Carte Fiabilitate

FIABILITATEA, MENTENABILITATEA S I DISPONIBILITATEA SISTEMELOR TEHNICE
Gabriel BURLACU Costica BANDRABUR Nicolae DANE T Tache DUMINICA
ii
Cuprins
Cuvnt nainte Prefa ta Introducere TILOR 1 ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITA 1.1 Evenimente. Opera tii cu evenimente . . . . . . . . . 1.2 Probabilitate. Cmp de probabilitate . . . . . . . . . 1.3 Probabilitate condi tionata . . . . . . . . . . . . . . . 1.4 Variabile aleatoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.5 Func tia de reparti tie . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.6 Densitatea de reparti tie . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.7 Opera tii cu variabile aleatoare . . . . . . . . . . . . . 1.8 Valori medii. Dispersie. Momente . . . . . . . . . . . 1.9 Legi clasice de distribu tie . . . . . . . . . . . . . . . . TII 2 TEORIA FIABILITA 2.1 Deni tia abilita t ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.2 Caracteristici numerice ale abilit a tii . . . . . . . . 2.3 Func tia risc de defectare . . . . . . . . . . . . . . . 2.4 Fiabilitate condi tionat a. . . . . . . . . . . . . . . . 2.5 Legi de reparti tie a func tiei de abilitate . . . . . . 2.5.1 Legea exponen tial a . . . . . . . . . . . . . . 2.5.2 Legea normal a. . . . . . . . . . . . . . . . . 2.5.3 Legea lognormala . . . . . . . . . . . . . . . 2.5.4 Legea Gamma . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.5.5 Legea Weibull . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.6 Fiabilitatea sistemelor . . . . . . . . . . . . . . . . 2.6.1 Fiabilitatea sistemelor cu montaj n serie . . 2.6.2 Fiabilitatea sistemelor cu montaj n paralel . 2.6.3 Fiabilitatea sistemelor cu montaj combinat serie-paralel . . . . . . . . . . . . . . . . . . iii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ix xi xiii 1 1 5 8 12 13 15 17 20 28 39 39 43 49 51 53 53 56 61 64 67 76 77 81 86
. . . . . . . .
iv 2.6.4 2.6.5 2.6.6 Redundan ta paralela . . . . . . . . . . . . . . . . Fiabilitatea sistemelor k din n . . . . . . . . . . . Aplicarea formulei probabilit a tii totale la calculul abilit a tii sistemelor . . . . . . . . . . . . . . . . 2.6.7 Folosirea tabelului de control pentru calculul abilit a tii sistemelor . . . . . . . . . . . . . . . . 2.6.8 Determinarea limitelor abilit a tii sistemelor complexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Note s i comentarii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
CUPRINS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88 91 94 96
2.7
. . . . . 100 . . . . . 105 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107 107 112 119 119 120 125 128 128 130 131 132 133 135 135 140 142 143 144 144 145 149 150 150 154 160 163 165
3 MENTENABILITATEA 3.1 Deni tie. Expresia matematic a . . . . . . . . . . . . . . . . 3.2 Mentenabilitatea si mentenan ta sistemelor . . . . . . . . . . 3.3 Organizarea mentenan tei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.3.1 Rolul mentenan tei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.3.2 Strategia mentenan tei . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.3.3 Factorii care inuen teaz a mentenan ta sistemelor tehnice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.4 Planicarea mentenan tei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.4.1 Forme de planicare . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.4.2 Informa tii necesare pentru planicare . . . . . . . . . 3.4.3 Periodicitatea optima tei preventive . . . a mentenan 3.4.4 Elaborarea planurilor de mentenan t a . . . . . . . . . 3.4.5 ntocmirea, lansarea, urma s i raportarea rirea planurilor de mentenan ta . . . . . . . . . . . . . . . . 3.5 Resursa pieselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.5.1 Uzura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.5.2 Starea limita si subansamblurilor . . . . . . a pieselor 3.5.3 Resursa tehnic a a pieselor si instala tiilor tehnologice . 3.5.4 Starea limita tiilor tehnologice . . . . . . . . a instala 3.6 Asigurarea logistic a a mentenan tei . . . . . . . . . . . . . . . 3.6.1 Determinarea necesarului de materiale . . . . . . . . 3.6.2 Determinarea necesarului de piese de schimb . . . . . 3.6.3 Optimizarea stocurilor de piese de schimb . . . . . . 3.7 Organizarea sistemelor de mentenan ta . . . . . . . . . . . . 3.7.1 Organizarea sistemelor de mentenan ta preventiv planicat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.7.2 Organizarea sistemelor de mentenan ta complexa . . . 3.8 Diagnoza sta rii tehnice a instala t iilor . . . . . . . . . . . . . 3.9 Organizarea activit a tii de repara tii . . . . . . . . . . . . . . 3.10 Mentenan ta productiva totala . . . . . . . . . . . . . . . . .
CUPRINS 4 DISPONIBILITATEA 4.1 Concept, deni tii, termeni . . . . . . . 4.2 Modelul exponen tial al disponibilita tii 4.3 Disponibilitatea sistemelor . . . . . . . 4.4 C ai de cre stere a disponibilit a tii . . . . A Func tia Gamma B Codul lui Hammurabi
v 171 171 175 180 182 183 185
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
. . . .
vi
CUPRINS
Lista gurilor
1 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8 1.9 1.10 1.11 1.12 Reprezentarea general a a unui sistem tehnic . . . . . . . . . . . . xiii Gracul unei func tii de reparti tie discontinu a ntr-un punct x0 . . Gracul unei func tii de reparti tie continua pe R . . . . . . . . . . Interpretarea geometric a a func tiei de reparti tie F (x) = P (X < x) Interpretarea geometric a a probabit a tii P (a < X < b) . . . . . . . Unele caracteristici numerice ale unei variabile aleatoare . . . . . Gracul densit a tii distribu tiei exponen tiale de parametru = 0; 5 Gracul func t iei de reparti tie a distribu tiei exponen tiale pentru = 0; 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Densitatea de reparti tie a distribu tiei Weibull pentru = 2; = 3 Func tia de reparti tie a distribu tiei Weibull pentru = 2, = 3 . . Gracul densit a tii reparti tiei normale N (m; ) . . . . . . . . . . . Gracul densita t ii reparti tiei normale standard N (0; 1) . . . . . . Gracul func tiei erorilor erf(x) si cel al func tiei complementare erfc(x): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 15 16 17 24 31 32 32 33 34 35 37 42 53 57 57 63 63 65 66 69
2.1 Gracul unei func tii de abilitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.2 Func tia empiric a risc de defectare (cad a de baie) . . . . . . . . 2.3 Densitatea de probabilitate si func tia de reparti t ie ale legii normale pentru m = 3 s i 1 = 1; 2 = 0; 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.4 Func tia de abilitate si func t ia hazard de defectare ale legii normale pentru m = 3 si 1 = 1; 2 = 0; 5 . . . . . . . . . . . . . . . 2.5 Densitatea de probabilitate si func tia de reparti tie ale legii lognormale pentru m = 1 si 1 = 0; 2; 2 = 1; 3 = 2 . . . . . . . . . . . 2.6 Func tia de abilitate si func tia hazard de defectare ale legii lognormale pentru m = 1 si 1 = 0; 2; 2 = 1; 3 = 2 . . . . . . . . . 2.7 Densitatea de probabilitate si func tia de reparti tie ale legii Gamma pentru = 3 si p1 = 2; p2 = 1; p3 = 0; 5 . . . . . . . . . . . . . . . 2.8 Func tia de reparti tie si func tia hazard de defectare ale legii Gamma pentru = 3 si p1 = 2; p2 = 1; p3 = 0; 5 . . . . . . . . . . . . . . . 2.9 Densitatea de probabilitate si func tia de reparti tie ale legii Weibull pentru = 1 s i diferite valori ale lui . . . . . . . . . . . . . . . . vii
viii
LISTA FIGURILOR 2.10 Func tia de abilitate si func tia hazard de defectare ale legii Weibull pentru = 1 si diferite valori ale lui . . . . . . . . . . . . . . . . 70 2.11 Densitatea de probabilitate si func t ia de reparti tie ale legii Weibull pentru = 2 si diferite valori ale parametrului . . . . . . . . . . 71 2.12 Func tia de abilitate si func tia hazard de defectare ale legii Weibull pentru = 2 si diferite valori ale parametrului . . . . . . . . . . 72 2.13 Densitatea de probabilitate Weibull n cazul = 0; 5 si = 104 . . 73 2.14 Func tia de abilitate a distribu tiei Weibull n cazul = 0; 5 si = 104 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74 2.15 Func tia hazard de defectare a distribu tiei Weibull n cazul = 0; 5 4 si = 10 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74 2.16 Diagrama de abilitate a unui sistem cu n componente montate n serie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77 2.17 Diagrama de abilitate a unui sistem cu n componente montate n paralel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82 2.18 Diagrama de abilitate a unui sistem cu montaj combinat serieparalel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87 2.19 Diagrama de abilitate a unui sistem n punte . . . . . . . . . . 95 2.20 Diagrama de abilitate a sistemului n punte n cazul n care elementul C func tioneaza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95 2.21 Diagrama de abilitate a sistemului n punte n cazul n care elementul C nu func tioneaz a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96 2.22 Diagrama de abilitate a unui sistem complex cu cinci elemente . 100 2.23 Sistem format prin conectarea n serie a elementelor mul timilor traseu si apoi a acestora n paralel . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102 2.24 Sistem format prin conectarea n paralel a elementelor mul timilor t aietur a si apoi a acestora n serie . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104 3.1 3.2 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 Curba uzurii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136 Reprezentarea grac a a rela tiei abilitate-mentenan t a . . . . . . . 168 Functia de repartitie a disponibilit a t ii unui singur echipament care trebuie s a func tioneze continuu (0 - starea de func tionare, 1 - starea de nefunc tionare (reparare)) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Reprezentarea graca a tii punctuale, medii si perma a disponibilit nente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Diagrama Markov a unei componenete cu rata de defectare si rata de reparare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Varia tia disponibilita tii punctuale n func tie de valoarea raportului i ; i = 1; 2; : : : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . + Reprezentarea grac a a disponibilit a tilor punctuale, medii pe [0,t] si permanente din exemplul 4.2.1 . . . . . . . . . . . . . . . . . .
172 173 175 179 180
Cuvnt nainte
ISTORIE A FIABILITA TII O SCURTA Na sterea abilit a tii ca disciplin a tehnica a de dou a evenimente: a fost marcat unul militar, altul stiin tic. n 1949, Robert McNamarra, pe atunci secretar de stat pentru ap arare al Statelor Unite, a ordonat un exerci tiu de alarm a general a, n scopul verica arii tehnice a echipamentelor militare. Rezultatul a fost rii st ngrijor ator: aproape 80% din tehnica de lupt a de nalt a performan t a era, pe moment, inutilizabila tia era ca . Explica sosticarea sistemelor complexe, bazate pe tehnologia electronic a, implica nesiguran ta n capacitatea lor de func tionare la parametrii a stepta ti. Pre tul pl a tit pentru nalta performan t a era imprevi zibilitatea. n acela si an, Claude Shannon, fondatorul teoriei informa tiei, publica n vestita revist a Bell Systems Technical Journal articolul Circuite abile din relee mai pu t in abile. Sistemele de automatizare nu foloseau nc a tranzistoarele, cu att mai pu tin circuitele integrate, ci releele, pentru realizarea func t iilor logice. Acestea erau componente electromecanice, care se blocau adeseori. Shannon propunea o concep tie nou a a circuitelor, redundan t a, conform c areia, prin utilizarea mai multor componente dect cele strict necesare ndeplinirii func tiei, se ob tineau sisteme insensibile la defecta rile unora dintre elementele lor. Astfel, creativitatea stiin tic a si acurate tea militara au impus un nou termen: abilitatea. n anii 1950 a func tionat grupul AGREE (Advisory Group for the Reliability of Electronic Component ), avnd drept obiectiv sa asoare si s a amelioreze m abilitatea componentelor electronice. Grupul, reunind tehnologi si statisticieni, s-a stabilit n or a selul Roma, din statul New York, unde a elaborat, pe lng a impresionante rapoarte anuale de cercetare, manualul Military Handbook 217, devenit un instrument indispensabil pentru proiectarea sistemelor electronice. n acela si timp, se dezvolta o cercetare teoretic a, inspirata de faimosul articol al lui Shannon. Paradigma dominant a a timpului era teoria universal a s i abstract a, a sa cum a fost ea ilustrat a cu stra lucire de cibernetica lui Norbert Wiener. Ca urmare, abilitatea se dezvolta, n plan teoretic, ca stiin ta a a sistemelor, general urm arind s a controleze, pe baza unor modele matematice sosticate, procesele de degradare ale acestora. Anii 1960 au adus cu sine mari proiecte, n care abilitatea era crucial a . Expedi tiile de cercetare spa t ial a, construc tia centralelor nucleare s i a calculatoarelor de ix
CUVNT NAINTE
mare performan ta tia impuna si greoaie de mainframe, impusa , n congura toare de IBM, mbog a t eau conceptul de abilitate, ad augndu-i aspecte noi ca securitatea (security ), siguran ta (safety ), disponibilitatea (availability ) si dependabilitatea ( dependability ). Cercet arile de abilitate erau menite s a mbuna a teasc a t gradul de previzibilitate al sistemelor complexe, de care depindeau din ce n ce mai mult procesele tehnice, economice s i sociale. Pericolul unei lovituri nucleare, n condi tiile ra tie de salvgardare a informa tiei, n zboiului rece, impunea o solu cazul cnd unul sau mai multe centre de calcul ar fost distruse. A sa s-a n ascut proiectul ARPA de integrare a calculatoarelor ntr-o re tea prin care informa tia s a circule, f ar a a afectat a de c aderile unora dintre noduri. Proiectul nalizat la sfr situl anilor 1970, a ajuns s a e aplicat ntr-un context radical schimbat. Miniaturizarea componentelor electronice, concomitent cu cre sterea abilit a tii lor, a permis realizarea calculatoarelor personale, mici, exibile, dar comparabile ca performan te cu impozantele mainframes de odinioar a. Nu se mai punea problema leg arii n re tea a unor mari centre de calcul, dar conceptul a putut aplicat, cu schimba telele locale (LAN) si ri minore, la sistemele distribuite. Re cele extinse (WAN) au dus la constituirea re telei tuturor re telelor, care este, acum, Internet-ul. n societatea bazata tie si cunoa stere, edicata pe informa pe infrastructura Internet-ului, abilitatea a trebuit reinventat a. Procesele tehnologice se dovedesc mai pu tin critice ast azi, dect procesele care guverneaz a ra tionamentul uman. Erorile umane stau la baza comport arii imprevizibile a produselor software si produc catastrofe, prin conducerea imperfect a a sistemelor complexe. Paradigma culturala s-a schimbat, la rndul ei. Teoria atotcuprinza si ab toare, generala stract a, a cedat locul demersurilor locale, diverse, uneori contradictorii, neintegrate ntr-un sistem universal si coerent. Globalismul, departe de a aduce cu sine uniformitatea, a promovat multiculturalismul. Postmodernismul sceptic a nlocuit ambi tia modernist a de transformare a lumii n conformitate cu un proiect unitar. n acest context, cartea de fa t a este ma atre o lume a rturia unei nostalgii c tehnicii, care s a poata a printr-o abordare solida gestionat , bazata pe modele matematice si pe decizii ra tionale. Ea arat a cum cunoa sterea poate deveni, n sine, f ar a vreo interfa t a tehnologic a, surs a de productivitate si de prot. Claritatea, logica si exhaustivitatea lucra a citirii sunt reconfortante, deoarece ofer torului o ra tiune pentru a ac tiona si un sprijin pentru a se mb arba ta. Prof. univ. dr. ing. Adrian Mihalache
Prefa ta
Scopul acestei c ar ti este de a pune la dispozi t ia cititorului interesat o lucrare cu caracter introductiv n teoria abilit a tii, mentenabilit a tii si disponibilit a tii sistemelor tehnice. Fiabilitatea este m arimea care caracterizeaz a siguran ta de func tionare a unui sistem tehnic n conformitate cu normele prescrise. Mentenabilitatea reprezint a capacitatea sistemului de a men t inut sau restabilit n starea de a- si ndeplini func tia specicat a prin activit a ti de ntre tinere si repara tii. Prin mentenan t a se n telege ansamblul ac tiunilor tehnice si organizatorice asociate care sunt efectuate n scopul men tinerii sau restabilirii unui sistem tehnic n starea de a- si ndeplini func tiile specicate. Disponibilitatea este capacitatea unui sistem tehnic, privit a sub aspectele combinate de abilitate, mentenabilitate si organizare a ac tiunilor de mentenan t a, de a- si ndeplini func tia specicat a la un moment dat sau ntr-un interval de timp dat. Deoarece abilitatea, mentenabilitatea si disponibilitatea sunt studiate asta zi folosind metode probabilistice, n capitolul I Elemente de teoria probabilita ilor t sunt prezentate, pe scurt, no t iunile fundamentale de probabilitate si variabil a aleatoare, no tiuni absolut necesare pentru n telegerea tehnicilor probabilistice folosite n capitolele urm atoare. Prezentarea este succint a, cu caracter mai mult teoretic, avnd ca scop o introducere rapid a a acelor no tiuni de teoria probabilit a tilor a c aror cunoa stere este absolut indispensabil a tuturor celor care folosesc metode probabilistice n modelarea unor fenomene reale. Cititorul familiarizat cu aceste no tiuni poate omite parcurgerea acestui capitol sau o poate face pentru a- si reaminti unele no tiuni si a se familiariza cu terminologia si nota tiile folosite n aceast a carte. Capitolul II, Teoria abilit a tii , ncepe cu o prezentarea n detaliu a conceptului de abilitate din punct de vedere matematic. Sunt studiate apoi acele caracteristici numerice ale abilita tii folosite frecvent n practic a: timpul mediu pna la prima defectare, timpul median de defectare, dispersia defect a rilor, timpul de garan tie etc. O aten t ie sporit a este acordat a acelor legi de reparti tie care sunt utilizate frecvent n teoria abilit a tii: legea exponen tial a, legea normala , legea lognormal a, legea Weibull. O sec tiune special a si destul de extins a, Fiabilitatea sistemelor , este conxi
xii
PREFAT A
sacrata tii din punct de vedere sistemic. Pe lnga teoriei abilita analiza sistemelor cu montaj n serie, n paralel, cu montaj combinat serie-paralel sau k din n, sunt prezentate metode de determinare a abilit a tii bazate pe formula probabilit a tii totale sau pe folosirea tabelului de control. Expunerea din acest capitol mbin a prezentarea teoretic a a no tiunilor si de terminarea formulelor cu numeroase exemple concrete de calcul a abilit atii. Capitolul III, Mentenabilitatea , are un pronun tat caracter tehnic si aplicativ. n prima sec tiune este data tia matematic a a mentenabilit a tii si studiat a deni n cazurile n care timpul de defectare urmeaz a distribu t ia exponen tial a sau lognormal a. n continuare sunt prezentate activit a t ile de organizare s i de planicare a mentenan tei, este studiat a resursa pieselor si asigurarea logistic a a mentenan tei. Organizarea sistemelor de mentenan t a si a activit a tii de repara tii, diagnoza st arii tehnice a instala tiilor, precum si aspectele tehnico-economice ale mentenan tei constituie subiectul celorlalte sec tiuni. Capitolul se ncheie cu prezentarea conceptului actual de mentenan ta productiv a total a. n capitolul IV, Disponibilitatea , dup a ce se dene ste ce se n telege din punct de vedere intuitiv prin disponibilitatea unui sistem tehnic, se introduc no tiunile de disponibilitate punctual a, disponibilitate medie, disponibilitate permanent a s i coecient de disponibilitate. Aceste no tiuni sunt determinate pentru modelul exponen tial al disponibilit a tii si utilizate pentru a calcula disponibilitatea unor sisteme cu montaj n serie sau n paralel. Prin tematica abordat a s i prin modul de tratare, lucrarea se adreseaz a n principal inginerilor, studen tilor de la faculta tile tehnice, conduc atorilor proceselor tehnologice, n principal tuturor celor care lucreaz a n sectoarele de concep tie, execu tie si control al sistemelor tehnice. Autorii si exprim a speran ta c a lucrarea va reprezenta un instrument util n orientarea eforturilor cadrelor tehnice din industrie si din economie pentru rezolvarea importantelor sarcini curente de produc tie si a acelora de perspectiv a privind ridicarea nivelului tehnic si calitativ al produselor, asigurarea competitivita tii acestora. Contribu tia autorilor la elaborarea lucr arii a fost urm atoarea: Capitolul I - Elemente de teoria probabilit a tilor : N. D ane t. Capitolul II - Teoria abilit a tii: N. D ane t, G. Burlacu. Capitolul III - Mentenabilitatea: G. Burlacu, C. Bandrabur, T. Duminic a. Capitolul IV - Disponibilitatea: G. Burlacu, N. Da ne t. Tehnoredactarea nal a n LaTeX si realizarea gurilor (folosind Mathcad sau MS Word) au fost f acute de Nicolae D ane t. n tehnoredactare au fost folosite urm atoarele conven tii: simbolul marcheaza situl unui exemplu, observa tie, sfr demonstra tie etc.; simbolul de atribuire := atrage aten tia c a acea nota tie este f acut a n acel loc pentru prima dat a n text. Prescurtarea i.e., care provine de la expresia din limba latina id est, nseamn a adica . Autorii
Introducere
Conceptul de sistem Prin sistem tehnic, sau pe scurt prin sistem, vom n telege un ansamblu de unul sau mai multe obiecte (componente) montate n serie, n paralel sau mixt care func tioneaz a mpreun a n scopul realiz arii n mod independent a uneia sau mai multor func tiuni. Altfel spus, un sistem poate conceput ca o cutie neagra cu una sau mai multe intr ari si corespunz ator cu una sau mai multe ie siri, a sa cum se poate vedea n gura 1.
Fig. 1: Reprezentarea generala a unui sistem tehnic Orice sistem tehnic trebuie sa ta si anume ndeplineasca o cerin obligatorie s a func tioneze astfel nct s a realizeze toate func t iunile pentru care a fost creat, p astrnd parametrii de calitate n limite date, iar frecven ta repara tiilor s a e de a sa ma rime nct s a nu reduc a ecien t a economic a a exploat a rii sistemului respectiv. O privirea complex a asupra calit a tii sistemului conduce la necesitatea unei abord ari din perspectiva ingineriei procesului de proiectare (constructiv a, tehnologic a, studiul materialelor, rezisten ta materialelor), de fabrica tie (execu tie si control), de exploatare. Dar nainte de orice, calitatea sistemului depinde de calitatea procesului de fabrica tie prin care acesta a fost creat. Dupa unii autori inuen ta diferi tilor factori asupra calit a tii unui produs (sistem tehnic) ar : calitatea solu t iei constructive 28-32%, alegerea materialelor 8-12%, tehnologia de fabrica tie folosit a 56-64%.
xiii
xiv
INTRODUCERE
Conceptul de abilitate Conform Dic tionarului Explicativ al Limbii Romne, abilitatea este m arimea care caracterizeaz a siguran ta n func tionare a unui sistem tehnic n conformitate cu normele prescrise. Conform STAS 8174/1-1977 abilitatea este nsu sirea unui dispozitiv de a- si ndeplini func tia specica tii date de-a lungul unei , n condi durate date. Termenul de abilitate a apa si este preluat din limba rut n anul 1950 francez a, n care abilit nseamn a probabilitatea de func tionare fa a defectare r a unui dispozitiv, n condi tii specice si ntr-o perioad a de timp determinat a. Termenul dispozitiv folosit aici desemneaz a orice element component, bloc ansamblu, echipament, subsistem sau sistem, ce poate considerat de sine st at ator s i care poate ncercat individual. Echivalentul denumirii abilitate n alte limbi este: n englez a, reliability de la verbul to rely, a te bizui, a te rezema de ceva; n german a, Zuverlssichkeit, seriozitate, cinste; n rus a, nadejnosti derivat din cuvntul na ta dejde, ncredere, speran . Societatea a sim tit nevoia de a reglementa problema abilit a tii nc a din cele mai vechi timpuri. Cea mai veche legisla tie cunoscut a este aceea n domeniul siguran tei construc tiilor. Se nume ste Codul lui Hammurabi si dateaz a de la 1759 .e.n. (vezi Appendix B). Problema de baza , care s-a pus chiar din perioada de nceput a stiin tei construc tiilor, a fost aceea de cunoa stere a legilor care leag a solicit arile, respectiv for tele, de deforma tiile corpurilor. n al doilea rnd, s-a pus problema cunoa sterii for telor s i a solicit arilor ce ac tioneaza tiilor asupra construc s i modul n care se manifest a aceasta tiune. De asemenea, se eviden tiaz a c a ac tendin ta de baza este economia n construc tii, adic a folosirea ct mai bun a a propriet a tilor materialelor de construc tii, cu garan t ia, ns a, a rezisten tei, respectiv a siguran tei construc tiei att n ansamblul ei ct si n ecare din elementele care o compun. Progresele stiin tei si tehnicii au impus renun tarea la vechile metode de asigurare a siguran tei construc t iilor: proiectare, ncercare, reproiectare, iar ncercare si asa mai departe pn a la ob tinerea rezultatului dorit. Folosinduse metode probabilistice si statistice a ap arut teoria abilita tii construc tiilor pe baza c arora se fac prognoze asupra siguran tei unei construc tii. n timpurile moderne, la fel ca si siguran ta construc tiilor, abilitatea sistemelor tehnice nu a fost l asat a pe seama hazardului, deoarece o ntrerupere accidentala tiei poate avea efecte economice catastrofale. Studiul a a produc bilit a tii sistemelor tehnice s-a constituit ca o disciplin a aparte, denumit a teoria abilit a tii, aat a la grani t a dintre ingineria sistemelor tehnice si teoria probabilit a tilor ori statistica matematic a. Teoria abilit a tii are drept obiectiv: crearea unui sistem de achizi t ii de date si de prelucrare a acestora pe baza statisticii matematice; studiul defec tiunilor, al cauzelor, al frecven tei acestora si a metodelor de combatere; elaborarea de metode de calcul si de prognoz a a abilit a tii pe baza datelor
xv achizi tionate si prelucrate. Fiabilitate nu nseamna numai calitate Fiabilitatea este unul dintre parametrii principali ai calita tii unui produs. Acest parametru prezint a particularitatea ca nu se poate determina dect pe baza analizei n timp a comporta rii sistemelor tehnice aate n exploatare. Fiabilitatea poate privit a ca o extindere n timp a calit a tii unui produs. Calitatea produsului se determin a imediat dup a producerea acestuia si poate testat a n momentul vnza rii. Spre deosebire de calitate, abilitatea trebuie privit a ca o vericare n timp a calita tii produsului aat n exploatare. Controlul de calitate veric a concordanta dintre performantele produsului si specicatiile tehnice ale acestuia din punctul de vedere al intereselor fabricantului (optimizarea cheltuielilor de produc t ie, livrarea la timp a acestora etc.), pe cnd abilitatea are n vedere interese generale: gradul de utilitate a produsului, optimizarea cheltuielilor totale (proiectare+fabrica tie+exploatare). Fiabilitatea - un concept probabilistic Conceptul de baz a al teoriei abilit a tii l constituie defec t iunea. Momentul apari tiei unei defec tiuni sau timpul de func tionare pna la apari tia unei defec ti uni (sau ntre dou a defec tiuni succesive) sunt variabile aleatoare care iau valori ce depind de un numa atori. Se are n vedere deoser foarte mare de factori ntmpl birile care pot apa rea n procesul de produc t ie (calitatea diferita a materialelor care intr a n componen ta produsului, performan tele diferite ale ma sinilor unelte si a celorlalte utilaje, calicarea personalului care utilizeaz a aceste ma s ini etc.) si diversitatea condi tiilor de exploatare a sistemelor tehnice (condi tiile de mediu, calicarea personalului de exploatare, organizarea serviciilor tehnice etc.) De obicei, elementele defecte se repara sau se nlocuiesc pentru a restabili capacit a tile de lucru ale sistemului respectiv. Momentul restabilirii s i durata de timp ct se execut a repara tia sunt de asemenea variabile aleatoare. Valorile lor nu pot prev azute dinainte, ci sunt determinate de natura defec tiunilor ap arute n diverse locuri, la intervale de timp diferite si din diverse cauze. Caracterul aleatoriu al factorilor care inuen teaz a func tionarea, defectarea si repararea sistemelor tehnice conduce la necesitatea abord arii probabilistice a abilita tii. Calitativ, abilitatea reprezinta tiona fa capacitatea unui sistem de a func ra defec t iuni n decursul unui anumit interval de timp, n condi tii date. Cantitativ, abilitatea unui sistem reprezint a probabilitatea ca acesta s a- si ndeplineasc a func tiile cu anumite performan te si f ara tiuni ntr-un interval defec de timp si n condi tii de exploatare date. Bazele abilit a tii produsului se pun n perioada de proiectare cnd i se stabile s te structura si se face dimensionarea acestuia. Fiabilitatea se asigura n procesul de fabrica tie prin alegerea corect a a procedeelor tehnologice si a utilajelor, prin respectarea regimurilor si condi t iilor de fabrica tie prescrise, prin efectuarea unui control riguros al calit a tii materiilor prime si materialelor folosite. Fiabili-
xvi
INTRODUCERE
tatea se men tine prin utilizarea unor metode adecvate de conservare, ambalare, transport si punere n func tiune, prin exploatare si service corect organizate si efectuate de un personal cu calicare corespunz atoare. n caietul de sarcini al unei instala tii tehnologice se precizeaz a controlul riguros al calit a tii materialelor, respectarea prescrip tiilor de montaj, probe si punerea n functiune. Instructiunile de exploatare precizeaz a conducerea corect a a procesului tehnologic si include periodicitatea s i con tinutul opera tiilor de ntre t inere, vericare, planicare a repara tiilor curente si capitale. Ideea de baz a este prevenirea avariilor si a accidentelor prin interven tii care nu a steapt a ca derea unui subansamblu sau a unui organ de ma sin a, n acest caz urm arile putnd grave pentru ntreg sistemul tehnic (instala tie tehnologic a, ma sini si utilaje). Categoriile abilit a tii sistemelor n literatura de specialitate exist a o clasicare a abilita tii sistemelor n func t ie de etapa ciclului de via ta al unui sistem: - abilitatea precalculat a este abilitatea evaluata pornind de la faza de concep tie (proiectare) a sistemului, de la datele asupra componentelor sale si asupra condi tiilor de utilizare ale acestuia. - abilitatea tehnic a a abilitatea determinat a n urma ncerc arilor, - reprezint n condi tii de fabrica tion arii sistemului n conformitate cu regimurile , asupra func de exploatare preva zute n norme sau n documenta tii tehnice. - abilitatea opera tionala a abilitatea determinat a (de exploatare) - reprezint n condi tii reale de exploatare, prin luarea n considerare a ac tiunii complexe a factorilor interni si externi, care depind de regimurile reale de lucru ale sistemului, de condi tiile tehnice si de repara tiile efectuate asupra acestuia. Aprecierea aproximativ a a nivelului de abilitate a sistemelor proiectate se poate ob tine utiliznd metodele de calcul bazate pe datele statistice privind abilitatea elementelor componente. Importan ta acestui calcul consta n aceea ca el permite prognoza abilita tii sistemului nainte de fabricarea lui, ceea ce duce la alegerea variantei optime a solu tiei tehnice, care satisface cel mai bine cerin tele de abilitate impuse. Se poate arma c a, exceptnd doar o pur a ntmplare, un produs sau un sistem ar putea avea o abilitate mai mare dect aceea pe care proiectantul sa tial. Nu trebuie, ns a, uitat faptul c a u i-a implementat-o ini cerintele de abilitate cu ct sunt mai ridicate, cu att vor impune cheltuieli mai mari. La determinarea nivelului de abilitate prescris trebuie s a se tin a seama de posibilit a tile produc t iei, de considera tiile de ordin economic, de inuen ta abilit a tii asupra ecien tei sistemului. n leg atur a cu determinarea abilit a tii este necesar s a se sublinieze c a exploatarea cuprinde toate fazele de existen t a ale unui sistem din momentul livr arii lui de ca tre furnizor: transport, depozitare, punere n func tiune, utilizare (exploatare curenta tinere si repara tii. ), ntre
xvii Conceptele de mentenan ta si mentenabilitate Mentenan ta reprezint a totalitatea m asurilor organizatorice s i tehnice necesare pentru p astrarea abilit a tii si asigurarea disponibilit a tii sistemului tehnic aat n exploatare sau p astrare (control prolactic, repara tii curente, control al func tion arii si al defec tiunilor, lucr ari necesare pentru prevenirea defec t iunilor si pentru remedierea acestora). Asigurarea abilit a tii unui sistem tehnic (dispozitiv, aparat, instala tie etc.) se face printr-un ansamblul de opera tiuni ce permit men tinerea sau restabilirea sistemului ntr-o stare dat a sau de a-i restitui caracteristicile de func tionare specice si este denit a prin termenul de mentenan t a (vezi STAS 8174/2-1977). Cu alte cuvinte, mentenan ta este activitatea depus a n vederea restabilirii capacit a tii de bun a func tionare a unui sistem dup a ce s-a produs o defec tiune a acestuia. Mentenabilitatea reprezint a capacitatea unui sistem de a men tinut sau restabilit n starea de a-si ndeplini func tia specicat a, atunci cnd ntre tinerea si repara tiile se efectueaz a conform normelor prescrise. Ca si abilitatea mentenabilitatea prezint a dou a aspecte: a) calitativ reprezint a capacitatea sistemului de a ntre tinut s i reparat ntr-o anumita a de timp n condi tii date; perioad b) cantitativ este probabilitatea repunerii n func tiune a sistemului atunci cnd apare o defec tiune. Conceptul de disponibilitate Disponibilitatea este acea nsu sire a unui sistem tehnic de a- si ndeplini func tia specicata sub aspectele combinate de abilitate, mentenabilitate s i de organi zare a activita tii de mentenan t a la un moment de timp t sau ntr-un interval de timp t (vezi STAS 8174/3-1977). Disponibilitatea mai poate interpretat a ca procentul de timp n care un sistem tehnic func tioneaz a ntr-un interval de timp dat, sau ca procentul de componente din cadrul sistemului care opereaz a n acel interval de timp. La fel ca si abilitatea si mentenabilitatea, din punct de vedere cantitativ disponibilitatea este o probabilitate ceea ce face ca teoria probabilit a tilor si statistica matematic a s a poat a utilizate pentru studiul acestei caracteristici a sistemelor tehnice.
xviii
INTRODUCERE
Capitolul 1 ELEMENTE DE TEORIA TILOR PROBABILITA

Scopul acestui capitol este de face prezentarea unor elemente de teoria probabilita tilor necesare pentru parcurgerea celorlalte capitole. Cititorul familiarizat cu no tiunile de baz a din teoria probabilita tilor poate trece direct la parcurgerea capitolului 2.
1.1
Evenimente. Opera tii cu evenimente

Evenimente
n teoria probabilit a tilor se lucreaz a cu evenimente legate de o anume experien ta tei trebuie f acut a n . Din punct de vedere matematic denirea experien mod abstract, printr-o formulare n care sa t a mecanismul par nu e pus n eviden ticular de producere a experien tei sau de ob tinere a rezultatelor ei. O asemenea denit ie abstract a a experientei este urm atoarea: a efectua o experien ta nseamn a a alege, printr-un procedeu susceptibil de a repetat, un element dintr-o mul time data timea tuturor cazurilor posibile care se pot produce n cadrul unei . Mul experien te va notata cu -: Fiecare repetare a experien tei se nume ste prob a. Orice prob a atrage dup a sine realizarea sau nerealizarea oric arui eveniment legat de experien ta considerata . Fiec arui eveniment i corespunde o mul time de cazuri care realizeaza evenimentul respectiv, numite cazuri favorabile producerii evenimentului. Mul timea cazurilor favorabile producerii unui eveniment este o submul time a mul timii - . Pentru n telegerea conceptelor teoriei probabilit a tilor, n primele aplica tii si exemplica ste modelul arunc arii unui zar sau modelul urnelor cu bile. ri, se folose Aceste modele sunt folosite pentru a simplica exprimarea si a u sura n telegerea conceptelor. Odat a familiariza ti cu conceptele si tehnicile folosite n teoria probabilita t ilor se poate renun t a la modelele urnelor cu bile s i formula problema n cazul real. De exemplu, n locul unei urne care con tine bile albe si bile negre 1
TILOR CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITA
putem avea un lot de piese n care exista si piese defecte. Marea piese bune art a n rezolvarea problemelor concrete de teoria probabilit a tilor const a n observarea atent a a condi tiilor date si ncadrarea problemei ntr-o schem a clasic a de probabilitate, de regul a, formulata n limbajul urnelor cu bile. Exemplul 1.1.1 S a consider am experien ta arunc arii unui zar pe o suprafa t a plan a. Mul timea tuturor cazurilor posibile n aceast a experien t a este - = f1; 2; 3; 4; 5; 6g: n leg atur a cu experien t a data considera m urma toarele evenimente: A : apari tia unei fe te cu un num ar par de puncte; B : apari tia unei fe te cu un numa r impar de puncte; C : apari tia uneia dintre fe tele 1 sau 2; D : apari tia uneia dintre fe tele 2 sau 3; E : apari tia uneia dintre fe tele 1 sau 3; F : apari tia unui numa r > 4; G : apari tia unui numa r 4; H : apari tia fe tei 4; I : apari tia fe tei 5; J : apari tia fe tei 6. Evenimentului A i corespunde submul timea f2; 4; 6g a mul timii - si reciproc. De aceea nu vom face distinc tie ntre eveniment si mul timea cazurilor favorabile. Folosind aceast a conven tie vom nota A = f2; 4; 6g: n mod analog, celelalte evenimente se pot scrie sub forma: B = f1; 3; 5g, C = f1; 2g, D = f2; 3g, E = f1; 3g, F = f5; 6g; G = f1; 2; 3; 4g, H = f4g, I = f5g, J = f6g:
Evenimentele care au un singur caz favorabil se numesc evenimente elementare. n exemplul de mai sus, H = f4g este un eveniment elementar. n general, dac a ! 2 -; evenimentul f!g este un eveniment elementar. Prin abuz de limbaj vom numi evenimente elementare elementele ! ale mul timii -: Evenimentul sigur. Evenimentul imposibil Printre evenimentele legate de o experien t a consider am ntotdeauna evenimentul sigur si evenimentul imposibil. Evenimentul sigur este acela care se produce cu certitudine la orice efectuare a experien tei. Evenimentul sigur va notat cu - : De exemplu, la aruncarea unui zar pe o suprafa t a plan a apari tia uneia dintre fe tele 1; 2; 3; 4; 5; 6 este evenimentul sigur. Evenimentul imposibil nu se produce la nici o efectuare a experien tei. Deoarece acest eveniment nu are nici un caz favorabil va notat cu ;; simbolul mul timii vide. De exemplu, la aruncarea unui zar apari tia fe tei cu num arul 7 este un eveniment imposibil.
1.1. EVENIMENTE. OPERATII CU EVENIMENTE Eveniment implicat de un alt eveniment
Se spune c a evenimentul A implic a evenimentul B si se noteaz a A B; dac a realizarea lui A atrage dupa sine realizarea lui B . Aceasta nseamn a c a orice caz care produce realizarea evenimentului A produce s i realizarea evenimentului B; adic a mul timea cazurilor favorabile lui A este inclusa timea cazurilor n mul favorabile lui B . Evident, A A si A -: Se accepta c a evenimentul imposibil implic a orice eveniment, adica ; -: n exemplul considerat anterior, evenimentele C; D; E s i H implic a evenimentul G: Opera tii cu evenimente Fie A si B doua t a. Pornind de la aceste evenimente legate de o experien evenimente se pot deni noi evenimente. Evenimentul A sau B , notat A [ B; este evenimentul a c arei realizare nseamn a realizarea a cel pu tin unuia dintre cele dou a evenimente. Evenimentul A si B, notat A\B, este evenimentul a c arei realizare nseamn a realizarea simultan a a ambelor evenimente A si B: Evenimentul non A, evenimentul contrar evenimentului A; notat A; este evenimentul a ca timea rei realizare consta n nerealizarea evenimentului A: Mul cazurilor favorabile lui A este format a din toate cazurile nefavorabile lui A: Evenimente compatibile. Evenimente incompatibile Dou a sau mai multe evenimente se numesc incompatibile dac a nu se pot realiza simultan la nici o efectuare a experien tei. n caz contrar ele se numesc compatibile. Dac a A1 ; A2 ; : : : ; An sunt evenimente incompatibile, atunci A1 \ A2 \ : : : \ An = ;; iar n cazul n care sunt compatibile A1 \ A2 \ : : : \ An 6= ;: n exemplul 1.1.1, evenimentele A si B sunt incompatibile deoarece ele nu se pot produce simultan. Evenimentele C si D sunt compatibile deoarece ele se pot realiza simultan, daca arii zarului apare fa ta 2. drept rezultat al arunc Evenimentele C; D; E sunt incompatibile (n totalitatea lor) deoarece nu se pot realiza simultan toate trei, dar sunt compatibile dou a cte dou a pentru c a C \D = f2g; C \ E = f1g; D \ E = f3g: Evenimentele C; F; H sunt incompatibile dou a cte doua . ntre evenimentul A si evenimentul contrar A au loc rela tiile: A [ A = -; A \ A = ;: De aceea se spune c aA si A realizeaz a o descompunere, sau o parti tie, a evenimentului sigur -: Pentru cazul general se da atoarea deni tie. urm Deni tie. Se spune c a evenimentele A1; A2; : : : ; An realizeaza o descompunere a evenimentului A daca : 1) A1 [ A2 [ : : : [ An = A; 2) A1; A2; : : : ; An sunt incompatibile doua cte doua , i.e., Ai \ Aj = ;; pentru i; j = 1; 2; : : : ; n; i 6= j:
Daca evenimentele A1; A2; : : : ; An realizeaza o descompunere a evenimentului sigur, adic a A = - n deni tia de mai sus, atunci se spune c a fA1 ; A2 ; : : : ; An g constituie un sistem complet de evenimente . Dualitatea de limbaj Din cele prezentate mai sus rezult a c a orice eveniment legat de o experien t a cu un num ar nit de cazuri posibile poate interpretat ca o submul time a unei mul timi -, mul timea tuturor cazurilor posibile ale experien tei. Din aceast a conven tie rezult a urm atoarea dualitate de limbaj, ntre limbajul evenimentelor folosit n teoria probabilit a tilor si limbajul din teoria mul timilor. Limbajul evenimentelor Eveniment Evenimentul sigur Evenimentul imposibil A implic aB A sau B A si B Evenimentul contrar lui A Eveniment elementar Limbajul mul timilor Submul time a lui Mul timea (total a) Mul timea vida ; AB A[ B A\ B A f!g sau !; cu ! 2 -
Cmp de evenimente
Fie - o mul time nevida timea evenimentelor ele, numita , de regula , mul mentare. Nota a) de submul timi ale lui - : De regula m cu K o familie (nevid , K nu este multimea tuturor submultimilor lui - : Elementele lui K vor numite evenimente si vor notate cu A; B; C; : : : . ile: Deni tie. Mul timea K se nume ste cmp de evenimente dac a satisface condi ti1) Dac a A 2 K; atunci A 2 K: 2) Dac a A; B 2 K, atunci A [ B 2 K:
Orice cmp de evenimente K satisface si urma ti: toarele proprieta 3) - 2 K; ; 2 K, i.e., evenimentul sigur si evenimentul imposibil apar tin cmpului K. 4) Daca A; B 2 K; atunci A \ B 2 K:
ntr-adev ar, dac a A este un eveniment din K (un astfel de eveniment exist a deoarece mul t imea K este nevid a), atunci A 2 K (conform 1) s i deci - = A [ A 2 K (conform 2). n consecin ta , folosind din nou 1), avem ; = - 2 K: Daca si apoi A [ B 2 K (conform 2). A; B 2 K, atunci A; B 2 K (conform 1) Folosind din nou 1) ob tinem A \ B = (A [ B) 2 K: n continuare vom nota un cmp de evenimente prin perechea f- ; Kg; punnd n eviden ta att mul timea total a - ct si mul timea de evenimente K :
1.2. PROBABILITATE. CMP DE PROBABILITATE
1.2
Probabilitate. Cmp de probabilitate

Frecven t a
Fie A un eveniment legat de o anumit a experien t a. Daca ntr-o serie de n probe, evenimentul A s-a realizat de nA ori si nu s-a realizat de n nA ori, atunci numim frecven ta relativ a a evenimentului A n seria de probe considerata num arul fn (A) := nA : n
Propozi tia 1.2.1 Frecven ta relativ a are urma a ti: toarele propriet 1) 0 fn(A) 1: 2) fn(-) = 1: 3) fn(A [ B ) = fn(A) + fn (B); daca i B sunt incompatibile. evenimentele A s 1 4) fn(A B ) = fn (A) fn(B ); dac a evenimentul B A: 5) fn(A B) = fn( A) fn (A \ B ): 6) fn(A [ B) = fn (A) + fn (B ) fn( A \ B ): 7) fn(A) = 1 fn (A): Demonstra t ie. Primele dou a propriet a ti sunt evidente. Pentru a justica cea de a treia proprietate se observ a ca a se efectueaz a experien ta de n ori si dac evenimentul A se realizeaz a de nA ori, iar evenimentul B se realizeaz a de nB ori, atunci evenimentul A [ B se va realiza de n A + nB ori (deoarece A si B nu se pot realiza simultan niciodat a). Folosind deni tia frecven tei avem fn(A [ B) = nA + n B n n = A + B = fn(A) + fn (B): n n n
Sa si B sunt com demonstr a m acum proprietatea 6): Daca evenimentele A patibile, atunci numa a evenimentul A [ B este rul de probe care realizeaz nA[B = nA + nB n A\B: Aceasta a evenimentul egalitate are loc deoarece numa rul de probe care realizeaz A \ B, n A\B, apare de doua ori n suma n A + nB : o data printre cele care realizeaza si o dat a printre cele care realizeaz a pe B: Conform deni tiei pe A frecven tei, ob tinem fn (A [ B ) = nA[B nA + n B nA\B = = fn (A) + fn (B ) fn( A \ B ): n n
La fel se pot demonstra s i celelalte propriet a ti ale frecven tei relative.

1
Prin A B se n telege A \ B:
Multe experien te prezinta fenomenul de regularitate statistica . Aceasta nseamn a c a dac an si m sunt numere mari s i A este un eveniment legat de o astfel de experien ta tele fn (A) si fm(A) nu difer a prea mult ntre , atunci frecven ele si aceast a diferen t a este cu att mai mic a cu ct cele doua si m numere n sunt mai mari. Cu alte cuvinte, frecven tele oscileaza n jurul unei anumite valori, numit a probabilitatea evenimentului A; notat a P (A); si apropierea de aceast a valoare este cu att mai mare cu ct n este mai mare. n limbaj matematic aceasta nsemn a existen ta limitei lim fn(A) = P (A). Dac a am putea cunoa s te n!1 valoarea acestei limite am avea probabilitatea evenimentului A: Cum o experien t a nu se poate repeta dect de un num ar nit de ori, lu am ca valoare aproximativ aa probabilit a tii P (A) o valoare a frecven tei fn (A); pentru un n ct mai mare posibil. Deni tia axiomatic a a probabilit a tii Deni tie. Fie f-; Kg un cmp de evenimente. Se nume ste probabilitate pe cmpul de evenimente K , o func tie P : K ! R; care asociaz a ec arui eveniment A al cmpului K num arul P (A); numit probabilitatea lui A; astfel nct urm atoarele condi tii sunt satisf acute: 1) 0 P (A) 1; pentru orice eveniment A 2 K; i.e., probabilitatea oric arui eveniment este un numa r pozitiv subunitar. 2) P (-) = 1; i.e., probabilitatea evenimentului sigur - este egal a cu unu. 3) Dac a A si B sunt dou a evenimente incompatibile , i.e., A \ B = ;; atunci P (A [ B) = P (A) + P (B ): (1.1) Un cmp de evenimente f-; Kg pe care s-a denit o func tie de probabilitate P se nume ste cmp de probabilitate si se noteaz a cu f- ; K; P g: Propriet a ti ale probabilit a tii Din condi tiile 1), 2) si 3) de mai sus rezult a si urm atoarele propriet a t i pe care le satisface func tia de probabilitate. 4) Condi tia 3) se extinde imediat la un num ar oarecare de evenimente incompatibile dou a cte dou a. Mai precis, dac a A1 ; A2 ; : : : ; An sunt evenimente incompatibile dou a cte dou a, adic a Ai \ Aj = ;; pentru orice i; j = 1; 2; : : : ; n; i 6= j; atunci P (A1 [ A2 [ : : : [ An) = P (A1) + P (A2) + + P (An): 5) Probabilitatea evenimentului contrar se calculeaz a pe baza formulei P (A) = 1 P (A): (1.3) (1.2)
ntr-adev ar, deoarece A [ A = - si A; A sunt evenimente incompatibile, folosind condi tiile 2) si 3) se ob tine 1 = P (-) = P (A [ A) = P (A) + P (A); de unde rezulta P (A) = 1 P (A):
1.2. PROBABILITATE. CMP DE PROBABILITATE Pentru A = - se ob tine Prin urmare, probabilitatea evenimentului imposibil este egal a cu zero. 6) Daca A B; atunci are loc egalitatea P (B A) = P (B ) P (A) : P (;) = 0:
(1.4)
n consecin t a, dac a A B atunci P (A) P (B); adica probabilitatea este o func tie cresc atoare n raport cu rela tia de incluziune (implicare) a evenimentelor. Reamintim mai nti c a prin B A se n telege evenimentul B \ A: n situa tia n care A B are loc egalitatea B = A [ (B A); iar evenimentele A si B A sunt incompatibile. Folosind condi tia 3) se ob tine P (B ) = P (A) + P ( B A); de unde rezulta P (B) P (A) = P (B A) 0: 7) Daca si B sunt doua A evenimente oarecare, atunci P (B A) = P (B ) P ( A \ B ): (1.5)
ntr-adeva r, deoarece B se poate scrie sub forma B = (B \ A) [ (B \ A); folosind condi tia 3), se ob tine P (B) = P (B \ A) + P (B A): 8) Daca si B sunt dou a evenimente oarecare ale cmpului de evenimente A K , atunci Pentru demonstrarea acestei formule se scrie evenimentul A [ B sub forma A [ B = A [ (B A) si se aplica si (1.5). Se ob tine formulele (1.1) Formula (1.6) se poate extinde pentru calculul probabilit a tii reuniunii a trei sau mai multe evenimente. De exemplu, probabilitatea reuniunii a trei evenimente oarecare A; B; C se calculeaza pe baza formulei P (A [ B [ C ) = P ( A) + P (B) + P (C ) P (A \ B) P (A \ C ) P (B \ C ): (1.7) 9) Pentru oricare n evenimente A1 ; A2 ; : : : ; An este adev arata inegalitatea Demonstra tia se face prin induc tie dupa n: Pentru n = 2; sau n = 3, inegalitatea rezulta din formulele (1.6) sau (1.7). Presupunem inegalitatea (1.8) adev aS rat a pentru n si o demonstr am pentru n + 1: Pentru acesta se scrie reuni Sn +1 unea n A sub forma ( A ) s i se aplic a apoi formula (1.6) si ipoteza i i=1 i=1 i \ An+1 de induc tie: Sn+1 S Sn P = P( n i=1 Ai i=1 Ai) + P (An+1 ) P (( i=1 Ai) \ An+1 ) n n +1 P P P (Ai ) + P (An+1) = P (Ai):
i=1 i=1
P (A [ B) = P ( A) + P (B) P (A \ B):
(1.6)
P (A [ B ) = P (A) + P ( B A) = P (A) + P (B ) P (A \ B ):
P (A1 [ A2 [ : : : [ An) P (A1 ) + P (A2) + + P (An):
(1.8)
1.3
Probabilitate condi tionata

Evenimente independente si evenimente dependente
Din punct de vedere intuitiv, doua si B se numesc indepen evenimente A dente dac a realizarea sau nerealizarea unuia dintre ele nu inuen teaza realizarea sau nerealizarea celuilalt. Din punct de vedere matematic, pentru evenimentele independente se introduce urm atoarea deni tie. Deni tie. Fie f-; K ; P g un cmp de probabilitate. Dou a evenimente A si B; apar tinnd cmpului de evenimente K, se numesc evenimente independente, dac a Evenimentele A si B se numesc dependente dac a P (A \ B) = P ( A) P (B ): P (A \ B) 6= P ( A) P (B ):
Folosind propriet a tile probabilit a tii se poate demonstra ca si B sunt daca A evenimente independente, atunci la fel sunt perechile: A si B; A si B; A si B ([11], pag.29). Daca A; B; C sunt trei evenimente ale unui cmp de probabilitate astfel nct A si B sunt independente, B si C sunt independente, n general nu rezulta si ca A C sunt independente. (Un exemplu simplu se poate vedea n [5], pag.78.) Tinnd cont de aceast a observatie, pentru un num ar nit de evenimente A1; A2; : : : ; An, n 3; se introduc deni tiile. Deni tie. Evenimentele A1 ; A2 ; : : : ; An se numesc independente dou a cte doua dac a Deni tie. Evenimentele A1; A2; : : : ; An se numesc independente daca pentru orice submul time de indici fi1 ; i2; : : : ; in g; 1 i 1 < i 2 < < in n , au loc egalita t ile De multe ori evenimentele independente sunt numite si evenimente independente n totalitatea lor pentru a se accentua diferen ta dintre no tiunea de evenimente independente si no tiunea de evenimente independente doua cte doua . De exemplu, trei evenimente A; B; C sunt independente (n totalitatea lor) dac a si numai dac a au loc egalit a tile: P (A \ B ) P (B \ C ) P (A \ C ) P (A \ B \ C ) = = = = P (A)P (B ); P (B) P (C ); P (A)P (C ); P (A)P (B )P (C ): P (Ai1 \ Ai2 \ \ Ain ) = P (Ai1 )P (Ai2 ) P (Ain ): P (Ai \ Aj ) = P (Ai )P (Aj ); i 6= j:
1.3. PROBABILITATE CONDITIONAT A
Evident, daca trei evenimente A; B; C sunt independente (n totalitatea lor), atunci ele sunt independente dou a cte dou a. Arma tia reciproc a este fals a. Un contraexemplu simplu este prezentat n [5], pag.79. Probabilitatea condi tionata Deni tie. Fie B un eveniment oarecare al cmpului de probabilitate f- ; K; P g cu probabilitatea P (B) > 0: Pentru orice eveniment A al cmpului de evenimente K , probabilitatea evenimentului A condi tionat a de B; adic a probabilitatea de a se produce evenimentul A dac a s-a realizat evenimentul B; este, prin deni tie, num arul dat de formula P (A j B ) := P (A \ B) : P (B ) (1.9)
Daca si probabilitatea evenimentului B P (A) > 0; atunci se poate considera condi tionat a de A; adic a P (B j A) = P (B \ A) : P (A)
Din rela tiile anterioare rezulta tile egalita P (A \ B ) = P (A) P (B j A) = P (B) P (A j B ): (1.10)
Formula (1.10) pot interpretat a ca o regul a de calcul pentru probabilitatea intersec tiei a dou a evenimente A si B si se nume ste regula de nmul tire a probabilit a tilor. Formula (1.10) poate generalizata pentru un numa r de n evenimente A1; A2; : : : ; An ob tinndu-se urm atoarea regul a general a de nmul t ire a probabilit a tilor: P (A1 \ A2 \ \ An) = P (A1) P (A2 j A1) P (A3 j A1 \ A2) (1.11) P (An j A1 \ A2 \ \ An1): Pentru a demonstra aceast a formul a se scriu probabilit a tile din membrul drept conform deni tiei (1.9) si se simplica factorii egali care apar. Formula probabilit a tii totale Fie fA1; A2; : : : ; An g un sistem complet de evenimente. Reamintim c a aceasta nseamna a evenimentele A1; A2; : : : ; An satisfac condi tiile: c 1) A1 [ A2 [ [ An = -: 2) A1; A2; : : : ; An sunt incompatibile doua cte doua , deci Ai \ Aj = ;; pentru orice i 6= j:
10
n acest caz, probabilitatea unui eveniment oarecare B al cmpului de evenimente K se poate calcula cu ceea ce se nume ste formula probabilit a tii totale: P (B ) = P (A1) P (B j A1) + P (A2) P (B j A2 ) + + P (An) P (B j An) : (1.12) ntr-adev a r, orice eveniment B 2 K se poate scrie sub forma B = B \ - = B \ (A1 [ A2 [ [ An ) = (B \ A1) [ (B \ A2 ) [ [ (B \ An): Deoarece evenimentele B \ A1; B \ A2; : : : ; B \ An sunt incompatibile doua cte dou a, folosind formulele (1.2) si (1.10), se ob tine P (B) = P ((B \ A1) [ (B \ A2 ) [ [ (B \ An)) = = P (B \ A1 ) + P (B \ A2 ) + + (B \ An) = = P (A1) P (B j A1) + P (A2 ) P (B j A2 ) + + P (An) P (B j An): Formula lui Bayes Daca t inem cont de deni tia probabilit a tii condi tionate P (Ai j B ) = P (Ai \ B) P ( B)
i apoi de regula de nmul s tire a probabilita tilor P (Ai \ B ) = P (Ai ) P (B j Ai); pentru calculul probabilit a t ii condi tionate P (Ai j B ) rezult a formula P ( Ai j B ) = P (Ai)P (B j Ai ) ; P (A1 ) P ( B j A1 ) + P (A2) P (B j A2) + + P (An )P (B j An) (1.13)
numit a formula lui Bayes. Pentru a se n telege utilitatea formulei probabilit a tii totale si a formulei lui Bayes prezent am urm atorul exemplu. Exemplul 1.3.1 Trei fabrici, notate F 1; F2; F3 , trimit spre vnzare ntr-un magazin acela si produs n cantita ti propor t ionale cu numerele 3; 2; 5: Procentele produselor cu defecte primite de la ecare fabric a sunt 1%; 2; 5%; 2%: O cantitate de produse n valoare de 180:000:000 lei vnduta de magazin este restituita ind necorespunz atoare calitativ si suma respectiv a trebuie recuperata de la fabricile produca toare. Ce sum a trebuie imputat a ec a rei fabrici, dac a nu se s tie de la care fabric a s-au primit produsele defecte?
1.3. PROBABILITATE CONDITIONAT A
11
Solu tie. Suma care va imputata tional a eca rei fabrici trebuie sa e propor cu probabilitatea ca produsele s a provin a de la fabrica respectiv a. Not am cu Ai evenimentul ca produsul s a provin a de la fabrica Fi, i = 1; 2; 3; si cu B evenimentul ca produsul sa e defect. Evident, fA1 ; A2 ; A3 g constituie un sistem complet de evenimente, ceea ce nseamna ca un produs vndut de magazin provine de la una s i numai una dintre cele trei fabrici. Conform datelor pe care le avem, putem calcula urm atoarele probabilita ti: 3 2 5 P (A1) = ; P (A2) = ; P (A3 ) = ; 10 10 10 1 2; 5 2 ; P (B j A2) = ; P (B j A3 ) = : 100 100 100 Probabilitatea vnza a probabilitatea evenimentului rii unui produs defect, adic B; se calculeaz a cu ajutorul formulei probabilit atii totale. P (B j A1) = P (B ) = P (A1) P (B j A1 ) + P (A2) P (B j A2) + P (A3 ) P (B j A3 ) = 3 1 2 2; 5 5 2 18 + + = : 10 100 10 100 10 100 1000 Probabilitatea ca produsul vndut sa stiind c a pro provina de la fabrica F1 dusul este defect, adica P ( A j B ) , se calculeaz a cu formula lui Bayes: 1 3 1 P (A1) P (B j A1) 3 P (A1 j B ) = = 10 100 = : 18 P (B) 18 1000 Analog, avem 2 2; 5 P ( A2 ) P (B j A2) 100 = 5 ; P (A2 j B ) = = 10 18 P (B ) 18 1000 5 2 P ( A3 ) P (B j A3) 100 = 10 : P (A3 j B ) = = 10 18 P (B ) 18 1000 Sumele imputate ec arei fabrici, proportionale cu probabilit a tile ca produsul sa a de la fabrica respectiv a stiind c a produsul este defect, sunt: provin 3 180:000:000 = 30:000:000 lei, 18 5 180:000:000 = 50:000:000 lei, 18 10 180:000:000 = 100: 000: 000 lei. 18 =
12
1.4
Variabile aleatoare
Se nume ste variabil a aleatoare o func tie X : - ! R care asociaz a ec arui element (eveniment elementar) al spatiului de selectie ! 2 - un num ar real X (!). n func tie de tipul de valori pe care le iau variabilele aleatoare acestea se mpart n variabile aleatoare discrete, cnd domeniul valorilor este o mul time nit a sau numa rabil a de numere reale, s i variabile aleatoare de tip continuu , cnd domeniul valorilor este un interval (a; b) al axei reale R; unde eventual a = 1 sau/ si b = + 1: Un caz particular de variabila a este variabila aleatoare discret aleatoare simpl a care ia un num ar nit de valori. Variabile aleatoare simple Fie X o variabila si e x1 ; x2; : : : ; xn valorile ei posibile. aleatoare simpla Pentru ecare i (i = 1; 2; : : : ; n) denim evenimentul Ai ca ind mul timea tuturor evenimentelor elementare ! 2 - ca rora prin aplica t ia X li se asociaz a numa rul real xi; adic a, Ai := f! 2 - j X ( !) = xig: Evenimentul Ai va notat simbolic fX = xi g; iar probabilitatea acestui eveniment va notata simplu P (X = xi ) n loc de P (fX = xig): Pentru simplitatea scrierii vom folosi de cele mai multe ori nota tia pi := P (X = xi): Sistemul de evenimente fA1; A2; : : : ; An g este un sistem complet de evenimente, i.e., A1 [ A2 [ : : : [ An = - ; cu Ai \ Aj = ;; i 6= j: n consecin t a, p1 + p2 + + pn = 1: ntr-adeva tia 2) din deni tia probabilita tii s i formula (1.2), se r, folosind condi ob tine 1 = P (-) = P (A1 [ A2 [ : : : [ An) = P (A1 ) + P (A2) + : : : + P ( An ) = p1 + p2 + + pn : Mul timea perechilor ordonate (xi ; pi); i = 1; 2; : : : ; n; se nume ste reparti tia variabilei aleatoare simple X: n mod obi snuit, reparti tia unei variabile aleatoare simple se scrie sub forma unui tabel 0 1 x1 x2 : : : xn A X:@ p1 p2 : : : pn n care p1 + p2 + + pn = 1:
1.5. FUNCTIA DE REPARTITIE
13
n cazul n care variabila aleatoare X are o mul time numa rabila de valori 1 P atunci reparti tia sa se scrie sub forma de mai jos, unde pn = 1:
n=1
Variabile aleatoare de tip continuu Se nume ste variabil a aleatoare de tip continuu pe cmpul de probabilitate f-; K ; P g orice func tie X : - ! R cu proprietatea c a, pentru orice interval I al axei reale, mul timile f! 2 - j X (!) 2 I g sunt evenimente al cmpului K. Intervalele I ale axei reale sunt de forma I = (a; b) ; I = (a; b]; I = [a; b); I = [ a; b]; I = (1; b); I = (1; b] ; I = (a; 1); I = [ a; 1); I = (1; 1): Prin urmare, toate mul timile enumerate mai jos sunt evenimente ale cmpului K . fa < X < bg := f! 2 - j a < X (!) < bg; fa < X bg := f! 2 - j a < X (! ) bg; fa X < bg := f! 2 - j a X (!) < bg; fa X bg := f! 2 - j a X (!) bg; fX < bg := f! 2 - j X (!) < bg; fa < X g := f! 2 - j a < X ( !)g: Se poate vorbi atunci de probabilitatea evenimentului ca variabila aleatoare X s a ia valori n intervalul (a; b); adic a P ( fa < X < bg); probabilitate care va notata tii similare se vor folosi s i pentru celelalte simplu P (a < X < b): Nota tipuri de intervale considerate mai sus. n practica a ti se folose s te func t ia de , pentru determinarea acestor probabilit repartit ie asociat a ec a rei variabile aleatoare, func t ie care va studiat a n ti sec unea urm atoare.
X:@
x1 x2 : : : p1 p2 : : :
xn : : : pn : : :
1 A
1.5
Func tia de reparti tie
Fie X : - ! R o variabil a aleatoare de tip continuu. Pentru ecare num ar real x se considera tie simplicat a pentru mul timea evenimentul fX < xg (nota f! 2 - j X (! ) < xg), care, conform celor discutate n sec tiunea 1.4, apar tine cmpului de evenimente K:
14
Se noteaza cu F (x) probabilitatea evenimentului fX < xg; X ia valori mai mici dect x; adic a F (x) := P (X < x): (1.14)
Func tia F : R ! [0; 1]; denit a prin formula de mai sus, se nume ste func tia de reparti tie sau func tia de distribu tie a variabilei aleatoare X: Propriet a tile func tiei de reparti tie Func tia de reparti tie F : R ! [0; 1] denita prin formula (1.14) are urma toarele propriet a ti: 1) 0 F (x) 1; 8x 2 R; i.e., func t ia de reparti tie are valori pozitive subunitare. 2) F (x) este o func tie nedescresc atoare pe R : x1 < x2 ) F ( x1 ) F (x2 ): 3) F (1) := lim F (x) = 0 si F (+1) := lim F (x) = 1:
x!1 x !1 x!x 0 x<x 0
4) F (x) este o func tie continua la stnga, ceea ce nseamna ca n orice punct x0 2 R are loc egalitatea F (x0 0) := lim F (x) = F (x0): Daca tiei de reparti tie, atunci se x0 este un punct de discontinuitate al func poate demonstra (vezi, de exemplu, [11], pag. 78) ca P (X = x0) = F (x0 + 0) F (x0); unde F (x0 + 0) := lim F (x) desemneaz a limita la dreapta a func tiei F (x) n x0 . De aici rezulta a x0 este un punct de continuitate pentru F (x), atunci ca dac P (X = x0 ) = 0: n gura 1.1 se poate vedea imaginea unei func tii de reparti tie care are un singur punct de discontinuitate x0: Cu ajutorul func tiei de reparti tie a unei variabile aleatoare X se pot calcula probabilit a tile unor evenimente legate de aceast a variabil a folosind formulele: P (a X < b) = F (b) F (a); P (X x) = 1 F (x); P (a X b) = F (b + 0) F ( a); a; b 2 R; a < b: x 2 R: a; b 2 R; a b:
x!x0 x>x 0
Variabilele aleatoare care se folosesc n mod obi s nuit n practica tia au func de reparti t ie continu a pe R: (n cele mai multe cazuri func tia de reparti tie este
1.6. DENSITATEA DE REPARTITIE

x0
15
1
Fig. 1.1: Gracul unei func tii de reparti tie discontinu a ntr-un punct x0
1
Fig. 1.2: Gracul unei func tii de reparti tie continu a pe R chiar derivabila tii de reparti tie este prezentat pe R:) Gracul unei astfel de func n gura 1.2. Pentru o variabil a aleatoare de tip continuu X; care are func tia de reparti tie F ( x) continu a pe R; sunt adev arate formulele: P (x1 P (x1 P (x1 P (x1 P (X < < = X x2 ) = X < x2 ) = X x2 ) = X < x2 ) = x0 ) = 0: F (x2 ) F (x1 ); F (x2) F (x1); F (x2 ) F (x1 ); F (x2) F (x1);
(1.15)
1.6
Densitatea de reparti tie
Se spune ca tie (sau de variabila aleatoare X are o densitate de reparti probabilitate) dac a exist a o func tie f : R ! [0; 1) astfel nct F (x) = Zx f (t) dt; (1.16)
16
unde F (x) este func tia de reparti tie a variabilei aleatoare X: n acest caz, f (t) se nume ste densitatea de reparti tie sau densitatea de probabilitate a variabilei aleatoare X: O consecin ta tei densita tii de reparti tie pentru o variabil a important a a existen aleatoare X este faptul c a func tia sa de reparti tie, F (x); este o func tie continu a pe R: Prin urmare, calculul unor probabilit a t i legate de o astfel de variabil a aleatoare se face pe baza formulelor (1.15). Daca tie f (t); atunci valoarea variabila aleatoare X are densitatea de reparti func t iei de reparti tie n punctul x; F (x) = P (X < x); reprezint a aria ha surat a din gura 1.3. (Gracul trasat este gracul densit a tii de reparti tie f (t).)
x
Fig. 1.3: Interpretarea geometric a a func tiei de reparti tie F (x) = P ( X < x) Daca tie a densit a tii de reparti tie se face x ! 1 si se tine n formula de deni seama ca tine F (+1) = 1, atunci se ob
+1 Z f (t) dt = 1:
Este bine s a se remarcat c a o func tie continu af :R ! R este o densitate de reparti tie a unei variabile aleatoare X; daca : 1) f x) 0; pentru orice x 2 R: R( +1 2) 1 f (t)dt = 1: Pentru o variabil a aleatoare X care are densitatea de reparti tie f ( t), probabilitatea ca X s a ia valori n intervalul (a; b); unde a; b 2 R; a < b; sau n orice alt interval de forma [a; b]; [a; b); (a; b] , este data de formula Zb
a
P (a < X < b) =
f (t)dt:
1.7. OPERATII CU VARIABILE ALEATOARE
17
ntr-adeva tinem seama de formulele (1.15) si de rela tia de deni tie a r, daca func tiei de reparti tie (1.14), ob tinem P (a < X < b) = F (b) F (a) = Z
b 1
f (x)dx
f (x)dx =
1
Zb
a
f (x)dx:
Formula r amne adev arat a s i dac a a = 1 sau/ si b = +1:
Figura 1.4, n care curba trasata tii de reparti tie f (t); este gracul densita arat a c a probabilitatea ca variabila aleatoare X s a ia valori n intervalul (a; b); P (a < X < b); este egala cu aria ha s urat a .
a b
Fig. 1.4: Interpretarea geometric a a probabit a tii P (a < X < b)
1.7
Opera tii cu variabile aleatoare

Adunarea variabilelor aleatoare
Fie X si Y doua tie date de variabile aleatoare care au legile de reparti tablourile 0 1 0 1 x1 x2 : : : xm y1 y2 : : : yn A; Y : @ A; X:@ p1 p2 : : : pm q1 q2 : : : qn P Pn unde pi = P (X = xi ), qj = P (Y = yj ) si m i=1 pi = 1; j=1 qj = 1: Vom numi suma variabilelor aleatoare X si Y variabila aleatoare notat a X +Y care ia valorile xi + yj dac a X ia valoarea xi si Y ia valoarea yj; i = 1; 2; : : : ; m; j = 1; 2; : : : ; n: Not am cu pij probabilitatea realiza rii simultane a evenimentelor fX = xi g; fY = yj g; adica , pij = P (X = xi; Y = yj ) = P (fX = xi g \ fY = yj g):
18
Cu aceste nota tii legea de reparti tie a variabilei aleatoare X + Y se scrie sub forma 0 1 x1 + y1 x1 + y2 : : : xi + yj : : : xm + yn A: X +Y : @ p11 p12 ::: pij ::: pmn
Propozi tia 1.7.1 Probabilit a tile pij din deni tia sumei a doua variabile aleatoare au urm atoarele propriet a ti m n m P n P P P pij = qj ; pij = pi ; pij = 1:
i=1 j=1 i=1 j=1
Demonstra tie . Demonstra tia se bazeaz a pe faptul c a evenimentele fX = xig, i = 1; 2; : : : ; m; respectiv fY = yj g; j = 1; 2; : : : ; n; formeaza un sistem complet de evenimente. Aceasta nseamn a c a reuniunea lor este egal a cu evenimentul sigur si sunt disjuncte dou a cte doua . Atunci m m X X pij = P (X = xi ; Y = yj ) = P ([m i=1( fX = xig \ fY = y j g)) =
i=1 i=1
= P (([m i=1 fX = xig) \ fY = yj g) = P (- \ fY = y j g) = = P (Y = yj ) = qj : n P Analog se arat a c a pij = pi : n nal, avem

j=1 m X n X i=1 j=1
pij =
Deni tia sumei a dou a variabile aleatoare se poate extinde la un num ar nit de variabile n mod evident: date mai multe variabile aleatoare X; Y; : : : ; V; suma lor este variabila aleatoare notata X + Y + + V care ia valorile xi + yj + + vk dac a X; Y; : : : ; V iau respectiv valorile xi; yj ; : : : ; vk : De exemplu, daca s i Y de mai sus mai avem pe lnga variabilele aleatoare X o variabil a aleatoare Z; care are legea de reparti tie dat a mai jos, 0 1 z1 z2 : : : zs A; Z:@ r1 r2 : : : rs atunci suma lor este variabila aleatoare X + Y + Z care are urm atoarea lege de reparti tie 0 1 x1 + y1 + z 1 x1 + y1 + z2 xm + yn + zs A; X+Y +X :@ p111 p112 pmns unde pijk = P ( fX = xig \ fY = yj g \ fZ = zk g):
m n X X
j=1 i=1
pij
n X j =1
qj = 1 :
1.7. OPERATII CU VARIABILE ALEATOARE Produsul variabilelor aleatoare
19
Date dou a variabile aleatoare X si Y , vom numi produsul lor variabila notat a XY , care ia valoarea xiyj atunci cnd X ia valoarea xi si Y ia valoarea yj : Produsul XY are reparti tia 0 1 x1y1 x1y2 xiyj xm yn A; XY : @ p11 p12 pij pmn unde pij = P (fX = xi g \ fY = yj g): Dou a variabile aleatoare X si Y se numesc independente dac a evenimentele fX = xig s i fY = yj g sunt independente pentru toate valorile indicilor i si j: n acest caz au loc egalita tile pij = piqj ; deoarece pij = P (fX = xi g \ fY = yjg) = P (X = xi) P (Y = yj ) = pi qj : La fel ca n cazul sumei se dene ste produsul mai multor variabile aleatoare X; Y; : : : ; V ca ind variabila notat a XY V care ia valoarea xiyj vk dac a X; Y; : : : ; V iau respectiv valorile xi ; yj ; ; vk: Variabilele aleatoare X; Y; : : : ; V se numesc independente daca evenimentele fX = xig; fY = yj g; : : : ; fV = vkg sunt independente n totalitatea lor. De exemplu, produsul celor trei variabile aleatoare X; Y; Z considerate mai sus este variabila aleatoare XY Z care are reparti tia dat a n tabelul de mai jos 0 1 x1y1z1 x1y1z2 xi yj zk xm yn zs A: XY X : @ p111 p112 pijk pmns Daca X; Y; Z sunt independente atunci pijk = pi qj rk : Ridicarea la putere a unei variabile aleatoare Data a aleatoare X; vom numi puterea k a variabilei X si vom o variabil k k nota X variabila aleatoare care ia valoarea xi atunci cnd X ia valoarea xi: Reparti tia variabilei X k este 0 k k 1 x1 x2 xk n A: Xk : @ p1 p2 pn
20
TILOR CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITA Produsul si suma dintre o constanta si o variabila aleatoare
Daca si c o constanta X este o variabila aleatoare real a , vom nota cu cX variabila aleatoare care ia valoarea cxi, atunci cnd X ia valoarea xi; si cu c + X variabila aleatoare care ia valoarea c + xi cnd X ia valoarea xi: Distribu tiile acestor variabile aleatoare sunt 0 1 0 1 cx1 cx2 cxn c + x1 c + x2 c + xn A; A: cX : @ c+X : @ p1 p2 pn p1 p2 pn
1.8
Valori medii. Dispersie. Momente
Deni tie. Fie X o variabila a a ca t ie este data aleatoare simpl rei reparti de tabelul de mai jos 0 1 x1 x2 : : : xn A: X:@ p1 p2 : : : pn Se nume ste valoare medie a variabilei aleatoare X numa rul M (X ) := p1x1 + p2 x2 + + pnxn =
n P i=1
p i x i:
Fie X s i Y dou a variabile aleatoare care au legile de reparti tie date de tablourile 0 1 0 1 x1 x2 : : : xm y1 y2 : : : yn A; Y : @ A; X:@ p1 p2 : : : pm q1 q2 : : : qn unde pi := P ( X = xi); iar qj := P (Y = yj) : Propozi tia 1.8.1 Valoarea medie are urm atoarele propriet a ti: (M1) M ( X + Y ) = M (X ) + M (Y ); adic a valoarea medie a sumei a dou a variabile aleatoare este egal a cu suma valorilor medii. (M2) Daca c este o constant a reala , atunci i) M (c) = c: ii) M (cX ) = cM (X ): iii) M (c + X ) = c + M (X ): (M3) Dac aXs i Y sunt variabile aleatoare independente, atunci M (X Y ) = M (X ) M (Y ); adica valoarea medie a produsului a doua variabile aleatoare independente este egal a cu produsul valorilor medii.
1.8. VALORI MEDII. DISPERSIE. MOMENTE Demonstra t ie. (M1) Legea de reparti tie a variabilei aleatoare X + Y este 0 1 x1 + y1 x1 + y2 : : : xi + yj : : : xm + yn A; X +Y :@ p11 p12 ::: pij ::: pmn
m P n P m P m P n P m P n P m P i=1
21
unde pij = P (fX = xi g \ fY = yj g): Conform deni tiei valorii medii si rela t iilor date de propozi tia 1.7.1, avem M (X + Y ) = = pij (xi + yj ) =
n P
pij xi + pij
pij yj
n P
i=1 j=1
i=1
xi
j=1
pij
i=1 j=1
i=1 j=1
j =1
n P
yj
m P
i=1
xi pi +
j=1
yj qj
= M (X ) + M (Y ): (M t ie a unei variabile aleatoare care ia o singur a valoare 2) i) Legea de reparti c este : Prin urmare, valoarea sa medie este egal a cu 1 c = c: 1 ii) Legea de reparti tie a variabilei aleatoare cX este 0 1 cx1 cx2 cxn A: cX : @ p1 p2 pn M (cX ) =
n P
Pentru valoarea medie ob tinem
i=1
pi cxi = c
i=1
iii) Rezult a din cele de mai sus: M (c + X ) = M (c) + M (X ) = c + M (X ): (M3) Deoarece variabilele aleatoare X si Y sunt independente, legea de reparti tie a variabilei aleatoare produs este dat a de tabelul 0 1 x1y1 x1 y2 xi yj xmyn A: XY : @ p1q1 p1q2 piqj pnqm Atunci avem M (XY ) =
m P n P
n P
pixi = cM (X ):
piqj xi yj =
i=1 j=1
Propriet a tile (M1) si (M3 ) r amn adev arate si pentru un num ar nit oarecare de variabile aleatoare, dupa cum se arat a n propozi t ia urm a toare a ca rei demonstra tie o omitem.
m P
i=1
p ix i
j =1
n P
qj y j
= M (X )M (Y ):
22
Propozi tia 1.8.2 Dac a X1; X2; : : : ; Xn sunt n variabile aleatoare oarecare, atunci valoarea medie a sumei celor n variabile aleatoare este egal a suma valorilor medii M (X1 + X2 + + Xn) = M (X1 ) + M (X2) + + M (Xn): Daca X1; X2; : : : ; Xn sunt n variabile aleatoare independente, atunci valoarea medie a produsului celor n variabile aleatoare este egal a cu produsul valorilor medii M (X1X2 Xn ) = M (X1) M (X2 ) M (Xn ): Deni tie. Dac a variabila aleatoare X ia o mul time numa rabila de valori x1 ; x2 ; : : : ; xn ; : : : cu probabilit a tile p1; p2; : : : ; pn; : : : atunci valoarea medie se dene ste prin formula M (X ) :=
1 P
i=1
p i x i;
cu P condi tia ca seria din membrul drept s a e absolut convergent a, ceea ce nsemn a 1 c a i=1 j pixi j < 1: n caz contrar, se spune c a X nu are valoare medie. (Condi tia de absolut convergen t a impus a seriei este necesar a pentru ca valoarea sumei seriei P1 a nu depind a de ordinea n care sunt nregistrate valorile variabilei X ): i=1 pixi s Deni tie. Daca X este o variabila aleatoare de tip continuu care are densitatea de reparti tie f (x); atunci num arul
+1 Z M (X ) := xf (x)dx 1
se nume s te valoarea medie a variabilei aleatoare X; dac a integrala din membrul drept este convergenta . Toate propriet a tile puse n eviden t a pentru variabilele aleatoare discrete cu un numa s i dac a variabilele sunt discrete cu o mul time r nit de valori sunt adeva rate num arabil a de valori sau sunt de tip continuu, cu condi tia ca valorile medii s a existe. Valoarea medie face parte categoria caracteristicilor numerice ale variabilelor aleatoare numite caracteristici de pozi tie . Cunoa sterea acestor caracteristici ne furnizeaza tii asupra valorilor variabilei aleatoare pe dreapta reala informa . Valoarea medie este un fel de valoare central a a variabilei aleatoare, adica acea valoare n jurul c areia cad celelalte valori posibile, astfel nct media abaterilor de la aceasta valoare sa e nul a (abaterile care cad la stnga valorii medii se consider a cu semnul +; iar cele care cad la dreapta cu semnul ):
1.8. VALORI MEDII. DISPERSIE. MOMENTE
23
Alte caracteristici de pozi tie ale variabilelor aleatoare mai des utilizate sunt modul si mediana. Daca a aleatoare discret a, prin modul lui X se n telege X este o variabil valoarea cea mai probabil a a lui X: Dac a X este variabila aleatoare de tip continuu care are densitatea de reparti tie f (x), modul lui X este abscisa punctului de maxim al functiei f (x): Vom nota acest punct cu xmod : Deci f ( xmod ) = maxf (x):
x2R
(1.17)
Daca tia f (x) are un singur punct de maxim variabila aleatoare X se nume ste func unimodal a. n caz contrar, se nume ste plurimodala . Mediana variabilei aleatoare X; notat a med(X ); sau xmed atunci cnd variabila aleatoare este subn teleasa , este valoarea care are proprietatea ca P (X < xmed) = P (X > xmed): (1.18)
Daca tie f (x); atunci xmed este valoarea pentru care X are densitatea de reparti are loc egalitatea Z xmed 1 f (x)dx = : 2 1 Dac a F ( x) este func tia de reparti tie a lui X; rela tia de mai sus se scrie sub forma 1 F (xmed) = : 2 (1.19)
Geometric, xmed este acel num ar real care are proprietatea c a dreapta x = xmed mparte aria cuprins a ntre gracul func tiei f (x) si axa Ox n doua ar ti egale. p n gura 1.5 sunt ilustrate grac aceste caracteristici numerice ale unei variabile aleatoare X a ca tie f (x) este nul a pentru x < 0; tip rei densitate de reparti de variabil a aleatoare care apare n teoria abilit a tii. O variabil a aleatoare este mai bine caracterizat a dac a pe lng a valoarea medie m = M (X ) se cunoa ste si gradul de mpra s tiere a valorilor variabilei n jurul valorii medii. Pentru m asurarea acestui grad de mpr a stiere o prim a idee ar s a considera m variabila aleatoare Y = X m: Deoarece Y ia valori att pozitive ct si negative, dupa cum valorile lui X cad la dreapta sau la stnga lui m; valoarea medie a lui Y este nula ar, M (Y ) = M (X m) = M (X ) m = . ntr-adev m m = 0: Putem corecta acest neajuns lund n locul lui Y variabila aleatoare Z = jX mj : Aceasta are . De exemplu, n cazul discret P valoarea medie pozitiva este egal a cu M ( Z ) = p j x m j > 0 : Valoarea medie a modulului abaterii i i j X mj poate luat a ca o m asura a stiere al valorilor lui X , a gradului de mpr dar, din cauza modulului, este greu de folosit n calcule. De aceea se nlocuie ste cu o alt a constant a asociata si anume dispersia. variabilei aleatoare
i
24
Fig. 1.5: Unele caracteristici numerice ale unei variabile aleatoare Deni tie. Se nume ste dispersie a variabilei aleatoare X si se noteaz a cu 2 D (X ); sau atunci cnd variabila este subn teleasa arul , num
2
unde m = M (X ): Pentru simplicarea nota tiei vom scrie M (X m)2 n loc de M [( X m)2] : Deni tia dat a mai sus este valabil a pentru orice tip de variabil a aleatoare, cu 2 condi tia ca variabila aleatoare (X m) s a aib a valoare medie. Dac a X este o variabil a aleatoare discret a care ia o mul time innita de valori x1; x2 ; : : : ; xn ; : : : cu probabilit a tile p1 ; p2; : : : ; pn ; : : : ; atunci dispersia este data de formula 1 P D2 (X ) = pi(xi m)2;
i=1
2 = D2(X ) := M [(X m) 2];
cu condi tia ca aceasta time nita serie sa e convergenta . Daca X ia o mul de valori, atunci aceast a condi t ie dispare si dispersia exist a ntotdeauna. Daca X este o variabil a aleatoare de tip continuu cu densitatea de reparti tie f (x); atunci formula dispersiei este
+1 Z D2 (X ) = (x m)2 f (x)dx;
(1.20)
cu condi tia ca aceast a integrala a. sa e convergent Propozi t ia care urmeaz a pune n eviden t a proprieta tile dispersiei. Acestea sunt adeva rate pentru orice tip de variabil a aleatoare. Demonstra tiile acestor propriet a ti se bazeaz a pe propriet a t ile valorii medii.
1.8. VALORI MEDII. DISPERSIE. MOMENTE
25
Propozi tia 1.8.3 Dispersia are urma i: toarele proprieta t 2 (D1) D (X ) 0; pentru orice variabil a aleatoare X: 2 D (X ) = 0 daca si numai dac a P (X = m) = 1: (D2) D2(X ) = M (X 2) [M (X )]2 : n consecin t a M (X 2 ) [M (X )] 2: (D3) D2(cX ) = c2D 2(X ); pentru orice constant a c 2 R: (D4) Dac a variabilele aleatoare X1; X2; : : : ; Xn sunt independente dou a cte dou a, atunci Demonstra t ie. Proprietatea (D1) este evident a conform deni tiei dispersiei. Demonstr am (D2). D 2(X ) = M (X m)2 = M (X 2 2mX + m2) = M (X 2) 2mM (X ) + m2 = = M (X 2 ) 2m2 + m2 = M (X 2) m2 = M (X 2) [M (X )] 2: D 2(X1 + X2 + + Xn) = D 2(X1) + D2(X2 ) + + D2 (Xn):
(D3) rezulta t ile valorii medii si egalitatea de la (D2): din proprieta
Pentru demonstrarea proprieta tii (D4 ) se tine seama ca a variabilele aleatoare dac X1; X2 ; : : : ; Xn sunt independente dou a cte dou a, atunci M (XiXj ) = M (Xi)M (Xj ); Folosind aceste egalita ti, avem i 6= j:
D 2(cX ) = M (c2X 2 ) [M (cX )] 2 = c2M (X 2) c2[M (X )] 2 = c2D2 (X ):
h P i P 2 2 D2(X1 + X2 + : : : + Xn) = M ( n X ) [M ( n i i=1 i=1 Xi)] = M = Pn = hP

n 2 i=1 Xi +
2 i=1 M (Xi ) + i=1[M
Pn
i=1
Pn
(Xi)] 2 2
Pn 2 X X [ i j i<j i=1 M (Xi )]

i<j
M (Xi Xj )
i<j
P 2 M (Xi2) [M ( Xi )]2 = n i=1 D (Xi ):
M (Xi)M (Xj )
De obicei, gradul de mpr a stiere a valorilor unei variabile aleatoare X n jurul valorii sale medii se exprima nu prin dispersia sa, D 2(X ); ci prin abaterea medie p atratic a care este data t ia de rela p = D (X ) = D 2(X ): Aceasta are avantajul ca si unita ti de ma si valorile se exprima n acelea sur a ca variabilei X:
26
Propozi tia 1.8.4 (Inegalitatea lui Ceb sev). Daca variabila aleatoare X are 2 valoarea medie m s i dispersia ; atunci 2 : "2 Demonstra tie . Presupunem mai nti ca a aleatoare dis X este 0o variabil 1 x1 x2 xn A: cret a care are legea de reparti tie dat a de tabelul X : @ p1 p2 pn Putem presupune, f ara a valorile x1; x2 ; : : : ; xn ; : : : a restrnge generalitatea, c sunt notate astfel nct P (jX mj < ") 1 jx1 mj j x2 mj : : : j xs mj < " j xs+1 mj jxs+2 mj : : : S Atunci evenimentul fjX mj < "g = s a c a i=1fX = xi g; de unde rezult s s 1 P P P P (j X mj < ") = P (X = xi ) = pi = 1 pi : (1.21)
i=1 i=1 i=s+1
Pe de alta parte, avem inegalitatea 1 1 1 1 P P P P 2 2 2 2 2 = pij xi mj pij xi mj pi " = " pi ;

i=1 i=s+1 i=s+1 i=s+1
de unde rezulta
2 pi 2 : " i=s+1 Din inegalit a tile (1.21) si (1.22) rezult a inegalitatea dorit a
1 P
(1.22)
2 P (jX mj < ") 1 2 : " Daca X este o variabil a aleatoare de tip continuu cu densitatea de reparti tie f (x); atunci demonstra tia decurge astfel
2 +1 Z = ( x m)2f (x)dx 1
fx2Rj( xm)2 "2g
( x m)2f (x)dx Z 1
"2
fx2Rj( xm)2 "2g
= " 2 @1
m"
m Z+"
B f (x)dx "2 @1 1
fx2Rj( xm)2 <" 2g
C f (x)dxA =
= " 2(1 P (jX mj < "));
f (x)dxA = "2 [1 P (m " < X < m + ")] =
1.8. VALORI MEDII. DISPERSIE. MOMENTE de unde rezulta inegalitatea dorita .
27
Deni tie. Dat a o variabil a aleatoare X , se nume s te moment de ordinul k al variabilei X si se noteaza cu Mk (X ) valoarea medie a variabilei X k : Deci mk = Mk (X ) := M (X k ): 0 1 x1 x2 xn A ; atunci momenDac a variabila X are distribu tia X : @ p1 p2 pn tul de ordinul k este dat de formula Mk (X ) =
i=1 1 P
p i xk i;
cu condi tia ca seria din membrul drept sa a (ceea ce se ntmpl a e convergent dac a X ia un num ar nit de valori). Daca a aleatoare de tip continuu cu densitatea de reparti tie X este o variabil f (x); atunci momentul de ordinul k este denit prin formula
+1 Z Mk (X ) = xkf (x)dx; 1
cu condi tia ca integrala din membrul drept sa a. e convergent Se nume ste moment centrat de ordinul k al variabilei aleatoare X numa rul k = Mk (X m); unde m este valoarea medie a lui X: Se nume ste moment absolut de ordinul k al variabilei aleatoare X num arul Mk (j X j): Momentul centrat absolut al acestei variabile aleatoare este num arul Mk (j X mj): Conform deni tiilor de mai sus, valoarea medie a unei variabile aleatoare este momentul de ordinul nti al variabilei, iar dispersia este momentul centrat de ordinul al doilea.
28
1.9
Legi clasice de distribu tie
n aceast a sec tiune vom pune n eviden t a cteva dintre legile clasice de dis tributie, numite si legi de repartitie, care apar frecvent n teoria abilit a t ii. Vom ncepe cu prezentarea unor legi de distribu tie discrete unidimensionale. Distribu tia binomial a Se spune c a variabila aleatoare simpl a X are distribu tie binomial a cu parametrii n si p (unde n este numa a ia valorile r natural, iar 0 < p < 1) dac 0; 1; : : : ; n cu probabilit a t ile
k k nk P (X = k ) = Cn pq ;
k = 0; 1; : : : ; n;
(1.23)
unde q = 1 p: Reparti tia variabilei aleatoare X distribuit a binomial cu parametrii n s i p se scrie sub forma ! k X:
k pkq nk Cn
k = 0; 1; : : : n:
Folosind formula binomului lui Newton se observ a c a suma probabilit a tilor care apar n linia a doua este egala cu 1 : ntr-adev a r,
n P
P (X = k) =
k=0
k=0
Propozi tia 1.9.1 Valoarea medie M (X ) s i dispersia D 2(X ) unei variabile aleatoare X care are distribu t ie binomiala si p sunt date de for cu parametrii n mulele M (X ) = np; D2( X ) = npq; (q = 1 p): (1.24)
n P
k k nk Cn p q = (p + q) n = 1:
Demonstra tie. Pentru a demonstra formulele de mai sus, se consider a un numa si dezvoltarea binomial a r real oarecare t (pt + q )n =
n P k k nk k Cn p q t:
k=0
Prin derivarea rela tiei de mai sus n raport cu t se ob tine egalitatea n(pt + q )n1 p = de unde, pentru t = 1; rezulta np = nu este altceva dect np = M (X ):
n P k k nk k 1 Cn p q kt :
(1.25)
k =0
Pn
k k nk : k=0 kCn p q
Aceasta ultima egalitate
1.9. LEGI CLASICE DE DISTRIBUTIE
29
Pentru calculul dispersiei vom folosi formula D2(X ) = M (X 2) [M (X )]2 : n acest scop, se determin a mai nti valoareaP medie a variabilei X 2 care, conform n 2 k k nk deni t iei, este dat a de rela tia M (X 2) = : Pentru calcularea k=0 k Cn p q acestei sume se nmul te s te egalitatea (1.25) cu t; np(pt + q)n1t = si apoi se deriveaz a n raport cu t :
k=0 n P k k nk k Cn p q kt ;
np( n 1)(pt + q) n2pt + np(pt + q )n1 = Pentru t = 1 rezult a egalitatea

n P
k=0
n P
k k nk 2 k1 Cn pq k t :
k=0
k k nk k 2C n p q = n(n 1)p2 + np;
care arat a c a
M (X 2) = n2 p2 + npq; n nal, se ob t ine valoarea dispersiei
q = 1 p:
D2 (X ) = M (X 2) [M (X )] 2 = n2 p2 + npq (np)2 = npq: Distribu tia Poisson Se spune c a variabila aleatoare discret a X are distribu tie Poisson de parametru > 0 daca poate lua orice valoare k 2 N cu probabilitatea P (X = k ) = k e ; k! k = 0; 1; 2; : : : : (1.26)
Simbolic, reparti tia variabilei aleatoare X cu distribu tie Poisson de parametru se scrie sub forma 0 1 k B C X : @ k A ; k = 0; 1; 2; : : : : e k! Se observ a mai nti c a suma probabilit a tilor este egal a cu 1: ntr-adev ar
1 P 1 k P = ee = 1: k ! k=0
P (X = k ) = e
k =0
30
Propozi tia 1.9.2 Valoarea medie si dispersia unei variabile aleatoare X care are distribu tie Poisson de parametru sunt date de formulele M ( X ) = ; e D2 (X ) = : (1.27)
Demonstra tie. ntr-adeva r, utiliznd faptul pentru dezvoltarea n serie a lui putem folosi una dintre scrierile e =
1 k 1 1 P P P k1 k 2 = = ; k=0 k! k=1 (k 1)! k =2 (k 2)!
avem
1 P
1 k 1 P k1 P M(X) = kP (X = k ) = k e = e = ee = : k=0 k=1 k ! k=1 (k 1)!
Pentru a determina dispersia calcula m mai nti M (X 2): M (X 2 ) = k e = k! k=0 k=1 1 1 k1 k1 P P = e k = e [(k 1) + 1] = (k 1)! k=1 (k 1)! k=1 1 1 P k 2 P k1 = e + = e e + e = 2 + : k =2 (k 2)! k=1 (k 1)!
1 P
k2 P (X = k ) =
1 P
k2
Atunci
D2 (X ) = M (X 2) [M (X )] 2 = 2 + 2 = : Observa tia 1.9.3 Lega tia binomial as i distribu tia tura dintre distribu Poisson. Pentru a stabili leg atura care exist a ntre distribu tia binomial a si distribu tia Poisson, se ia un num ar natural k , care o dat a ales r amne xat, si pentru orice n > k se consider a variabilele aleatoare Xn avnd distribu tia binomial a cu parametrii n si pn astfel ca toate s a aiba si valoare medie : Deci aceea M (Xn ) = npn = ; de unde rezult a pn = : n aceste condi tii avem n
n!1 k k nk lim P (Xn = k) = lim Cn p n qn = n!1
k nk 1 = n n k n(n 1) (n k + 1) nk k = lim lim 1 = e : n!1 k! n!1 nk n k! n(n 1) (n k + 1) = lim n!1 k!
31
Egalitatea de sus arata si pn sucient de mic, ca daca n este sucient de mare atunci putem aproxima distribu tia binomial a de parametri n si pn cu distribu tia Poisson de parametru = npn : Din acest motiv distribu tia Poisson se mai nume ste si legea evenimentelor rare. Pentru n 30 si np < 5 distribu tia Poisson cu parametrul = np este o bun a aproximare a distribu t iei binomiale cu parametrii n si p: Distribu tia exponen tial a Se spune c a o variabil a aleatoare X are distribu tie exponen tial a de parametrul > 0; dac a densitatea sa de reparti tie este dat a de formula 8 0; pentru t 0; < f (t) := : exp(t); pentru t > 0:
FuncR tia de reparti tie a acestei variabile aleatoare, denit a prin formula x F ( x) = 1 f (t) dt, are expresia 8 pentru x 0; < 0; F (x) = : R x t dt = 1 e x; pentru x > 0: 0 e n gurile 1.6 si 1.7 sunt reprezentate grac densitatea de reparti tie, respectiv func tia de reparti tie, a unei variabile aleatoare distribuite exponen tial cu = 0; 5:
0.6
0.4
0.2
Fig. 1.6: Gracul densit a tii distribu tiei exponen t iale de parametru = 0; 5 O variabila aleatoare X de distribu tie exponen tial a de parametru are valoarea medie Z 1 Z 1 1 M (X ) = tf (t)dt = tet dt = ; 1 0 D (X ) =
2
si dispersia
1 1
(t m) f (t)dt =
1 0
1 1 (t )2 et dt = 2 :
32

1
Fig. 1.7: Gracul func tiei de reparti tie a distribu tiei exponen tiale pentru = 0; 5 Distribu tia Weibull O variabil a aleatoare X are distribu tie Weibull cu parametrii > 0 si > 0 dac a densitatea sa de reparti tie este dat a de formala 8 pentru t 0; < 0; f (t) = : t1 exp(t ); pentru t > 0: Func tia de reparti tie a unei variabile aleatoare distribuite Weibull este F (t) = 1 exp(t ); t > 0:
n gurile 1.8 s i 1.9 sunt reprezentate densitatea de reparti tie, respectiv func tia de reparti tie, a unei variabile aleatoare distribuite Weibull cu = 2 si = 3:
2
Fig. 1.8: Densitatea de reparti tie a distribu tiei Weibull pentru = 2; = 3
33
Fig. 1.9: Func tia de reparti tie a distribu tiei Weibull pentru = 2, = 3 Valoarea medie si dispersia corespunz atoare distribu tiei Weibull de parametri si sunt 1 1 m = +1 ;
R1 unde ( p) := 0 xp1e xdx: (Pentru func tia Gamma (p) s i proprieta tile sale vezi Appendixul A.) Legea Weibull este mai general a dect legea exponen tial a. Depinznd de doi parametri, ea poate cuprinde un numa r mai mare de cazuri concrete dect legea exponen tial a. De astfel, aceasta din urma este un caz particular al legii Weibull (cazul = 1). Distribu tia normala Daca t ie a unei variabile aleatoare de tip continuu densitatea de reparti este dat a de formula " # 1 (t m)2 f (t; m; ) = p exp ; t 2 R; (1.28) 2 2 2 unde > 0; se spune ca tia normala X are distribu sau ca urmeaza legea de reparti tie normal a de parametri m si ; notata pe scurt N (m; ): Dup a cum se observ a n gura 1.10, gracul func tiei f (t; m; ) are forma unui clopot (clopotul lui Gauss), care este simetric fa ta s i are de dreapta t = m punctele de inexiune t1 = m ; t2 = m + :
2 2 1 2 = +1 +1 ;
34
m 1 2
1 2
exp
( t m) 2 2 2
Fig. 1.10: Gracul densit a tii reparti tiei normale N (m; ) Func tia de reparti tie a unei variabile aleatoare X care are densitatea de reparti tie normal a de parametri m si este F (x; m; ) = Zx 1 f (t; m; )dt = p 2 Zx # (t m)2 exp dt: 2 2 " (1.29)
O variabila a distribu tia normal a N (m; ) are aleatoare X care urmeaz valoarea medie si dispersia date de formulele de mai jos. (Pentru demonstra t ie se poate consulta, de exemplu [11], pag. 123.) M (X ) = m; D 2(X ) = 2:
Daca si = 1 se spune c a variabila aleatoare X are reparti tia m = 0 normala a), notat a N (0; 1): n acest caz, densitatea de standard (sau redus reparti tie este dat a de formula 2 1 t f ( t; 0; 1) = p exp ; t 2 R: 2 2 Gracul curbei densit a tii normale standard (vezi gura 1.11), numit si clopotul lui Gauss, are urma a ti: toarele propriet a) Este simetric fa t a de axa Oy. 1 b) Are valoarea maxim a p = 0; 39894; care se ob tine pentru t = 0: 2 c) Curba este concav a pe intervalul (1; 1) si convex a n afara acestuia. d) Aria cuprinsa si axa Ox este egala ntre gracul curbei cu 1:
35
x 0.4
0.2
Fig. 1.11: Gracul densita tii reparti tiei normale standard N (0; 1) Func tia de reparti tie corespunza toare legii normale standard N (0; 1) are expresia F (x; 0; 1) = Zx 1 f (t; 0; 1)dt = p 2 Zx t2 exp 2 dt: (1.30)
Aceasta tie se noteaz a, de regula s i se nume ste func t ia func , (x) := F (x; 0; 1) integral a a lui Laplace. Deci 1 (x) := p 2 Zx 2 t exp dt: 2 (1.31)
Valoarea func tiei ( x) este egala a ntre gracul func tiei f (t; 0; 1); cu aria cuprins axa Ox si dreapta t = x; adica aria ha s urat a din gura 1.11. O proprietate a func tiei (x) utila atoarea n calcule este urm ( x) = 1 (x); x 2 R: (1.32)
Func tia lui Laplace (1.31) este utilizat a nu numai pentru cazul legii normale standard N (0; 1) ci si n cazul general N (m; ): Acest lucru este posibil deoarece dac a X este o variabil a aleatoare care urmeaza legea normala N (m; ), atunci X m variabila Z := urmeaz a legea normal a standard N (0; 1) : ntr-adev ar, dac a not am cu FZ (x) func tia de reparti tie a variabilei Z; avem X m F Z (x) = P (Z < x) = P < x = P (X < m + x) = F (m + x; m; ):
36
Densitatea de reparti tie a variabilei Z este derivata func tiei de reparti tie FZ (x): Efectund acest calcul se ob tine 2 1 x 0 fZ (x) = FZ (x) = f (m + x; m; ) = p exp = f (x; 0; 1); 2 2 ceea ce arat a c a densitatea de reparti tie a variabilei aleatoare Z; fZ (x); coincide cu densitatea de reparti tie a legii normale N (0; 1): Observa tia de mai sus este util a pentru calculul probabilit a tii ca variabila X distribuita N ( m; ) s a ia valori ntr-un interval [ a; b ] folosind func tia lui Laplace. Mai precis, are loc rela tia b m am P (a X b) = : (1.33) Pentru justicarea acesteia, se observ a mai nti c a ntre func tia de reparti tie a variabilei X distribuita si func tia lui Laplace are loc rela tia N (m; ) x m F (x; m; ) = : (1.34) ntr-adev ar, folosind prima formul a din setul (1.15) si rela tia (1.34) se ob tine bm am P (a X b) = F (b; m; ) F (a; m; ) = : Formula (1.33) are la rndul s au urm atoarea consecin t a interesanta P ( jX mj < ) = 2() 1; ntr-adeva si (1.32) avem r, folosind formulele (1.33) P ( jX mj < ) = P (m < X < m + ) = m + m m m = = = ( ) ( ) = 2( ) 1: Dac a n formula (1.35) se ia = 1; 2; 3 atunci se ob tine P ( j X mj < ) = 2(1) 1 = 0; 6826; P ( j X mj < 2 ) = 2(2) 1 = 0; 9545; P ( j X mj < 3 ) = 2(3) 1 = 0; 9973: (1.36) (1.37) (1.38) > 0: (1.35)
Egalita tile de mai sus arata tie normal a ca o variabil a aleatoare X cu distribu N (m; ) are urm atoarele proprieta ti:
37
1) 68; 26% din valorile lui X cad n intervalul (m ; m + ): 2) 95; 45% din valorile lui X cad n intervalul (m 2; m + 2): 3) 99; 73%, adic a practic aproape toate valorile variabilei X cad n intervalul (m 3; m +3 ) centrat n jurul valorii medii m. Aceast a proprietate se nume ste regula celor sase sigma . Pentru calculul func tiei lui Laplace se folose ste de cele mai multe ori leg atura care exist a ntre aceasta s i func tia erorilor. Aceasta este dat a de rela tia 1 x (x) = 1 + erf p ; x 2 R; (1.39) 2 2 unde erf(x) este func tia erorilor denit a prin formula 2 erf(x) := p
x Z 0
exp( t2)dt;
x 2 R:
(1.40)
Func tia erf(x) este o func tie impar a, i.e., erf(x) = erf(x); x 2 R;
de aceea este sucient s a e cunoscute valorile sale numai pentru x > 0: De multe ori n locul func tiei erf(x) este mai utila tia comple n calcule func mentar a a erorilor dat a de rela tia erfc(x) = 1 erf(x); x 2 R:
Gracul func tiei erorilor erf(x) si cel al func tiei complementare erfc(x) sunt prezentate n gura 1.12.
Fig. 1.12: Gracul func tiei erorilor erf(x) si cel al func tiei complementare erfc(x):
38
Calculul valorilor func tiei integrale a lui Laplace (x) se fa si nca cea, unii o mai fac si ast azi, cu ajutorul unor tabele folosind rela tia (1.39). Acesta metod a este depa sit a azi deoarece exista programe de calcul care permit determinarea valorilor func tiei (x) n orice punct. n aceast a carte valorile func tie (x) au fost calculate folosind programul Mathcad.
Capitolul 2 TII TEORIA FIABILITA

Teoria abilita tii sau teoria siguran tei de func tionare are ca scop g asirea legilor de apari tie a defec tiunilor sistemelor tehnice. Calitativ, abilitatea unui sistem tehnic este capacitatea sistemului respectiv de a func tiona fa r a defec t iuni n decursul unui interval de timp n condi tii determinate de ex ploatare. Momentul apari tiei unei defec tiuni sau timpul de func tionare pn a la aparitia unei defectiuni sunt variabile aleatoare, care iau valori depinznd de un num ar foarte mare de factori ntmpl atori. De aceea, estimarea cantitativ a a abilita tii unui sistem tehnic se poate face numai pe baza teoriei probabilit a t ilor. Fiabilitatea unui sistem este probabilitatea ca acesta sa - s i ndeplineasc a func tiile cu anumite performan te s i fa tiuni un anumit interval de timp, n condi tii ra defec date de exploatare. Problemele de teoria abilit a tii se ncadreaz a n problemele cu caracter economic. Cunoa sterea legilor de mb atrnire a sistemelor tehnice si deci a gradului lor de uzur a n timp este util a pentru alegerea unor momente ct mai potrivite pentru nlocuirea acestora, pentru a se ob tine un cost al ntregii opera tii de nlocuire ct mai mic.
2.1
Deni tia abilit a tii
n aceast a sec tiune vom considera sistemele tehnice ca p ar ti indivizibile si vom studia abilitatea lor independent de abilitatea pa r t ilor componente. Se consider a ca moment ini tial momentul n care un sistem este pus n stare de func tionare. Se noteaz a cu T timpul de func tionare pn a la prima defec tiune a sistemului respectiv. Prin timp de func tionare se n telege perioada de func tionare efectiv a, eliminndu-se perioadele de ntrerupere deliberat a. T este o func tie de timp T (t); t 0; mai precis o variabila aleatoare de tip continuu . Deni tie. Se nume s te abilitate (sau func tie de siguran t a) a unui sistem tehnic si se noteaza cu R ( t ) probabilitatea ca sistemul s a e n stare de func tionare la momentul t (sau s a func tioneze f ara a se defecteze un timp s 39
40
TII CAPITOLUL 2. TEORIA FIABILITA
mai lung dect t). Acest eveniment se scrie simbolic fT tg: Deci R(t) := P (T t); t 0: (2.1) (Am notat func tia de abilitate cu R(t) dupa terminologia din limba engleza n care cuvntul abilitate este reliability.) Vom nota cu F (t) func tia de reparti tie a acestei variabile aleatoare, deci F (t) := P (T < t); t 0: (2.2)
Func tia de abilitate R(t) se folose ste atunci cnd se dore ste determinarea abilit a tii sistemului, adic a a probabilit a t ii ca sistemul sa tioneze la momen func tul de timp t; iar func tia de reparti tie F (t) se folose ste atunci cnd se dore s te determinarea probabilit a tii ca sistemul s a se defecteze n intervalul de timp (0; t): De aceea func tia de reparti tie F (t) se mai nume ste si func tia de defectare sau de neabilitate a sistemului. n cele ce urmeaz a vom presupune c a func tia de reparti tie F (t) este derivabil a n orice punct t 0 si vom nota cu f (t) derivata sa, adic a f (t) := F 0 (t); t 0: (2.3) f (t) este densitatea de probabilitate sau de reparti tie a variabilei aleatoare T . Func tia f (t); despre care vom presupune c a este continu a pe domeniul ei de deni tie [0; 1); are urma toarele propriet a t i Z 1 f (t) 0; 8t 0 si f (t)dt = 1:
0
n aceste condi tii, formula (1.16), care d a leg atura dintre func tia de reparti t ie si densitatea de reparti tie, devine F (t) = Zt
0
f (u)du:
(2.4)
Observa tia 2.1.1 n integrala de mai sus, si peste tot n cele ce urmeaz a, am ales s a nota a (u n cazul de fa t a) diferita m variabila de integrare cu o liter de limita de integrare notata a c a densitatea de probabilitate cu t . Aceasta nu nseamn f nu ar mai func tie de timp, ci c a timpul poate notat cu u (sau cu orice alt a liter a) att timp ct este variabil a de integrare. n unele lucra a ri se prefer Rt folosirea nota tiei F (t) = f (t)dt; pentru a pa stra litera t pentru parametrul timp si sub semnul de integral a. Aceast a nota tie are urm atoarele doua mari dezavantaje: 1) n aceea si formula litera t are dou a semnica tii diferite: odata este limita a dat a este variabil a de integrare; 2) nu se poate de integrare, iar alt
0
TII 2.1. DEFINITIA FIABILITA
41
utiliza n programele de calcul. Acest al doilea argument a fost decisiv pentru a alege nota tia folosit a n formula (2.4), deoarece calculele numerice si simbolice din exemplele prezentate n continuare au fost f acute folosind programul Mathcad. T innd seama c a evenimentele fT tg si fT < tg sunt evenimente contrare unul altuia, ob tinem R (t) = P (T t) = 1 P (T < t) = 1 F (t): Deci, ntre func tia de abilitate s i func tia de reparti tie a variabilei aleatoare T exista tia ntotdeauna rela R(t) = 1 F (t): (2.5)
Cum pentru func tia F (t) are loc egalitatea (2.4), rezult a c a func tia de abilitate R(t) se poate calcula cu formula R(t) = Z1
t
f (u)du;
(2.6)
atunci cnd se cunoa ste densitatea de reparti tie f (t) a variabilei aleatoare T . Din rela tiile (2.5) s i (2.3) rezulta ca R 0(t) = f (t); (2.7)
adica tii este egala tii de probabilitate a vari, derivata abilita cu opusa densit a abilei aleatoare T: Observa tia 2.1.2 Conform deni tiei, func tia de reparti tie F (t) reprezinta probabilitatea de defectare a sistemului n intervalul (0; t): Spre deosebire de aceasta, func tia de abilitatea R(t) reprezinta probabilitatea ca n intervalul (0; t) sa nu se produc a defectarea sistemului, adic a probabilitatea de bun a func tionare a sistemului n acest interval de timp. Trebuie remarcat faptul ca tia de reparti tie F ( t); ct si func tia de att func abilitate R(t); se refer a la evenimente care se produc sau care nu se produc n intervalul de timp (0; t); adica n intervalul de timp scurs de la punerea n func tiune a sistemului (t = 0) pn a la momentul t si nu la evenimente care se produc exact la momentul t; a s a cum ar putea la tia folosit a F (t); sa impresia nota respectiv R(t): Proprieta tile func tiei de abilitate Din proprieta tile generale ale func tiilor de reparti tie (a se vedea sec tiunea 1.5) si din condi tia impusa t ia de reparti tie F ( t) s a e derivabil a pentru orice ca func t 0; rezulta atoarele propriet a ti ale func t iei de abilitate R(t): urm
42
TII CAPITOLUL 2. TEORIA FIABILITA 1. R(t) este o func tie continua de timp, pentru orice t 0:
2. R(0) = 1: Aceasta nseamna tial, cnd sistemul este pus ca la momentul ini n func tie, acesta func tioneaz a n mod sigur, deci probabilitatea evenimentului fT 0g este egal a cu unu.
3. lim R(t) = 0: Dac a timpul de func tionare cre ste foarte mult, atunci abilit!1 tatea sistemului tinde c atre zero. Cu alte cuvinte, probabilitatea ca un sistem s a func t ioneze dupa o perioad a innit a de timp este zero. n gura 2.1 este redat gracul tipic al unei func tii de abilitate
R( t )
2 t
Fig. 2.1: Gracul unei func tii de abilitate Probabilitatea ca un sistem s a se defecteze ntr-un interval de timp [a; b] se poate calcula folosind una dintre urm atoarele formule: P (a T b) = F (b) F (a); P (a T b) = R(a) R(b); P (a T b) = Z
b
(2.8) (2.9) (2.10)
f (t)dt:
a
Pentru a ilustra modul de utilizare al acestor formule prezent am urm atorul exemplu. Exemplul 2.1.3 Un motor are densitatea de reparti tie a timpului de func tionare f ar a defectare (m asurat n ore de func tionare) dat a de rela tia ( a ; dac a t 0; (at + 1)2 f (t) = 0; n caz contrar, unde a = 0; 00005: a) Care este abilitatea motorului pentru o durata t ionare de 500 de de func ore?
TII 2.2. CARACTERISTICI NUMERICE ALE FIABILITA
43
b) Prin durata de via ta a motorului vom n telege numa tionare rul de ore de func planicate pn a la momentul tR cnd are loc prima defectare corespunz atoare unei abilita tii date R; adic a R(tR) = R: Ct de mare trebuie s a e durata de via ta a se dore s te ca acesta sa a n func tie la sfr situl a motorului dac e nc perioadei planicate cu o probabilitate de 0; 98? c) Care este probabilitatea de defectare a motorului n intervalul cuprins ntre 1 si 10 ore? Dar n intervalul cuprins ntre 100 si 110 de ore? Solu tie. a) Folosind formula (2.6) pentru calculul abilita tii, avem 1 Z1 Z1 a 1 = 1 : R(t) = f (u) du = du = (au + 1)2 (au + 1) t at + 1
t t
Atunci
R(500) =
Aceasta nseamn a c a probabilitatea ca motorul s a e nc a n func tie la sfr situl celor 500 de ore de func tionare este de 0; 976: b) Pentru a r aspunde la a doua ntrebare se determin a tR astfel nct 1 R(tR) = 0; 98: Acesta revine la rezolvarea ecua tiei = 0; 98: Un 0; 00005 tR + 1 calcul simplu arat a ca tR = 408 ore. c) Pentru a calcula probabilit a tile de defectare a motorului n intervalul de timp [1; 10]; respectiv [100; 110] ; folosim formula (2.9). Avem P (1 T 10) = R(1) R(10) = 1 1 = 0; 00045: 1; 00005 1; 0005 1 1 = 0; 00049: 1; 005 1; 0055
1 1 = = 0; 976: a 500 + 1 1; 025
P (100 T 110) = R(100) R(110) =
2.2
Caracteristici numerice ale abilit a tii
Fiabilitatea sistemelor poate pus a n eviden ta si cu ajutorul caracteristicilor numerice ata sate variabilei aleatoare T ; timpul de func tionare pna la prima defectare. Aceste caracteristici sunt: valoarea medie, dispersia, abaterea medie p atratic a s i cuantila timpului de func tionare. (Pentru deni tiile generale ale acestor no tiuni a se vedea sec tiunea 1.8). Valoarea medie a timpului de func tionare f ara defectare, deci a variabilei aleatoare T; este, conform deni tiei, dat a de formula Z 1 M (T ) := tf ( t)dt:
0
44
De multe ori, pentru simplicarea scrierii, atunci cnd nu este pericolul nici unei confuzii, valoarea medie M (T ) se noteaz a simplu cu m: n teoria abilit a tii pentru valoarea medie a variabilei T se folose ste nota tia MT T F , prescurtare de la Mean Time To Failure. n continuare vom adopta aceasta tie. nota Z 1 M T T F := tf (t)dt: (2.11)
0
Media timpului de func tionare fa a defectare, adic a valoarea medie a variabilei r aleatoare T ; se poate exprima cu ajutorul func tiei de abilitate prin egalitatea Z 1 MT TF = R(t)dt: (2.12)
0
ntr-adev ar, tinnd seama ca si integrnd prin pa ti, avem f (t) = R 0(t) r Z 1 Z 1 Z 1 1 0 MTTF = tf (t)dt = t(R (t))dt = tR (t)j 0 + R( t)dt:
0 0 0
Pentru ob tinerea egalit a tii dorite trebuie s a mai demonstr am c a lim tR(t) = 0: t!1 Pentru t 0; folosind expresia (2.6) pentru func tia R(t); avem: 0 tR(t) = t Z1
t
f ( u)du
Z1
t
uf (u)du ! 0;
pentru t ! 1;
de unde rezult a lim tR(t) = 0 s i egalitatea (2.12) este complet demonstrat a.

t!1
Observa tia 2.2.1 Interpretarea valorii medii n teoria abilit a tii Interpretarea valorii medii M (T ) a variabilei aleatoare T n teoria abilita tii sistemelor trebuie f acut a n func tie de natura sistemului ([2]). Dac a sistemul este f ar a rennoire , atunci M (T ) reprezinta t ionare pn a la media timpului de func defectarea unic a a sistemului. (n nota tie anglo-saxon a M T T F - Mean Time To Failure.) La sistemele cu rennoire, M ( T ) se poate referi e la intervalul de timp scurs de la pornire pn a la prima defectare, e la oricare alt interval care ncepe o dat a cu punerea n func tiune a sistemului s i se ncheie cu defectarea lui. n acest caz valoarea M (T ) trebuie actualizat a la ecare nou a punere n func tiune a sistemului, aceasta nsemnnd c a, din punct de vedere al abilit a tii, sistemul este mereu altul dup a ecare rennoire. Dac a se considera a dup a efectuarea rennoirii sis c temul este adus la parametrii ini tiali, atunci valoarea indicatorului M (T ) este aceea si, n orice ciclu de func tionare a sistemului. Aceast a observa tie justic a faptul de ce valoarea medie M (T ) poate interpretata ca medie a timpului scurs de la prima punere n func tiune a sistemului pn a la prima defectare (MT T F F
TII 2.2. CARACTERISTICI NUMERICE ALE FIABILITA
45
- Mean Time To First Failure), dar si ca medie a timpului ntre defecta ri succesive (M T BF - Mean Time Between Failures). Dac a prin procedeul de rennoire sistemul este adus n situa tia de func tionare dar starea sa este distinct a de starea ini tial a, atunci este necesar a o distinc tie ntre M T T F F si M T BF . Discu tia de mai sus arata a valoarea medie a timpului de func tionare, care c are o denitie matematic a precis a dat a de formula (2.11), poate avea interpret ari diferite n func tie de condi tiile de exploatare ale sistemului. n cazul sistemelor cu rennoire, daca a rennoire sistemul este ca nou, atunci M (T ) poate dup interpretat ca MT T F F sau ca MT BF . Dac a dupa a rennoire sistemul sufer modic ari ai parametrilor ini tiali, atunci valoare indicatorului M (T ); interpretat a ca M T T F , trebuie reactualizat a dup a ecare rennoire. Alte caracteristici numerice ale abilit a tii sunt mediana si modul asociate variabilei aleatoare T : Aceste caracteristici au fost denite n sec tiunea 1.8. Reamintim, pe scurt, semnica tia lor. Mediana variabilei aleatoare T reprezint a timpul median de defectare. Se noteaz a cu tmed si este denit a de egalitatea R(tmed ) = 0; 5: Dreapta t = tmed mparte aria cuprins a ntre gracul func tie de distribu tie f (t) si axa Ot n dou a p ar t i egale (vezi gura 1.5). Aceasta nseamna a 50% c dintre defecta ri se produc nainte de t , iar restul de 50% dup a t . n cazul med med n care gracul func tiei de distribu tie prezint a o asimetrie pronun tat a folosirea medianei este de preferat folosirii valorii medii. Modul variabilei aleatoare T reprezint a timpul de defectare cel mai probabil de a observat. Se noteaza cu t s i este denit prin mod f (tmod ) = max f (t):
0t<1
Probabilitatea de defectare a unui sistem ntr-un interval de timp centrat n jurul modului, (tmod "; tmod + "); este, n general, mai mare dect probabilitatea de defectare ntr-un interval de timp de aceea si lungime, dar centrat n jurul altei valori a timpului, (t0 "; t0 + " ): Pentru n telegerea utilit a ti acestor caracteristici numerice ale abilit a tii d am urm atorul exemplu. Exemplul 2.2.2 ([7]) Un sistem are densitatea de reparti tie a timpului de func tionare fa a de formula ra defectare T dat 0; 002 e 0;002t ; dac a t 0; f (t) = 0; n caz contrar, unde timpul t este m asurat n ore.
46
TII CAPITOLUL 2. TEORIA FIABILITA Func tia de abilitate a acestui sistem este Z 1 1 R(t) = 0; 002 e0;002udu = e0;002ut = e0;002t :
t
Folosind formula (2.12) putem calcula media timpului de func tionare pna la prima defectare: 1 Z 1 Z 1 1 1 0; 002t 0;002t MT TF = R(t)dt = e dt = e = = 500 ore. 0; 002 0; 002 0 0 0 Timpul median de defectare tmed se determina tia rezolvnd ecua R(tmed ) = e0;002 tmed = 0; 5: ln(0; 5) = 346; 57 ore. 0; 002 Cele dou a caracteristici numerice determinate pn a acum, valoarea medie, M T T F = 500 ore, si timpul median de defectare, tmed = 347 ore, ne arat a ca timpul mediu pn a la prima defectare este de 500 de ore, dar c a 50% din defect ari au loc nainte de 347 de ore, iar celelalte 50% se produc dup a 347 de ore de func tionare. Prin logaritmare ob tinem tmed = Pentru a determina modul timpului de func tionare f ara a a defectare, adic acelei valori tmod pentru care func tia f (t) si atinge valoarea maxima pe intervalul [0; 1) ; deriv am func tia f (t) = 0; 002 e 0;002t si rezolv am ecua tia 0 2 0;002t 0;002t f (t) = (0; 002) e = 0: Aceasta ecua t ie, echivalent a cu e = 0 , nu 0 are solu tii reale. Deoarece f (t) < 0 pe [0; 1); func tia f (t) este stric descresc atoare pe acest interval. Prin urmare, f (t) are valoarea maxim a n t = 0: Deci tmod = 0: Caracteristicile numerice ale abilit a ti studiate pn a acum nu sunt suciente pentru a da o imagine completa a tii sistemului considerat. Pe lng a a abilit acestea trebuie cunoscut si gradul de mpr a stiere al valorilor variabilei aleatoare T pus n eviden t a de dispersia lui T: Dispersia variabilei aleatoare T este, conform deni tiei (1.20), Z 1 D 2(T ) := (t m) 2f (t)dt;
0
(2.13)
cu condi tia ca integrala s a e convergent a, unde m = M (T ) este valoarea medie a lui T: Pentru calculul dispersiei se folose ste, de regul a, formula Z 1 D 2(T ) = t2f (t)dt m2: (2.14)
0
TII 2.2. CARACTERISTICI NUMERICE ALE FIABILITA Deducerea acesteia se face prin urma torul calcul simplu: Z 1 Z 1 2 2 D (T ) = ( t m) f (t)dt = (t2 2tm + m2)f (t) dt = = Z
0 1 0
47
t f ( t)dt 2m
La fel ca n cazul valorii medii, se arata a dispersia se poate exprima cu c ajutorul abilit a t ii prin formula Z 1 2 D (T ) = 2 tR(t)dt m2 : (2.15)
0
|0
tf (t)dt + m f (t)dt = {z } | 0 {z }
m 1
t2f (t)dt m2 :
ntr-adeva tinnd seama c a f (t) = R0(t) s i integrnd prin pa ti, ob tinem r, r Z 1 Z 1 2 2 2 D (T ) = t f (t)dt m = t2 (R0 (t))dt m2 =
0
R1 La fel ca n demonstra tia formulei (2.12), se arata ca daca integrala 0 t2f (t)dt este convergent a atunci lim t2R(t) = 0; ceea ce ncheie demonstra tia valabilit a tii t!1 formulei (2.15). n locul dispersiei se folose ste de multe ori abaterea medie p atratic a p := D (T ) = D2 (T );
1 = t2R(t)0 + 2
tR(T )dt m2 :
deoarece se ma si unita ti de ma si valorile variabilei T: Dissoara n acelea sura ca 2 persia, D (T ); si abaterea medie p atratica a gradul de uniformitate , D(T ); indic a performan telor individuale ale unor sisteme de acela si tip din punct de vedere al abilit a tii. Dac a procesul tehnologic de realizare a sistemelor este bine pus la punct, valorile dispersiei, s i implicit ale abaterii medii p atratice, sunt mici. Un alt indicator de abilitate este cuantila timpului de func tionare, notat a t si denit a ca r ada a a ecua tiei cin F (t ) = : Valoarea t este interpretat a n teoria abilit a tii ca timp de garan tie, adic a timpul n care propor tia de elemente defecte dintr-o anumita se ste colectivitate nu depa valoarea prestabilita : n exemplul care urmeaza ta ta cunoa sterii dis vom pune n eviden importan persiei n studiul abilit a tii.
48
Exemplul 2.2.3 ([7]) Considera si func tii, m doua sisteme care realizeaza acelea unul avnd func tia de abilitate din exemplul 2.2.2, iar cel de al doilea are func tia de abilitate R2 (t) dat a de formula 1000 t ; 0 t 1000: 1000 Pentru cel de al doilea sistem calcul am timpul mediu pn a la prima defectare, M T T F2; si timpul median de defectare, tmed; 2: Avem Z 1 Z 1000 Z 1000 1000 t M T T F2 = R2 (t)dt = dt = (1 0; 001t)dt = 1000 0 0 0 1000 2 = t 0; 0005t2 0 = 1000 5 104 103 = 500; R2 (t) = iar din ecua tia R( tmed;2 ) = 0; 5 rezult a tmed;2 = 500:
De si al doilea sistem are acela si timp mediu pn a la prima defectare ca si primul, 500 de ore, abilitatea lui este diferit a. De exemplu, timpul median de defectare n primul caz era tmed;1 = 346; 57 ore. n acest punct R1(t) are valoarea 1000 346; 57 0; 5; pe cnd R2 (346; 57) = = 0; 65343. Concluzia care se poate 1000 trage de aici este ca valoarea M T T F nu poate caracteriza singura abilitatea sistemului. Sa am acum dispersia pentru cele dou a sisteme. Folosind formula (2.15) calcul s i integrnd prin pa r t i, n primul caz, ob t inem Z 1 Z 1 2 2 1 = 2 tR1 (t) dt M MT F1 = 2 te0;002 t dt 5002 = 1 Z 1 t 0;002 t 1 0;002 t = 2 e e dt 5002 = + 0; 002 0; 0002 0 0 1 1 106 0;002 t 2 = 2 0 e 500 = 2 5002 = 250: 000: (0; 002)2 4 0
0 0
1000 t 1 Pentru cel de al doilea sistem avem: R2(t) = ; f (t) = R0(t) = 1000 1000 s i M T T F 2 = 500: Calculul dispersiei l facem folosind formula (2.14). Atunci Z 1 Z 1000 2 t 2 2 2 2 = t f (t)dt M T T F2 = dt 5002 = 1000 0 0 1000 t3 106 2 = 500 = 5002 = 333:333; 33 250:000 = 83: 333; 33: 3000 0 3
Deoarece abaterea medie p atratic a n primul caz este 1 = 500 ore, iar n al doilea caz 2 = 289 ore, de si sistemele au acela si MT T F; este de preferat al doilea sistem deoarece are dispersia mai mica .
2.3. FUNCTIA RISC DE DEFECTARE
49
2.3
Func tia risc de defectare
Un rol important n teoria abilit a tii l are func tia care m asoar a riscul instantaneu de defectare al unui sistem sau al unei componente a acestuia. Pentru a deni aceasta tie considera func m evenimentele: A := ft T t +tg; sistemul se defecteaza si B := fT tg; sis n intervalul de timp [t; t +t]"; unde t > 0; temul func tioneaza f a r a s a se defecteze pn a la momentul t " : Evident, A implica B; ceea ce se noteaz a A B: (Aceasta nseamn a c a dac a stim c a prima defectare a sistemului se ntmpl a n intervalul [t; t + t]; atunci evident c a acesta a func tionat fa a defectare pn a la momentul t:) n consecin t a, A \ B = A: r Probabilitatea condi t ionat a ca sistemul s a se defecteze n intervalul [ t; t + t]; stiind c a a func tionat f ar a defectare pn a la momentul t; este P (t T t + t j T t) = P (A j B) = P (A \ B) = P (B ) P (A) P (t T t + t) R(t) R(t + t) = = = : P ( B) P (T t) R(t)
Pentru a se ob tine rata defect arilor din intervalul [t; t + t] raportat a la unitatea de timp, se mparte aceast a probabilitate condi tionat a la t; lungimea intervalului considerat, si se noteaza cu ( t ; t ) : Deci (t; t) := R(t) R(t + t) : R(t)t (2.16)
(t; t) se nume ste rata defect arilor din intervalul [t; t + t] : De cele mai multe ori se omite precizarea lungimii intervalului de timp scriindu-se simplu (t) n loc de (t; t) : Deni tie. Func tia risc instantaneu de defectare sau hazard de defectare, notat a cu h(t); se dene ste ca limita ratei de defectare din intervalul [ t; t + t]; (t; t); cnd lungimea intervalului t ! 0: Deci h(t) : = = lim (t; t) = lim
t !0
R(t) R(t + t) = t !0 R(t)t
(2.17)
1 R(t + t) R(t) R0 (t) lim = ; R(t) t!0 t R(t) h(t) = R0 (t) : R(t) (2.18)
ceea ce ne conduce la o prim a formul a pentru h(t) si anume
innd seama de rela T tia dat a de formula (2.7), i.e., R0 (t) = f (t); ob tinem o formula a din teoria abilit a tii de baz f (t) h(t) = : (2.19) R(t)
50
TII CAPITOLUL 2. TEORIA FIABILITA Integrnd rela tia (2.18) pe intervalul [0; t] se ob tine Zt
0
R0(u) du = R( u)
Zt
0
h(u)du
sau ln R(t) ln R(0) = Zt

0
h(u)du:
Deoarece R(0) = 1; deci ln R(0) = 0; din egalitatea de mai sus rezult a 0 1 Zt R(t) = exp @ h( u)duA :
0
(2.20)
Aceasta este expresia matematic a cea mai generala tii pentru toate a abilita func t iile hazard posibile. Ea arat a c a o func tie hazard de defectare determin a n mod unic o func tie de abilitate. Observa tia 2.3.1 Utilizarea func tiilor (t) s a tii i h(t) n teoria abilit De si, dup a cum se poate observa din rela tiile (2.16) si (2.17) rata de defectare a sistemului (t), sau mai precis (t; t); si func tia hazard de defectare sau rata instantanee de defectare, h(t), sunt diferite din punct de vedere matematic ele se utilizeaza si semnica tie n practica abilita tii , de cele mai multe ori, cu aceea inginere sti. n continuare vom folosi aceast a conven t ie tacit a de a nu insista mereu asupra diferen tei dintre cele dou a func tii. Conven tia s i are justicarea n faptul c a pentru valori mici ale lui t putem considera h(t) = (t) : Pentru a n telege diferen ta dintre cele dou a func tii d am urma torul exemplu: o persoan a face o excursie cu automobilul parcurgnd 300 km n patru ore. Viteza medie cu care s-a deplasat este de 75 km/or a, de si n unele momente a mers mai repede iar n altele mai ncet. Viteza n ecare moment al deplas arii s-ar putut determina daca ata vitezometrul automobilului n cineva nota viteza pe care o ar acel moment. Cei 75 km/or a sunt analogul ratei de defectare, iar viteza n ecare moment al deplas arii este analog a func tiei hazard de defectare.([18]) Exemplul 2.3.2 Un sistem tehnic are func tia hazard de defectare dat a de rela tia h(t) = at2; unde a = 106; iar timpul t 0 este m asurat n ore. Ct de mare trebuie s a e durata de via t a a sistemului (i.e., numa rul de ore de func t ionare planicate), daca se dore s te ca acesta s a e nc a n func t ie la sfr situl perioadei planicate cu o probabilitate de 0; 97?
2.4. FIABILITATE CONDITIONAT A Solu tie. Func tia de abilitate a sistemului, data de formula (2.20), este Zt ! 3 t u t3 2 R(t) = exp a u du = exp a = exp : 3 0 3 106 0
51
Pentru a determina numa tionare planicate astfel ca la sfr sirul de ore de func tul acestei perioade probabilitatea de func tionare a sistemului s a e 0; 97 trebuie rezolvat a ecua tia R(t) = 0; 97: Folosind programul Mathcad ob tinem solu tia t0; 98 45 ore. =
2.4
Fiabilitate condi tionat a
Fiabilitatea condi tionat a se folose ste pentru a prevedea cu ct se poate mbun at a ti abilitatea unui sistem dac a se introduce un interval de timp (0; t0 ) n care sistemul este supravegheat pentru o func tionare corecta a sau ca o perioad de garan tie (0; t0 ): Prin abilitate condi tional a de momentul t0 a unui sistem, notata R(t j t0 ), se n telege probabilitatea ca sistemul s a func tioneze n intervalul de timp [ t0 ; t0 + t); t > 0; dac a a func tionat fa a defectare pn a la momentul t0: r exp h(u)du 0 R(t j t0 = R exp h(u)du 0 0 t +t 1 0 t +t 1 0 0 Z Zt0 Z = exp @ h( u)du + h(u)duA = exp @ h(u)duA : R(t0 + t) t0 ) := P (T t0 + t j T t0 ) = = R(t0 )
0 0 t0
t0 R+t
Prin urmare, abilitatea condi tionata tia de momentul t0 este data de rela R(t j t0 ) = R(t0 + t) R(t0 )
(2.21)
sau, atunci cnd se cunoa s te func tia hazard de defectare h(t); de formula 0 t +t 1 0 Z R(t j t0) = exp @ h(u)duA : (2.22)
t0
Fiabilitatea condi tionata ste ca func tie de t0 daca si numai a unui sistem cre dac a func tia hazard de defectare este descresca toare .
52
TII CAPITOLUL 2. TEORIA FIABILITA ntr-adev a tiei R(t j t0) este dat a tia r, derivata n raport cu t0 a func de rela 0 t0 +t 1 0 t0+t 1 Z Z dR(t j t0 ) d @ = exp @ h(u)duA h(u)duA = dt0 dt0
t0 t0
= R(t j t0) (h(t0 + t) + h(t0));
de unde se observ a ca a si numai dac a h(t0) > h(t0 + t): este strict pozitiva dac Exemplul 2.4.1 Un sistem are func tia hazard de defectare dat a de rela tia h(t) = 1 p ; 100 t
1 p < 0; pentru 200 t3 t > 0; func tia hazard de defectare este descresc atoare pe (0; 1); ceea ce arat a c a abilitatea condi tionat a R(t j t0 ) este cresca tie de momentul t0. toare n func Func tia de abilitate a sistemului este 0 1 0 1 Zt Zt p 1 1 R(t) = exp @ h( u)duA = exp @ p duA = exp t : 100 u 50 unde timpul t > 0 este m asurat n ani. Deoarece h0 (t) =
0 0
Pentru a determina care este durata de via ta a sistemului pentru o abilitate de 0; 95 se rezolv a ecua tia R(t) = 0; 95: Folosind programul Mathcad se ob tine t = 6; 58 ani. Daca a de o jum atate de an de testare, ceea ce nseamn a impunem o perioad t0 = 0; 5; atunci func tia de abilitate condi tionat a de momentul t0 este 1p p p exp t + 0; 5 R(t + 0; 5) 1 50 1 p = exp R(t j 0; 5) = = 0; 5 t + 0; 5 : R(0; 5) 50 exp 0 ; 5 50 Pentru a determina care este durata de via ta astrnd a sistemului n acest caz, p aceea si abilitate de 0; 95; se rezolv a ecua tia R(t j 0; 5) = 0; 95: Apelnd din nou la Mathcad, se ob tine t a sistemul a func tionat f ar a de= 10; 20 ani. Deci, dac fectare 0; 5 ani, atunci durata de viat a prev azuta pentru o abilitate de 0; 95 cre ste cu aproximativ 3; 62 ani.
2.5. LEGI DE REPARTITIE A FUNCTIEI DE FIABILITATE
53
2.5
2.5.1
Legi de reparti tie a func t iei de abilitate

Legea exponen tial a
De cele mai multe ori, gracul func tiei empirice risc de defectare, ob tinut prin prelucrarea datelor statistice, este de forma din gura 2.2.
Fig. 2.2: Func tia empiric a risc de defectare (cad a de baie) Dup a cum se observ a n acest grac, n exploatarea unui sistem tehnic exist a trei perioade distincte. 1. Perioada de rodaj este perioada pn a la momentul de timp t1: Riscul de defectare descre ste odata tionare cu timpul. n momentul punerii n stare de func a sistemului ncep s a se manifeste viciile de fabrica tie ascunse. Riscul de defectare este mai mic dupa trecerea unui timp de la darea n exploatare. 2. Perioada de func tionare normal a este perioada dintre momentele de timp t1 s i t2. Dup a trecerea perioadei de rodaj, urmeaz a o perioad a n care riscul de defectare se stabilizeaz a si practic este constant, deci nu depinde de timp. 3. Perioada de mb atrnire a echipamentului este perioda de dup a momentul de timp t2 . Sub inuen ta unor factori zici si chimici elementele sistemului se degradeaz a ireversibil si riscul de defectare cre ste odat a cu trecerea timpului. Daca tial momentul t1 n care se termina se considera ca moment ini perioada rodajului si ncepe perioada de func tionare normala a perioada , o lung de timp riscul de defectare va practic constant. De multe ori nu se pa trunde prea adnc nici n cea de a treia perioada , echipamentul ind nlocuit n scopul prevenirii avariilor sau a uzurii morale nainte ca el s a devina a mai func tioneze. incapabil s
54
TII CAPITOLUL 2. TEORIA FIABILITA Daca tia risc de defectare este constant a func ind egala cu > 0 h(t) = ; t 0;
atunci, n baza expresiei generale a abilit a tii dat a de formula (2.20), se ob tine 0 1 0 1 Zt Zt t R(t) = exp @ h(u)duA = exp @ duA = exp ujt ; t 0: 0 = e
0 0
Func tia de reparti tie a duratei de func tionare f ara tiei defectare T , conform rela (2.5) este dat a de egalitatea F (t) = 1 R(t); ceea ce nseamn a ca probabilitatea de defectare pn a la momentul t are n acest caz expresia F (t) = 1 et ; t 0:
Atunci, densitatea de reparti tie a variabilei aleatoare T este f (t) = dR(t) = et: dt
Egalitatea de mai sus arata tie expo ca variabila aleatoare T are distribu nen tial a de parametru (vezi subsec tiunea 1.9). Pentru calcularea timpului mediu de func tionare, adic a a valorii medii a variabilei aleatoare T ; folosim formula (2.12). Avem 1 Z 1 Z 1 1 t 1 t MTT F = R(t)dt = e dt = e = : 0 0 0 Deci MTTF = 1 ; (2.23)
ceea ce nseamna a variabila aleatoare T urmeaza tial a de ca dac legea exponen 1 parametru ; atunci timpul mediu de func tionare este egal cu : n consecin ta , func t ia risc de defectare este constant a si h(t) = 1 : MTTF
Aceasta egalitate arata a, n cazul n care variabila aleatoare T urmeaz a legea c exponen tiala tia risc de defectare este constant a si egal a cu inversul timpului , func mediu de func tionare. De acea, n cazul distribu tiei exponen tiale, func tia de abilitate se scrie si sub forma t R(t) = exp : (2.24) MTT F
2.5. LEGI DE REPARTITIE A FUNCTIEI DE FIABILITATE Pentru t = M T T F se ob tine R( MT T F ) = e MT T F=MT T F = e 1 = 0; 368:
55
Egalitatea de mai sus arat a ca tiei exponen tiale, probabilitatea , n cazul distribu ca sistemul s a nu se defecteze pn a la atingerea timpului mediu de c adere este cu pu tin mai mare ca 1 : 3 De multe ori suntem interesa ti de valoarea acestei func tii pentru un timp t mult mai mic dect valoarea timpului mediu de func tionare, (nota tie t << t M T T F ); ceea ce ne permite s a consider am c a valoarea raportului este MTT F foarte mica innd seama de dezvoltarea n serie a func tiei exponen tiale . T 2 n x x ex = 1 + x + + + + ; pentru x sucient de mic, avem aproximarea 2! n! x e = 1 + x: Folosind aceast a formul a n cazul t << M T T F; putem aproxima func tia de abilitate cu rela tia t : (2.25) MTTF Aproape toate formulele din teoria abilit a tii sistemelor tehnice se simplic a dintr-o dat a n cazul legii exponen tiale. Cauza principala a acestui lucru consta a legea exponen tial a a abilit a tii poseda n faptul c urma toarea proprietate important a: probabilitatea de func tionare pe un interval dat (t0; t0 + t) nu depinde de timpul de func tionare precedent t0 ci numai de lungimea intervalului t. ntr-adev ar, dac a sistemul a func tionat pna la momentul t0 ; probabilitatea de func tionare pe intervalul (t0; t0 + t) ; adica P (T t0 + t j T t0); este abilitatea condi tionat a de momentul t0; adic a, R(t j t0 ): Folosind formula (2.22) n care tinem seama ca h(u) = ; avem 0 t 0+t 1 Z 0 +t R(t j t0) = exp @ duA = exp ujt = exp(t) = R(t): t0 R(t) = 1
t0
Cu alte cuvinte, faptul c a sistemul a func tionat corect n perioada de testare (0; t0) nu are nici o inuen t a asupra abilita t ii si nu va mbuna ti abili sistemului ta tatea n viitor. Fiabilitatea depinde numai de lungimea timpului de func tionare observat t si nu de vrsta curent a t0: Pe scurt, comportarea sistemului n viitor nu depinde de trecut. Aceast a proprietate este caracteristic a legii exponen tiale. Se poate demonstra si armatia reciproc a: dac a R( t j t0) = R(t); i.e., abilitatea nu depinde de t0, atunci variabila aleatoare T are distribu tia exponen tial a ([11], pag.135-136). Pentru calculul dispersiei variabilei aleatoare T folosim formula (2.15): Z 1 Z 1 1 2 2 =2 tR( t)dt m = 2 tetdt 2 : 0 0
56
Un calcul simplu, utiliznd de doua ti, arata ori formula de integrare prin pa r ca 2 = 1 : 2
Legea exponen tiala a n teoria abilit a tii pentru ca este foarte frecvent este o lege naturala din punct de vedere zic, este simpl a s i comod de folosit.
2.5.2
Legea normal a
Un sistem tehnic este supus, de regul a, la dou a tipuri de defec tiuni: a) Defec tiuni nea steptate cu caracter aleatoriu. Acest tip de defec tiuni sunt descrise sucient de bine de legea exponen tial a. b) Defec tiuni treptate, datorate fenomenului de mb atrnire a elementului respectiv. Tipul de defec tiuni treptate datorate fenomenelor de oboseala si mba trnire sunt descrise sucient de bine de legea normal a. Densitatea de probabilitate a legii normale N (m; ) are expresia data de formula (1.28) " # 1 1 tm 2 f (t; m; ) = p exp ; t 2 R: (2.26) 2 2 unde parametrii m si 2 sunt valoarea medie, respectiv dispersia. Conform rela tiei (1.34), care d a leg atura ntre func tia de reparti t ie a unei variabile aleatoare care urmeaza a N ( m; ) si func tia lui Laplace, legea normal avem tm F (t) = ; unde 1 (t) = p 2 Zt e
u2 2
du
este func tia lui Laplace (func tia de reparti tie a unei variabilei aleatoare care urmeaz a legea normal a standard N (0; 1) ). Atunci, pentru calculul func tiei de abilitate ob tinem expresia tm R(t) = 1 F (t) = 1 : (2.27)
57
Func tia hazard de defectare, care se determina tiei (2.19), are pe baza rela expresia h(t) = f (t) f (t) m : = R(t) 1 t
n gurile 2.3 si 2.4 sunt ilustrate grac densitatea de probabilitate, f (t), func tia de reparti tie, F (t), func tia de abilitate, R(t); si func tia hazard de defectare, h(t); n cazul legii normale cu parametrii m = 3 si 1 = 1; respectiv 2 = 0; 5:
Fig. 2.3: Densitatea de probabilitate s i func tia de reparti tie ale legii normale pentru m = 3 si 1 = 1; 2 = 0; 5
Fig. 2.4: Func tia de abilitate si func t ia hazard de defectare ale legii normale pentru m = 3 si 1 = 1; 2 = 0; 5
58
Exemplul 2.5.1 Un generator de curent electric urmeaza tie legea de distribu normal a cu parametrii m = 400 ore si = 50 ore. Determina ti care este abilitatea generatorului pentru o durat a de via ta (sau pentru o perioada de timp nainte de mentenan t a) de 350 de ore si care este valoarea func tiei hazard de defectare la 300 ore de func tionare. Solu tie. Pentru determinarea abilit a tii folosim formula (2.27). Conform acesteia avem 350 400 R(350) = 1 = 1 (1) = 1 0; 159 = 0; 841: 50 Deci, dupa tionare probabilitatea de func tionare fa 350 de ore de func ra defectare a generatorului este de 0; 841. f (t) Pentru determinarea func tiei hazard de defectare folosim formula h(t) = : R(t) La fel ca mai sus, calcul am abilitatea 300 400 R(300) = 1 = 1 (2) = 1 0; 023 = 0; 977: 50 Densitatea de probabilitate este dat a de formula (2.26), care n cazul de fa t a este " # 1 1 300 400 2 p exp f (300) = = 0; 00108: 2 50 50 2 Atunci h(300) = f (300) 0; 00108 = = 0; 0011defec tiuni pe ora . R (300) 0; 977 Z1
Func tia de abilitate se poate determina si cu ajutorul formulei 1 R(t) = p 2 x2 exp 2 dx: (2.28)
tm
ntr-adeva tinnd seama de expresia func tiei de reparti tie r, " 2# Zt 1 1 tm F (t) = p exp du 2 2
1
s i de faptul ca 1 p 2 Z1 1 exp 2 " tm 2 # du = 1;
2.5. LEGI DE REPARTITIE A FUNCTIEI DE FIABILITATE efectund schimbarea de variabil ax= um ; ob tinem
59
R(t) = 1 F (t) = 1 = p 2 Z1
t
1 exp 2
"
um
2#
1 du = p 2
tm
Z1
x2 exp 2
dx:
Consider am acum un sistem n care pot ap area defec t iuni nea steptate, dar n paralel exist a posibilitatea producerii unor defec tiuni treptate datorit a fenomenului de mba trnire a sistemului respectiv, dac a pn a la producerea acestei defec ti uni nu s-a produs una nea steptat a ( [6]). Un astfel de sistem se poate considera ca ind alca a p ar ti, n una putnd s a apara tiuni nea s teptuit din dou numai defec tate, iar n cealalt a numai defec tiuni treptate. Sistemul func tioneaza pna la producerea primei defec tiuni. Dac a R1(t) este probabilitatea ca la momentul t s a nu ap arut o defectiune neas teptat a, iar R2(t) este probabilitatea ca la acest moment s a nu ap arut o defec tiune treptata tiu, atunci, presupunnd ca defec nile apar independent una de alta, ob tinem c a func tia de abilitate a sistemului, R(t); este egal a cu x2 e 2 dx:
1 R(t) = R1(t) R2 (t) = e t p 2
tm
1 Z
Pentru ob tinerea formulei de mai sus am presupus c a defec tiunile nea steptate urmeaz a legea exponen tiala a legea de parametru > 0, iar cele treptate urmeaz normal a N (m; ): Atunci, n baza formulei (2.12), timpul mediu de via ta al acestui sistem este 0 1
Tmed =
1 Z 0
1B 1 x2 C Z Z B C B t p1 C 2 R(t)dt = Be e dxC dt: B C 2 A 0 @ tm
60
tm Pentru calculul integralei efectu am schimbarea de variabil az = : Ob tinem 0 1 1 Z Z1 x2 B 1 C Tmed = e z m @ p e 2 dxA dt = 2 m z 0 1 1 Z Z1 x2 1 = em ez B e 2 dxC @p A dt 2 m z s i apoi integra ti. Avem m prin pa r 2 3 z = 1 1 1 6 x2 z2 7 Z Z 6 7 z 1 1 1 z 2 dz7 Tmed = em 6 p e 2 dx e 6 e 7 2 4 5 m z m z = m! 1 z2 Z1 x2 Z m z 1 e 1 p1 2 dz: = e e 2 dx p e 2 2 m m Despre valorile medii ale celor dou a legi de reparti tie, exponen tial a si normal a, m 1 s i respectiv ; vom presupune c a au acela si ordin de m arime. n plus, vom pre supune c a la apari tia defec tiunilor treptate dispersia este mult mai mica dect valoarea medie m (scriere simbolic a << m); ceea ce ne permite s a consider am integralele de mai sus ca ind de la 1 la +1: Atunci prima integrala a este egal cu 1; iar a doua se calculeaza astfel
m
1 p 2
1 Z
1 z2 (z + )2 ()2 Z z + 1 2 dz = p 2 2 dz = e e 2 1 1 ()2 (z + )2 ( )2 Z 1 2 = e 2 p e dz = e 2 : 2 1
n nal, ob tinem formula Tmed
1 2 2 m+ 1B 2 C = @1 e A:
61
2.5.3
Legea lognormala
O variabil a aleatoare continu a si pozitiva a T urmeaza legea lognormal dac a logaritmul sa a cu valoarea medie m si abaterea u, ln T ; urmeaza legea normal medie p atratica : Densitatea de probabilitate a unei astfel de variabile aleatoare este dat a de func tia " # 1 1 ln t m 2 f (t) := p exp ; t > 0; (2.29) 2 2t unde m este parametrul de scal a iar indic a forma distribu tiei. Valoarea medie este dat a de formula 2 M (T ) = exp m + ; 2 iar dispersia are expresia D2 (T ) = exp 2m + 2 2 exp(2m + 2):
(2.30)
(2.31)
Distribu tia lognormal a este utilizat a n analiza abilit a tii semiconductorilor si a duratei la oboseala tia lognormal a este folosit a ([18]). De asemenea, distribu n analiza mentenan tei sistemelor tehnice, dup a cum se va vedea n capitolul urm ator. Func tia de reparti tie a legii lognormale este data de formula " 2 # Zt 1 1 1 ln u m F (t) := p exp du: u 2 2
0
ln t m Efectund schimbarea de variabil az= ob tinem leg atura dintre func tia de reparti tie a distribu tiei lognormale si func tia lui Laplace (x) denita prin formula (1.31). Mai precis, avem 1 F (t) = p 2
ln tm
exp
z 2 2
ln t m dz =
(2.32)
Atunci func tia de abilitate n cazul legii lognormale este data tia de rela ln t m R(t) = 1 F (t) = 1 ; (2.33) iar func tia hazard de defectare, h(t); are expresia h 2 i p1 exp 1 ln tm f ( t) 2 2 ln tm : h( t) = = R(t) t 1
(2.34)
62
TII CAPITOLUL 2. TEORIA FIABILITA F (em )
ln e m m Utiliznd formula (2.32), se observ a c a = = (0) = 0: 5; ceea ce arat a ca a distribu tia mediana variabilei aleatoare T care urmeaz m lognormala este egal a cu e : Deci tmed = em : Folosind aceast a egalitate densitatea de probabilitate, dat a de formula (2.29), se poate scrie sub forma " # 1 1 ln (t=tmed ) 2 f (t) = p exp ; t > 0; (2.35) 2 2t iar expresia func tiei de reparti tie (2.32) devine 1 t F (t) = ln : tmed
(2.36)
n mod similar se pot transforma s i celelalte expresii ale func t iei de abilitate, hazard de defectare, valoare medie sau dispersie. Men tion am mai jos numai forma valorii medii 2 M (T ) = tmed exp : (2.37) 2 n gurile 2.5 si 2.6 sunt ilustrate grac densitatea de probabilitate, f ( t), func t ia de reparti tie, F (t), func tia de abilitate, R(t); s i func tia hazard de defectare, h(t); n cazul legii lognormale cu parametrii m = 1 si 1 = 0; 2; 2 = 1 si 3 = 2: Exemplul 2.5.2 ([18]) S-a observat c a defect arile cauzate de oboseala metalului la o teav a de tun se produc n concordan t a cu legea de distribu tie lognormala cu m = 7 si = 2. Determina ti abilitatea t evii de tun pentru o misiune de 1000 de salve si valoarea func tiei hazard de defectare la 800 de salve. (n acest exemplu, variabila t este num arul de salve.) Pentru calculul abilit a tii folosim formula (2.33). Avem ln 1000 7 R(1000) = 1 = 1 (0; 046) = 1 0; 482 = 0; 518: 2 n mod analog, abilitatea la 800 de salve este ln 800 7 R(800) = 1 = 1 (0; 158) = 1 0; 437 = 0; 563: 2
63
Fig. 2.5: Densitatea de probabilitate s i func t ia de reparti tie ale legii lognormale pentru m = 1 si 1 = 0; 2; 2 = 1; 3 = 2
Fig. 2.6: Func tia de abilitate si func tia hazard de defectare ale legii lognormale pentru m = 1 si 1 = 0; 2; 2 = 1; 3 = 2
64
Densitatea de distribu tie a legii lognormale dat a de formula (2.29), pentru t = 800; este " # 1 1 ln 800 7 2 f (800) = p exp = 0; 00025: 2 2 2 2 800 Atunci func tia hazard de defectare are valoarea h(800) = defect ari pe salv a. f (800) 0; 00025 = = 0; 00044 R(800) 0; 563
2.5.4
Legea Gamma
Legea Gamma, sau distribu tia Gamma, este folosita a tii n n teoria abilit acele cazurile n care pot exista defec tiuni par tiale. Aceasta nseamn a c a nainte de ca derea sistemului au loc un num a r de c a deri par t iale, ceea ce se ntmpl a la sistemele redundante. Distribu tia Gamma se mai utilizeaz a pentru cazul celei de a doua defect ari, atunci cnd defectarea sistemului este distribuit a exponen tial. Densitatea de distribu t ie a legii Gamma este f (t) = unde: (t)p1 et ; ( p) t > 0; (2.38)
m = 2 si p = m; m este valoarea medie; abaterea medie p atratic a; iar (p) este func tia Gamma (Pentru deni tia si propriet a t ile func tiei (p) se poate consulta Appendix-ul A). Parametrul reprezint a rata defect arilor pentru defectarea complet a, iar p este num arul defect arilor par tiale pn a la defectarea complet a sau num arul evenimentelor care genereaz a defectarea. Daca tia p 1 este un ntreg pozitiv, atunci (p) = (p 1)! : n acest caz, func f (t) are expresia f (t) = (t)p1e t : (p 1)! (2.39)
Aceasta tie se ntlne s te destul de frecvent n aplica tii, mai ales n cazurile situa t de defecta ri par t iale. Pentru p = 1 se ob tine f ( t ) = e , ceea ce arata ca n acest caz distribu tia Gamma este distribu tia exponen tiala .
65
n cazul distribu tiei Gamma, func tiile de reparti tie, abilitate si hazard de defectare sunt date de formulele de mai jos p F (t) = (p) p R(t) = (p) h(t) = R 1
t
Z Z
t 0
up1eudu; up1eudu;
(2.40) (2.41) (2.42)
1 t
tp1e t : up1eu du
n gurile 2.7 si 2.8 sunt ilustrate grac densitatea de probabilitate, f (t), func tia de reparti tie, F (t), func tia de abilitate, R(t); si func tia hazard de defectare, h(t); n cazul distribu tiei Gamma pentru = 3 si diferite valori ale lui p : p1 = 2; p2 = 1; p3 = 0; 5:
Fig. 2.7: Densitatea de probabilitate si func tia de reparti tie ale legii Gamma pentru = 3 si p1 = 2; p2 = 1; p3 = 0; 5 Daca tia de abilitate se poate scrie sub p este un numa r natural, atunci func forma p1 P ( t)k t R(t) = e ; k=0 k! p = 1; 2; : : : : (2.43)
Pentru a demonstra aceast a rela tie, not am cu Rp (t) func tia de abilitate dat a
66
Fig. 2.8: Func tia de reparti tie si func tia hazard de defectare ale legii Gamma pentru = 3 si p1 = 2; p2 = 1; p3 = 0; 5 de formula (2.41) si efectu am o integrare prin p ar t i. Z 1 1 p 1 p1 u p 1 p 2 u Rp(t) = u e u e du = + ( p 1)! t t Z 1 ( t)p1 t p1 (t)p1 t = e + up2eudu = e + Rp1 (t): ( p 1)! (p 2)! t (p 1)! Se ob tine astfel rela tia de recuren ta Rp (t) = (t)p1 t e + Rp1( t): (p 1)!
Aplicnd aceasta tie succesiv, pentru p; p 1; : : : ; 2; si tinnd n nal seama rela c a 1 Z1 1 u u R1(t) = e du = e = et ; t t se ob tine formula (2.43). Daca tia de abilitate, atunci ob tinem pentru folosind forma (2.43) pentru func func t ia hazard de defectare expresia
(t)p1et f ( t) p tp1 ( p) h(t) = = p1 = p1 ; P (t)k t P (t)k R(t) e (p 1)! k! k! k =0 k=0
(2.44)
unde p = 1; 2; : : : :
67
Exemplul 2.5.3 ([18]) La un sistem de rachete antiaeriene s-a observat ca distribu tia e securilor (neatingerea tintelor) urmeaz a legea Gamma cu p = 3 si = 0; 05 e securi pe or a. Determina ti abilitatea sistemului pentru o misiune de 24 de ore si care este rata de hazard de neatingere a tintelor la sfr situl celor 24 de ore. Solu tie. Deoarece p = 3 este num ar natural, pentru determinarea abilit a tii vom folosi formula (2.43). n cazul de fa t a aceasta are forma ! t (t)2 R(t) = 1 + + et : 1! 2! Cum t = 0; 05 24 = 1; 2 si et = e1; 2 = 0; 3; abilitatea sistemului dup a 24 de ore este ! (1; 2)2 R(24) = 1 + 1; 2 + 0; 3 = 2; 92 0; 3 = 0; 876: 2 f (t) : R(t) Calcul am mai nti valoarea densit a tii de probabilitate, f (t); pentru t = 24; cu ajutorul formulei (2.39). Avem Pentru rata de hazard de neatingere a tintelor utiliz am rela tia h(t) = f (24) = Atunci h(24) = f (24) 0; 011 = = 0; 013e s ecuri pe or a. R(24) 0; 876 0; 05 (1; 2)2 e1; 2 = 0; 025 1; 44 0; 3 = 0; 011: 2
2.5.5
Legea Weibull
Una dintre cele mai utilizate legi de distribu tie n teoria abilit a tii este distribu tia Weibull. Depinznd de doi, sau chiar trei parametri, distribu tia Weibull poate modela fenomene a c aror rata de defectare poate cresca toare sau descresc atoare si poate avea forme foarte diferite. Aceasta face ca distribu tia Weibull s a e foarte des folosit a n practic a . Distribu tia Weibull cu doi parametri Distribu tia Weibull cu doi parametri si are densitatea de probabilitate dat a de formula " # 1 t t f (t) := exp : (2.45)
68
Vom studia n continuare mai ama tit aceasta tie deoarece aceasta nun distribu este cea mai utilizat a form a ntlnit a n aplica tiile practice. Func tia de reparti tie a distribu tiei Weibull, conform deni tiei, este F (t) = Zt
0
f (u)du =
Zt
0
u 1 u exp du: u u 1 ; deci dz = du; ob tinem
Efectund schimbarea de variabil az= Z ( t )

0
F (t) =
Prin urmare, func tia de reparti tie a distribu tiei Weibull cu doi parametri si este " # t F (t) = 1 exp : (2.46) Cum R(t) = 1 F (t); se ob tine pentru func t ia de abilitate expresia " # t R(t) = exp : Func tia hazard de defectare se determin a imediat pe baza rela tiei h(t) = Deci h(t) = 1 t :
t ( t ) ) + 1: ez dz = ez ( = e 0
(2.47) f (t) : R(t)
(2.48)
Beta este parametrul care da ta sa asupra aspectului forma curbei. Inuen curbelor care apar n distribu tia Weibull se poate vedea n gurile 2.9 s i 2.10. Sunt reprezentate aici densitatea de probabilitate, f (t), func tia de reparti tie, F (t), func tia de abilitate, R(t); si func tia hazard de defectare, h(t); pentru o distribu tie Weibull cu = 1 si diferite valori ale parametrului : 1 = 0; 5; 2 = 1; 3 = 2; 4 = 3; 5: n func tie de valoarea parametrului ; distribu tia Weibull poate lua forma urm atoarelor distribu tii: a) < 1; distribu tia Gamma; b) = 1; distribu tia exponen tial a; c) = 2; distribu tia lognormala ; d) = 3; 5; aproximativ distribu tia normal a.
69
Fig. 2.9: Densitatea de probabilitate si func tia de reparti tie ale legii Weibull pentru = 1 si diferite valori ale lui
Dup a cum se poate observa din gurile 2.9 si 2.10, toate gracele func t iilor R(t) si F (t) trec printr-un acela si punct indiferent de valoarea parametrului : Acest punct corespunde lui t = ; deoarece R( ) = e1 = 0; 368; respectiv F ( ) = 1 R( ) = 0; 632: Aceasta tie arata tiei Weibull observa ca n cazul distribu probabilitatea de defectare pn a la momentul t = este de 0; 632; indiferent de valoarea parametrului care da forma curbelor. Parametrul theta inuen teaz a att valoarea medie ct si dispersia unei variabile aleatoare distribuite Weibull. Inuen ta sa asupra aspectului curbelor care apar n distribu tia Weibull se poate vedea n gurile 2.11 si 2.12. Sunt reprezen tate aici densitatea de probabilitate, f (t), functia de reparti tie, F (t), func tia de abilitate, R(t); si func tia hazard de defectare, h(t); pentru o distribu tie Weibull cu = 2 si diferite valori ale parametrului : 1 = 0; 5; 2 = 1; 3 = 1; 5; 4 = 2: n primul grac din gura 2.11 se poate vedea inuen ta parametrului asupra dispersiei densit a tii de probabilitate f (t): Primul grac din gura 2.12 arat a c a dac a cre ste atunci si abilitatea R(t), calculata si moment de timp t, n acela cre ste. Func tia hazard de defectare h(t) este liniar a n acest caz (pentru = 2, h(t) = 2 t) si, dup a cum se vede n gura 2.12, gracul este o dreapta .
70
Fig. 2.10: Func t ia de abilitate si func tia hazard de defectare ale legii Weibull pentru = 1 s i diferite valori ale lui Valoarea medie a unei variabile aleatoare T care urmeaz a distribu tia Weibull cu doi parametri este 1 M T T F = 1 + ; (2.49) iar dispersia este dat a de formula " 2# 2 1 2 = 2 1 + 1+ ;
(2.50)
([7], pag.59, 77) unde (p) este func tia Gamma (a se vedea Appendixul A). Pentru o abilitate dat a R; durata de via t a corespunz atoare acestei abilit a ti, notat a tR; se ob tine prin determinarea lui t din ecua tia " # t R(t) = exp = R: Valoarea ob tinuta este tR = ( ln R)1= : (2.51)
Pentru R = 0; 5 se ob tine timpul median de defectare, notat tmed (a se vedea sec tiunea 1.8 pentru deni tie), adica acea valoare a timpului n care au loc
71
Fig. 2.11: Densitatea de probabilitate si func tia de reparti tie ale legii Weibull pentru = 2 si diferite valori ale parametrului 50% dintre defect ari. n cazul distribu tie Weibull se ob tine tmed = t0; 5 = ( ln 0; 5)1= = (0; 69315)1=: (2.52)
Pentru valori mici ale lui (de exemplu, pentru < 3), cnd datele sunt puternic asimetrice (dup a cum s-a putut observa din reprezent arile grace de mai sus, unde s-a discutat inuen ta parametrului asupra formei curbei dat a de densitatea de probabilitate f (t)), valoarea timpului median tmed este o ma a mult mai sur reprezentativa a t ii dect valoarea medie M T T F: pentru caracterizarea abilit Modul distribu tiei Weibull tmod , adica acea valoare a timpului pentru care densitatea de probabilitate Weibull are valoarea maxim a, f (tmod ) = max f (t)
t0
este dat a de formula 8 1= > 1 > < 1 dac a > 1; = > > : 0 daca 0 < 1:
tmod
(Pentru deducerea acestei valori se poate consulta [7], pag. 78.)
72
Fig. 2.12: Func t ia de abilitate si func tia hazard de defectare ale legii Weibull pentru = 2 s i diferite valori ale parametrului n cazul distribu tiei Weibull, abilitatea condi tionat a de momentul t0; dat a de rela tia (2.21), are expresia " # t + t0 " exp # t0 t + t0 " # = exp R(t j t0) = : (2.53) t0 exp Dac a un sistem supus unei perioade de testare a supravie tuit pn a la momentul t0; atunci durata de via t a corespunz atoare unei abilita ti preconizate de valoare R, notat a tR;t0 ; se ob tine prin determinarea lui t din ecua tia " # t0 t + t0 R( t j t0) = exp = R: Un calcul elementar arata ca 1= tR;t0 = t ln R t 0: 0 (2.54)
Exemplul 2.5.4 n acest exemplu vom studia evolu tia unui sistem tehnic al ca rui proces de defectare urmeaz a legea Weibull cu parametrii = 0; 5 si = 104 ore.
73
si reprezentarea grac a din gura 2.13
Densitatea de probabilitate, data de formula (2.45), are n acest caz expresia p 1 t f ( t) = p exp 100 200 t
Fig. 2.13: Densitatea de probabilitate Weibull n cazul = 0; 5 si = 104 Func tia de abilitate a sistemului tehnic este " 1=2# p t t R(t) = exp = exp : 100 Timpul mediu pn a la prima defectare, M T T F; se determin a cu formula (2.49): 1 M T T F = 1 + = 104 (3) = 104 2! = 20: 000 ore. Pentru ca tia datelor este puternic asimetrica distribu , dupa cum se poate vedea din reprezentarea grac a a densit a t ii de probabilitate f (t); o mai bun a informa tie este data de timpul median de defectare, adic a de acel moment pn a la care vor avea loc 50% din defec tiuni. Utiliznd formula (??) ob t inem tmed = (0; 69315)1= = 104 (0; 69315)2 = 4:804; 6ore.
Reprezentarea grac a a func tiei de abilitate s i a celor dou a valori, MT T F si tmed; este data n gura 2.14. De remarcat c a via ta caracteristic a este de 10:000 ore. Dup a cum s-a obser vat anterior, abilitatea n acest moment este R( ) = exp(1) = 0; 368; indiferent de valoarea lui : Acesta nseamna tiuni se vor produce pna ca 63; 2% din defec la acest moment. Pentru calculul dispersiei folosim formula (2.50): " 2 # 2 1 2 = 2 1 + 1+ = (104)2 (5) (3)2 = = 108 4! (2!)2 = 20 108 :
74
Fig. 2.14: Func tia de abilitate a distribu tiei Weibull n cazul = 0; 5 si = 104 p Atunci, abaterea medie p atratic a este = 20 104 = 4; 4721 104 = 44:721 ore. Durata de via t a a sistemului tehnic pentru o abilitate de 0; 95 se determin a pe baza formulei (2.51): t0;95 = 104 ( ln 0; 95)2 = 104 ( 0; 051)2 = 104 0; 00263 = 26; 3ore. Dac a se impune o abilitate mult mai mare, de exemplu de 0; 99; atunci se ob tine o durat a de viat a extrem de mica si anume , t0;99 = 104 ( ln 0; 99)2 = 104 (0; 01)2 = 104 104 = 1or a. Func tia hazard de defectare, data de formula (2.48), are n acest caz expresia 1 p h(t) = si reprezentarea grac a din gura 2.15. 200 t
Fig. 2.15: Func tia hazard de defectare a distribu tiei Weibull n cazul = 0; 5 si 4 = 10 Valorile acestei func tii la momentele t = t0;99; t = t0;95; t = 1000; t = tmed; t = M T T F; calculate n defec tiuni pe or a, sunt date tabelul mai jos. h(t0;99) = h(1) = 0; 005000 h(t0;95) = h(26; 3) = 0; 000975 h(100) = 0; 000500 h(tmed ) = h(4:804) = 0; 000072 h(M T T F ) = h(20:000) = 0; 000035 h(40:000) = 0; 000025
75
Dupa si din reprezentarea graca tiei cum se poate observa din tabel a func h(t) (gura 2.15) defec tiunile n perioada timpurie (infantil a) au o rat a de apari tie mult mai mare dect n perioada ulterioara a ca . Acesta sugereaz sistemul respectiv este bine s a e supus unei perioade de testare, sau de rodaj, nainte de a dat n exploatare. Daca sistemul a fost supus unei perioade de testare de t0 = 9 ore, timp n care nu s-a defectat, atunci durata de via t a preconizata si abilitate pentru aceea R = 0; 95; determinat a pe baza formulei (2.54), este t0;95; 9 p 2 p 4 = 9 10 ln 0; 95 9 = [3 100 (0; 05129)] 2 9 = = (8; 129)2 9 = 66; 081 9 = 57; 081: Dup a cum se poate observa, durata de via ta si abilitate pre, pentru aceea conizat a de 0; 95; se dubleaz a. Distribu tia Weibull cu un parametru Pentru = c =constant se ob tine densitatea de reparti tie Weibull care depinde de un singur parametru, cel de scal a: c c t c1 t f (t) := exp : Aceasta tie apare atunci cnd se presupune c a parametrul de forma situa este cunoscut apriori dintr-o experient a trecut a, identic a, sau similar a. Distribu tia Weibull cu trei parametri Densitatea de distribu t ie Weibull n forma cea mai generala , cu trei parametri ; ; , este " 1 # t t f (t) := exp ; t ; cu > 0; > 0; 2 R; unde: este parametrul de forma ; este parametru de scal a sau via ta caracteristic a (durata de via t a pna la care vor avea loc 63; 2% din defect ari); este durata minima t a (sau parametrul de localizare). de via Aceast a form a a distribu tiei Weibull se utilizeaz a atunci cnd se presupune c a nu au loc defecta ri nainte de momentul t = ; de unde s i denumirea parametrului de durata a de via t a. minim
76
TII CAPITOLUL 2. TEORIA FIABILITA Func tia de abilitate este data de formula " # t R(t) = exp ;
t ;
iar func tia hazard de defectare are expresia h(t) = t 1 ; t :
Celelalte caracteristici ale unei distribu tii Weibull cu trei parametri ; ; sunt: 1 M T T F = + 1 + ; tmed = + ( ln 0; 5)1= ; tR = + ( ln R)1= : (tR este durata de via t a preconizat a pentru o abilitate R). Dispersia are aceia si expresie ca n cazul distribu tiei cu doi parametri. De fapt, efectund schimbarea de variabil a t0 = t ntotdeauna se poate transforma distribu tia Weibull cu trei parametri n una cu doi parametri.
2.6
Fiabilitatea sistemelor
Pna acum ne-am ocupat de abilitatea sistemelor gndite ca un singur element. Scopul acestei sec tiuni este de a studia abilitatea sistemelor complexe, care sunt formate din mai multe elemente a ca a. Fiaror abilitate este cunoscut bilitatea unui astfel de sistem va depinde de abilitatea elementelor componente s i de modul de interconectate al acestora: n serie, n paralel, sau combinat, serie paralel etc. Se spune c a un sistem are un montaj n serie a elementelor constitutive dac a defectarea unui singur element al sistemului duce la defectarea ntregului sistem. Evident, pentru ca un sistem cu montaj n serie sa tioneze la un moment de func timp t trebuie ca toate elementele sale s a func tioneze la acel moment de timp: Se spune ca un sistem are un montaj n paralel a elementelor constitutive dac a defectarea tuturor elementelor sistemului duce la defectarea ntregului sistem. Evident, pentru ca un sistem cu montaj n paralel s a func t ioneze la un moment de timp t trebuie ca cel pu tin un element al sistemului s a func tioneze la acel moment de timp: n continuare vom presupune ca elementele sistemelor considerate sunt independente unul de altul. Aceasta nseamna ca defectarea sau nedefectarea unui element nu inuen teaz a defectarea sau nedefectarea celorlalte elemente.
2.6. FIABILITATEA SISTEMELOR
77
2.6.1
Fiabilitatea sistemelor cu montaj n serie
Consider am un sistem format din n elemente componente a c aror abilitate este cunoscuta . Presupunem ca elementele sistemului sunt legate n serie, ceea ce nseamn a c a defectarea sistemului are loc n cazul defect arii a cel pu t in unuia dintre elementele constitutive. Not am cu T1 ; T2; : : : ; Tn timpul de func tionare f ar a defectare a ec aruia dintre cele n elemente si cu T timpul de functionare f ar a defectare corespunz ator ntregului sistem. Deoarece elementele sunt legate n serie T = inf fT1 ; T2; : : : ; Tng: Fiabilitatea cunoscuta a eca rui element este Ri (t) = P (Ti tg; i = 1; 2; : : : ; n: Se cere sa se determine abilitatea sistemului RS (t) = P (T t): Montajul unui sistem va ilustrat grac cu ajutorul diagramei de abilitate. Aceasta este o schem a grac a n care componentele sistemului sunt reprezentate prin dreptunghiuri iar lega turile dintre componente prin linii. Diagrama de abilitate a unui sistem cu n componente montate n serie este prezentat a n gura 2.16.
Fig. 2.16: Diagrama de abilitate a unui sistem cu n componente montate n serie Conform presupunerii fa a independent unul de cute elementele se defecteaz altul. Acesta nseamn a c a variabilele aleatoare T1; T2 ; : : : ; Tn sunt independente. n acest caz, abilitatea sistemului este RS (t) = P ( T t) = P (T1 t; T 2 t; : : : ; T n t) = = P ( T1 t)P (T2 t) P (Tn t) = R1 (t)R2 (t) Rn (t) : Deci RS (t) = Qn
i=1 Ri(t );
(2.55)
adica abilitatea unui sistem cu n elemente legate n serie, care se defecteaza independent unul de altul, este egala cu produsul abilit a t ilor elementelor care compun sistemul .
78
Fie k; 1 k n; indicele acelui element din sistem care are cea mai mica abilitate. Deoarece Ri (t) 1; rezult a c a Q RS (t) = n i=1 Ri (t) minfR1(t ); R2(t ); : : : ; Rn (t)g = Rk (t ):
Prin urmare, abilitatea unui sistem cu montaj n serie este mai mica (sau cel mult egala tin abil element constitutiv al sistemu) dect abilitatea celui mai pu lui . Logaritmnd egalitatea (2.55), ob tinem ln RS (t) = ln R1(t) + ln R2(t) + + ln Rn(t); de unde, prin derivare, rezulta R0S (t) R01(t) R02 (t) R0 (t) = + + + n : RS (t) R1(t) R2 (t) Rn (t) Tinnd seama de formula (2.18), care dene ste func tia risc (hazard) de defectare, ob tinem expresia func t iei risc de defectare a sistemului hS (t) = h1 (t) + h2(t) + + hn(t): (2.56)
Aceast a formul a arat a c a riscul de defectare al unui sistem cu montaj n serie este egal cu suma riscurilor de defectare a elementelor nseriate . Expresia func tiei de abilitate a unui sistem cu montaj n serie, dac a se cunosc riscurile de defectare ale elementelor constitutive, hi( t); i = 1; 2; : : : ; n; este 0 1 Zt RS (t) = exp @ (h1(u) + h2 (u) + + hn(u))duA : (2.57)
0
Daca a legea exponen tial a, ceea elementele care compun sistemul urmeaz ce revine la faptul ca intensitatea de defectare a ec a rui element este constant a , hi (t) = i ; atunci si intensitatea de defectare a sistemului este constant a ind dat a de formula hS (t) = iar abilitatea sistemului are expresia
i=1 n P
i ;
De regula tii sunt apropiate de unu, ceea ce nseamna , valorile abilita ca exponentul func tiei exponen tiale este apropiat de zero. Pentru valori mici ale
n P RS ( t) = exp i t :
i=1
(2.58)
79
Daca tionare al elementului i; nota m cu M T T Fi timpul mediu de func i = 1; 2; : : : ; n; si cu M T T FS timpul mediu de func tionare al sistemului, atunci, tinnd seama ca timpul mediu de func t ionare este invers propor tional cu parame trul (vezi rela tia (2.23)), rezult a M T T FS = Pn 1 : i=1 1=MT T Fi
lui x este valabila s te o evaluare aproximarea ex = 1 x: Atunci cnd se dore rapid a, dar nu foarte precis a, a abilit a tii sistemului se poate folosi formula n P RS (t) = 1 i t:
i=1
Exemplul 2.6.1 Un sistem cu montaj n serie are 3 componente identice care au func tia de defectare constanta si egala cu : Elementele se pot defecta independent unul de altul. Ct de mare trebuie s a e timpul mediu de func tionare MTTF al ec arui element pentru ca probabilitatea ca sistemul s a func tioneze f ar a s a se defecteze cel pu tin 100 de ore s a e egal a cu 0; 95? Solu tie. Conform formulei (2.58) avem RS (100) = e1003; iar din cerin te 100 3 problemei rezult a RS (100) = 0; 95: Ob tinem astfel ecua tia 0; 95 = e ; care ln(0; 95) are solu tia = = 0; 000171: Atunci timpul mediu de func tionare al 300 1 ec arei componente este M T T F = = 5849 ore. Rezultatul ob tinut arata a a sistemului trebuie s a aiba ca ecare component un timp mediu de func tionare de aproximativ 5850 de ore pentru ca probabilitatea ca sistemul s a func tioneze fa a defectare cel pu tin 100 de ore sa a cu 0; 95: r e egal Presupunem acum ca ecare element care compune sistemul urmeaza legea Weibull avnd acela s i parametru de forma a i ; dar cu parametrii de scal diferi ti. Aceasta nseamna a func tia hazard de defectare a ec arui element i al c sistemului este data de expresia t 1 hi (t) = ; i = 1; 2; : : : ; n: i i Atunci, conform formulei (2.56), func tia hazard de defectare a sistemului este " # 1 n n P P t 1 hS (t) = = t1: i i=1 i i=1 i Se observ a c a, dac a not am # 1= 1 S := ; i=1 i
n P
"
(2.59)
80
atunci func tia hazard de defectare a sistemului are forma 1 t hS (t) = : S S Aceasta arat a c a sistemul format din n elemente independente legate n serie, n care ecare element urmeaza si i , are la rndul sa legea Weibull de parametri u o distribu tie Weibull de acela si parametru de form a si cu parametrul de scar a dat de formula (2.59). (De remarcat c a aceasta proprietate de reproductibilitate a legii Weibull de la elemente la sistemul n serie este adeva rata numai daca toate elementele sistemului au acela si parametru de form a : ) Avnd o distribu tie Weibull de parametri si S , abilitatea sistemului se determin a cu formula cunoscut a " # t R(t) = exp : (2.60) S Daca sistemului sunt identice, avnd func tia toate cele n componente ale 1 t hazard de defectare h(t) = , atunci sistemul urmeaz a o distribu tie Weibull de parametri si S = 1= : Func tia hazard de defectare a sistemului n are una din formele de mai jos 1 n 1 t hS (t) = t = ; S S iar abilitatea este dat a de formula # t R( t) = exp n : "
Exemplul 2.6.2 Un sistem electric este compus din trei elemente independente legate n serie. Urm arite n timp s-a constatat c a defect arile acestor elemente urmeaz a distribu tia Weibull cu acela si parametru de form a = 1; 5: Parametrii de scala (via t a caracteristic a ) pentru ecare element sunt: 1 = 44:000 ore, 2 = 62:000 ore si 3 = 52: 000 ore. Calcula ti urm atoarele caracteristici ale sistemului: a) M T T F ; b) timpul median de defectare; c) abilitatea pentru o misiune de 10:000 ore. Solu tie. Conform celor discutate anterior, defect arile sistemului vor urma distributia Weibull cu acelasi parametru de form a = 1; 5 si cu parametrul de scara dat de formula (2.59): " 1;5 1;5 1;5#1=1;5 1 1 1 S = + + = 24:709; 5: 44: 000 62:000 52:000
2.6. FIABILITATEA SISTEMELOR Atunci, MT T F dat de formula (2.49), este 1 2 M T T F = S 1 + = 24:709; 5 1 + = 22:306; 4ore, 3 iar tmed ; timpul median de defectare dat de rela tia (2.52), are valoare tmed = 24:709; 5 (0; 69315)1=1;5 = 19:353ore.
81
Func tia de abilitate a sistemului, data tia (2.60), are n acest caz de rela expresia " 1;5# t R(t) = exp : 24: 709; 5 Pentru t = 10:000 se ob tine " # 10: 000 1; 5 R(10: 000) = exp = 0; 773: 24:709; 5
2.6.2
Fiabilitatea sistemelor cu montaj n paralel
Considera a m un sistem format din n elemente constitutive care se defecteaz independent unul de altul. Vom presupune de data aceasta c a elementele sistemului sunt legate n paralel, ceea ce nseamna c a sistemul se defecteaz a numai dac a se defecteaza toate elementele sale. Diagrama de abilitate a unui astfel de sistem este reprezentata n gura 2.17. Cu nota tiile din subsec tiunea anterioara putem scrie T = supfT 1; T2; : : : ; Tn g: n cazul montajului n paralel este mai simplu s a se determine mai nti rela tia dintre func tiile de reparti tie ale variabilelor aleatoare T1 ; : : : ; T n; T si apoi sa se treac a la func tiile de abilitate. Dac a Fi (t) desemneaz a func tia de reparti tie a variabilei aleatoare Ti ; atunci Fi (t) = P (Ti < t) si Fi(t) = 1 Ri(t): O rela tie analoga are loc pentru F ( t ) ; func t ia de reparti t ie a variabilei aleatoare T: T innd seama c a variabilele aleatoare T1; : : : ; Tn sunt independente, avem FS (t) = P (T < t) = P (T1 < t; T2 < t; : : : ; Tn < t) = = P (T1 < t)P (T2 < t) P ( Tn < t) = F1(t)F2( t) Fn (t) : Trecnd la abilitate, ob tinem 1 RS (t) = (1 R1(t))(1 R2 (t)) (1 Rn(t));
82
Fig. 2.17: Diagrama de abilitate a unui sistem cu n componente montate n paralel de unde rezulta a tii unui sistem cu montaj n paralel formula abilit Q RS (t) = 1 n (2.61) i=1 (1 Ri (t )) : Deoarece 0 Ri (t) 1; rezult a 0 1 Ri (t) 1; ceea ce implic a Qn i=1 (1 Ri (t)) 1 Ri (t):
i=1 n Q
Prin urmare, RS (t) = 1 Deci
(1 Ri(t)) Ri (t); pentru ecare i = 1; 2; : : : ; n:
RS (t) maxfR1(t); R2(2); : : : ; Rn(t)g: Inegalitatea de mai sus arata a abilitatea unui sistem cu montaj n paralel este c mai mare (sau cel mult egala ) dect abilitatea celui mai abil element component . Pentru sistemele care au n elemente legate n paralel si ecare element are func tia risc de defectare constant a si egal a cu i ; abilitatea sistemului este dat a de formula Q RS (t) = 1 n (2.62) i=1 (1 exp( it )) ; de unde, pentru cazul n care toate componentele sunt identice, se ob tine pentru abilitatea sistemului expresia RS ( t) = 1 (1 exp(t))n : (2.63)
83
Daca t ii sistemelor componente Ri(t) = exp(i t) sunt foarte valorile abilita aproape de unu, lucru care se ntmpl a cnd produsul i t este sucient de aproape de zero, atunci, tinnd seama c a pentru x sucient de mic are loc aproximarea exp( x) = 1 x; abilitatea se poate aproxima astfel Ri (t) = 1 it: n consecin ta tine aproximarea , n acest caz, pentru abilitatea sistemului se ob Q RS ( t) = 1 tn n i=1 i : Timpul mediu de func tionare al unui astfel de sistem cu n componente identice care urmeaza legea de reparti t ie exponent iala de parametru se determina pe baza formulei 1 1 1 1 M T T FS = (1 + + + + ): (2.64) 2 3 n ntr-adeva r, M T T FS = Z
1 0
RS (t)dt =
1 Efectu am schimbarea de variabil a u = 1 et ; echivalent a cu t = ln(1 u); 1 du de unde ob tinem dt = : Atunci 1 u Z Z 1 1 du 1 1 n M T T FS = (1 u ) = (1 + u + u2 + + un1 )du = 0 1u 0 1 1 u2 u3 un 1 1 1 1 = u+ + + + = 1+ + + + : 2 3 n 0 2 3 n
1 (1 e t )n dt:
Exemplul 2.6.3 Pentru un sistem care are dou a componente montate n paralel, ecare dintre acestea avnd intensitatea de defectare constanta a egal cu 1; respectiv 2; abilitatea sistemului are expresia RS (t) = 1 (1 e 1 t)(1 e2 t ) = e1 t + e2 t e(1 +2 ) t ; iar valoarea timpului mediu de defectare este Z 1 Z 1 Z 1 t MT T FS = RS (t)dt = e dt +
0 0 1
2t
dt
1 0
e(1+2) t dt =
1 1 1 + : 1 2 1 + 2
Daca a elemente sunt identice, deci 1 = 2 = , atunci abilitatea cele dou sistemului se calculeaz a cu formula RS (t) = 2et e2t ; (2.65)
84
iar timpul mediu de defectare are expresia M T T FS = 2 1 3 = : 2 2 (2.66)
Exemplul 2.6.4 Consider am un sistem care are dou a elemente identice legate n paralel, ecare avnd aceea si rat a de defectare constant a : Care trebuie s a e timpul mediu de defectare al ec arei componente pentru ca probabilitatea ca sistemul s a func tioneze fa tin 100 de ore sa a cu ra sa se defecteze cel pu e egal 0; 95? Solu tie. Conform cerin telor problemei RS (100) = 0; 95; iar n baza formulei 100 (2.65) avem egalitatea 2e e200 = 0; 95: Pentru determinarea valorii > 0 care verica tia anterioar a folosim Mathcad. Ob tinem = 0; 002531: Atunci ecua timpul mediu de defectare al unui element constitutiv al sistemului este MT T F1 = M T T F2 = 1 1 = = 395 ore. 0; 002531
Prin urmare, timpul mediu de func tionare al sistemului, calculat pe baza formulei (2.66), este M T T FS = 3 3 = = 593 ore. 2 2 0; 002531
Exemplul 2.6.5 n cazul unui sistem cu trei elemente montate n paralel, ecare dintre elementele componente avnd intensitate de defectare constanta a cu egal i; i = 1; 2; 3; abilitate sistemului este data de formula RS (t) = 1 (1 e 1t )(1 e2 t )(1 e3t ) = = e1 t + e2 t + e3t e (1 +2 ) t e (2 +3 ) t e(3 +1 ) t +e(1+2+3) t; iar timpul mediu de defectare are expresia MT T FS = 1 1 1 1 1 1 1 + + + : 1 2 3 1 + 2 2 + 3 3 + 1 1 + 2 + 3
Considera m acum un sistem format din doua componente identice, care se defecteaza a defec independent una de alta, montate n paralel. Presupunem c ta arei componente urmeaz a legea Weibull cu parametrii si ([7]). n rile ec consecin t a, abilitatea componentelor este dat a de rela t ia (2.47), adic a R( t) = ( t=) e : Atunci abilitatea sistemului, determinat a pe baza formulei (2.61), este RS ( t) = 1 [1 R(t)]2 :
85
Introducnd n aceasta tie expresia abilit a tii unei componente, ob tinem pen rela tru abilitatea sistemului expresia RS (t) = 2e(t= ) e2(t=) : Pentru a calcula M T T FS folosim formula (2.12). Avem Z 1 Z 1h i MT T FS = RS (t)dt = 2e(t= ) e2(t=) dt =
0

(2.67)
= 2
Prima integral a nu este altceva dect MT T F al unei componente, deci, conform 1 formulei (2.49), este egala : Pentru calculul celei de a doua inte cu 1 + " # t grale se observa tia de integrat poate scrisa ; ca func sub forma exp =21= deci este func tia de abilitate a unei distribu tii Weibull cu parametri si =21=: Utiliznd din nou formula (2.49), ob tinem Z 1 1 2(t=) e dt = 1= 1 + : 2 0 n consecin t a 1 M T T FS = 1 + (2 21=): (2.68)
(t= )
dt
e2(t= ) dt:
Determinarea func tiei hazard de defectare a acestui sistem se face pe baza formulei (2.18) hS (t) = R0S (t) : RS (t)
Dupa tine un calcul elementar de derivare se ob 1 t 2 2e(t=) hS (t) = : 2 e(t=)
Formula de mai sus arat a c a un sistem cu dou a componente Weibull montate n paralel nuurmeaza tie Weibull. Dar, pentru valori mari ale la rndul sa u o distribu lui t; exp (t=) tinde ca tre zero, s i n consecin ta tia hazard de defectare func a sistemului se poate aproxima cu func tia corespunza toare unei componente, i.e., t 1 hS (t) = :
86
Acest rezultat teoretic poate interpretat astfel: cu ct sistemul func tioneaza o perioad a mai ndelungat a de timp cu att este mai mare probabilitatea ca una dintre componente s a se defecteze s i astfel sistemul s a se reduc a la o singur a component a. Exemplul 2.6.6 La o sta tie de benzin a sunt montate dou a pompe care func tioneaz a n paralel si ale c aror defec tiuni urmeaz a distribu tia Weibull cu parametrii = 1; 5 s i = 10:000: Determina ti abilitatea acestui sistem de pompe pentru o perioad a de func tionare de 5:000 ore s i timpul mediu pn a la prima defectare (M T T FS ) al acestui sistem. Compara t i valorile ob t inute pentru sistem cu cele corespunza toare ale unei singure pompe. Solu tie. Folosind formula (2.67), calcul am abilitatea sistemului pentru o misiune de 5.000 ore: " " # # 5: 000 1=2 5: 000 1=2 RS (5: 000) = 2 exp exp 2 = 0; 743: 10: 000 10: 000 Determinarea timpului mediu pn a la prima defectare a sistemului de pompe, M T T FS ; se face cu ajutorul formulei (2.68). Ob tinem M T T F S = 10: 000 (3) (2 22 ) = 10: 000 2! 7 = 35:000ore. 4
Acelea s i caracteristici numerice, calculate de aceast a dat a pentru o singur a component a, au valorile " # 5:000 1=2 R(5:000) = exp = 0; 493; 10:000 M T T F = 10:000 (3) = 20:000ore. Dup a cum se observ a din rezultatele de mai sus, sistemul ob tinut prin montarea a dou a pompe n paralel are performan te aproape duble fa t a de cazul n care ar exista o singur a pompa .
2.6.3
Fiabilitatea sistemelor cu montaj combinat serie-paralel
n subsec tiunile anterioare am analizat cum se calculeaz a abilitatea sistemelor care au elementele montate numai n serie sau numai n paralel. n practic a se ntlnesc ns a sisteme cu montaje mult mai complicate. n aceast a subsec tiune vom studia acele sisteme care pot divizate n subsisteme, ecare subsistem avnd montaj numai n serie sau numai n paralel, iar subsistemele la rndul lor sunt montate n serie sau n paralel. Vom numi un astfel de sistem sistem cu montaj combinat serie-paralel, sau, pe scurt, sistem serie-paralel.
87
Pentru exemplicarea modului n care se calculeaza abilitatea unui sistem cu montaj combinat serie-paralel consider am urm atorul exemplu. Exemplul 2.6.7 Fie sistemul descris n diagrama de abilitate din gura 2.18.
Fig. 2.18: Diagrama de abilitate a unui sistem cu montaj combinat serie-paralel El este format din trei subsisteme, notate I, II, III. Subsistemele I si II sunt montate n paralel, iar III este montat n serie cu subsistemul paralel I-II. Vom nota cu RI ; RII ; RIII abilitatea acestor subsisteme si cu RS abilitatea sistemului total. RA; RB ; RC ; etc. desemneaz a abilitatea elementelor care compun subsistemele considerate. Folosind formulele (2.55) si (2.61) pentru calculul abilit a tii sistemelor cu montaj n serie, respectiv n paralel, putem calcula abilitatea ntregului sistem. Determin am mai nti abilitatea celor trei subsisteme: RI = RARB [1 (1 RC )(1 RD )] ; RII = RH RL [1 (1 RM )(1 RN )] ; RIII = RE RF RG: Putem calcula apoi abilitatea ntregului sistem. RS = [1 (1 RI )(1 RII )] RIII :
88
2.6.4
Redundan ta paralela
De cele mai multe ori n componen ta unui sistem exista un numa r de elemente sau de subansambluri montate n serie. Defectarea unui astfel de element este sucienta s te pentru a determina defectarea ntregului sistem. Pentru a cre abilitatea sistemului, elementele montate n serie a c aror abilitate este insucient a sunt dublate cu elemente identice montate n paralel. Aceasta a de tehnic montaj se nume ste redundan ta paralel a . Redundan ta unui sistem cu montaj n serie se poate ob t ine n dou a moduri: 1) Redundan t a la nivel inferior: eca rei componente a sistemului i se adaug a una sau mai multe componente identice montate n paralel. 2) Redundan t a la nivel superior: ntregul sistem este montat n paralel cu unul sau cu mai multe sisteme identice. Pentru n telegerea exact a a fenomenului redundan tei si a efectelor sale d am urm atorul exemplu ([7]). Exemplul 2.6.8 Consider am un sistem compus din doua componente montate n serie, A s i B; care au aceea s i abilitate 0 < R < 1.
Daca ta la nivel inferior, atunci se ob tine un sistem se efectueaza redundan care are diagrama prezentat a n gura urm atoare
a c arei abilitatea este 2 2 Rinf = 1 (1 R)2 = 1 1 2R + R2 = (2R R2 )2: n cazul efectua tei la nivel superior se ob tine un sistem care are rii redundan diagrama
89
iar abilitatea este dat a de formula Rsup = 1 (1 R2)2 = 1 (1 2R2 + R4 ) = 2R2 R4 : Pentru a stabili care dintre cele dou a metode poate conduce la o mai bun a abilitate a sistemului, compara a abilit a ti evalund diferen ta m cele dou Rinf Rsup = (2R R2)2 (2R2 R4 ) = 2R2(1 R)2 > 0: Inegalitatea de mai sus ne arata tei la nivel inferior ca efectuarea redundan conduce la o abilitate mai mare a sistemului dect n cazul efectu arii unei redundan te la nivel superior. n analiza fa a mai sus s-a presupus c a defectarea cut celor dou a componente se face independent una de alta si independent de locul pe care componenta l ocupa n montaj. La rezultatul de mai sus se poate ajunge si din analiza diagramelor sistemelor redundante. Dupa cum se poate observa, n amndoua tiile, att de redun situa dan ta si la nivel superior, sistemele se vor defecta dac a ambele la nivel inferior ct componente A sau ambele componente B se vor defecta. Dar, n cazul sistemului cu redundan ta si n cazul n care efectuata la nivel superior acesta se va defecta o componenta s i o component a B, aate pe ramuri diferite, se vor defecta. A Deci, este resc ca abilitatea sistemului cu redundan ta la nivel superior sa e mai mic a dect a celui cu redundan t a la nivel inferior. n accep t iunea general a, prin redundan t a se n telege utilizarea ntr-un sistem tehnic a mai multor elemente componente dect este necesar pentru ndeplinirea func tiilor acestuia, astfel nct sistemul s a func tioneze satisf ac ator chiar n prezen ta unor defec tiuni a unora dintre elementele sistemului. No tiunea de redundan t a a fost folosit a pentru prima dat a n 1920 de c atre Harry Nyquist (1889-1976) pe cnd lucra la compania americana AT&T. Cu ocazia unor cercet ari asupra semnalelor telegrace, acesta a constatat c a anumite semnale nu transmiteau nici o informa tie si le-a numit semnale redundante sau semnale n plus ori superue. n continuare prin redundan ta vom n telege acea tehnic a de mbuna t a t ire a abilit a tii care const a n a dispune n paralel dou a sau mai multe elemente componente, subansambluri sau echipamente complete. Se disting dou a tipuri de redundan ta :
90
a) Redundan ta activa (de tip dinamic sau calda ) este termenul dat tehnicilor care implic a utilizarea n sistem a mai multor module cu acelea s i func tii, din care doar o parte sunt operante, celelalte ind n a s teptare pentru a comutate n momentul identic arii unei defec tiuni. Sistemul poate func tiona cu ambele elemente sau numai cu unul dintre ele. Figura de mai jos reprezint a schema de conexiune n paralel a dou a elemente.
Un montaj n paralel nu este convenabil pentru toate elementele sistemului. Func tionarea n paralel reprezinta tionare continu a si simultan a a dou a ele o func mente, astfel nct ecare din ele s a poata tionarea sistemului asigura singur func atunci cnd cel alalt element se defecteaz a. Nu toate elementele unui sistem pot func t iona conform schemei de mai sus. De regul a , daca unul dintre elemente se defecteaz a, atunci caracteristicile celuilalt element se schimb a. Daca necesitatea unei abilit a ti ridicate impune utilizarea unei tehnici de redundan t a, atunci trebuie s a se foloseasc a o tehnic a de redundan t a de tipul de rezerv a, n care func t ioneaz a unul singur dintre elementele componente si n care dispunem de un al doilea element identic, ca element de rezerva , pentru nlocuirea primului n caz de defectare. Acest tip de redundan t a este analizat mai jos. b) Redundan ta pasiv a (de tip static, de comutare sau rece) este acel tip de redundan ta n care elementul de rezerv a este conectat dupa ce elementul n func t iune s-a defectat. n gura de mai jos elementul A se a a n func tionare, iar elementul B se conecteaz a numai n cazul n care A iese din func t ie. Se admite c a abilitatea comutatorului este de 100%: Cu alte cuvinte, abilitatea sistemului este dat a numai de abilitatea celor dou a componente A si B:
Redundan ta ridica tie, dar mai ales serioase probleme tehnice de construc nanciare, ceea ce face ca aplicarea sa n practic a s a e limitat a.
91
2.6.5
Fiabilitatea sistemelor k din n
Un sistem de tipul k din n este o colec tie de n componente (sau subsisteme) identice aranjate n paralel care func tioneaz a daca tin k elemente compo cel pu nente func tioneaza . Evident, n deni t ia de mai sus k n: Daca k = 1, un sistem 1 din n este un sistem cu montaj n paralel, iar dac a k = n; un sistem n din n este un sistem cu montaj n serie. Diagrama de abilitate a unui sistem k din n seam an a cu aceea a unui sistem paralel, dar lng a ea se scrie k din n " sau k=n pentru a se atrage aten tia ca snuit. nu este un sistem paralel obi Pentru simplitatea expunerii vom presupune c a toate elementele func tioneaz a simultan, sunt identice si independente. Not am cu R abilitatea unui element la un moment de timp t si cu Q deabilitatea elementului la acela si moment de timp. Atunci R + Q = 1: Pentru un sistem cu n componente identice montate n paralel avem (R +Q )n = 1: Folosind formula binomului lui Newton ob tinem n (n 1) n2 n n(n 1)(n 2) n3 3 R Q + R Q + + 2! 3!
Rn + nRn1Q + +
n(n 1) 2 n2 RQ + nRQn1 + Q n = 1: 2!
Sa am acum semnica tia termenilor din dezvoltarea de mai sus. analiz Rn = Probabilitatea ca toate cele n elemente sa tioneze: func nRn1Q = Probabilitatea ca exact n 1 elemente s a func tioneze: n (n 1) n2 n R Q = Probabilitatea ca exact n 2 elemente s a func tioneze: 2! n (n 1)( n 2) n3 3 R Q = Probabilitatea ca exact n 3 elemente s a func tioneze: 3!
De aici deducem care sunt abilit a tile pentru sistemele de tipul k din n pe care
92 le prezenta m n tabelul urma tor. Tipul de sistem Fiabilitatea n 1 din n n 2 din n n 3 din n Rn + nRn1Q Rn + nRn1Q + Rn + nRn1Q +
n (n 1) n2 n R Q 2! n (n 1) n2 n n(n 1)(n 2) n3 3 R Q + R Q 2! 3!
n! : i !(n i)! Ultimul termen al dezvolt arii binomiale (R + Q)n ; si anume Qn ; reprezint a probabilitatea ca toate elementele sistemului sa e defecte. Aceast a probabilitate mai este numit a s i deabilitatea sistemului paralel si este notat a QS = Qn :
i i unde Cn desemneaz a combina a Cn = rile de n elemente luate cte i; adic
n general, abilitatea unui sistem k din n este data de formula Pnk i ni i Q; i=0 CnR
Exemplul 2.6.9 n acest exemplu vom analiza cazul unui sistem cu 4 elemente identice care func tioneaz a n paralel. n ipotezele si cu nota tiile de mai sus, avem (R + Q)4 = R4 + 4R3Q + 6R2Q 2 + 4RQ3 + Q4 = 1; de unde rezulta R3 4R3 Q = Probabilitatea ca toate cele 4 elemente s a func tioneze. = Probabilitatea ca exact 3 elemente sa tioneze: func
6R2 Q2 = Probabilitatea ca exact 2 elemente s a func tioneze: 4RQ 3 Q4 = Probabilitatea ca exact 1 element s a func tioneze: = Probabilitatea ca toate cele 4 elemente sa se defecteze.
De regul a, suntem interesa ti de abilitatea unor sisteme k din n: n cazul de fa t a putem calcula: a) Fiabilitatea sistemului 3 din 4; adic a probabilitatea ca cel pu tin 3 elemente din 4 sa t ioneze func R4 + 4R3 Q = 1 6R2 Q2 + 4RQ 3 + Q 4 :
93
b) Fiabilitatea sistemului 2 din 4; adica tin 2 elemente probabilitatea ca cel pu din 4 s a func tioneze R4 + 4R3Q + 6R2Q2 = 1 4RQ3 + Q4 : R4 + 4R3 Q + 6R2Q 2 + 4RQ 3 = 1 Q 4:
c) Fiabilitatea sistemului 1 din 4; adic a probabilitatea ca cel pu tin 1 element din 4 sa tioneze (sistem paralel) func
Exemplul 2.6.10 Un sistem de urm arire a tracului aerian are patru monitoare identice. Fiabilitatea eca rui monitor la momentul de timp t este de 0; 9: Care este abilitatea sistemului la momentul t; daca tionare cer ca standardele de func cel pu tin 3 monitoare s a e ntotdeauna n func tiune? Avem de calculat abilitatea unui sistem 3 din 4: Conform formulei din exemplul anterior ob tinem RS = R4 + 4R3 Q = (0; 9)4 + 4 (0; 9)3 (0:1) = = 0; 6561 + 0; 2916 = 0; 9477: Exemplul 2.6.11 Daca tile elementelor nu sunt egale, atunci calculele abilita devin mai complicate. S a presupunem c a avem un sistem cu trei elemente montate n paralel. Fiabilita tile ec arui element sunt R1; R2 s i respectiv R3: Ne propunem sa am abilitatea sistemului n unul din cazurile: determin a) cel pu tin un element din cele trei trebuie sa tioneze pentru func tionarea func sistemului; b) cel pu tin dou a elemente trebuie s a func tioneze pentru a asigura func tionarea sistemului. Pentru aceasta se dezvolt a expresia (R1 + Q1) (R2 + Q2) (R3 + Q 3) = 1: Ob tinem R1R2R3 + (R1R2Q 3 + R1R3Q 2 + R2 R3 Q1)+ +(R1Q 1Q2 + R2Q1 Q3 + R3Q1 Q2) + Q 1Q 2Q3 = 1: Putem calcula acum abilit a tile dorite: a) Fiabilitatea sistemului 1 din 3; adic a probabilitatea ca sistemul s a func tioneze daca cel pu t in un element func t ioneaz a este R1R2R3 + (R1R2Q3 + R1R3Q 2 + R2R3 Q1) + (R1Q1 Q2 + R2 Q1Q 3 + R3Q 1Q2 ) = = 1 Q1Q 2Q3 :
94
b) Fiabilitatea sistemului 2 din 3; adica tio probabilitatea ca sistemul s a func neze dac a cel pu tin dou a elemente func tioneaz a este R1 R2R3 + (R1 R2 Q3 + R1R3Q2 + R2R3Q 1) = = 1 (R1 Q1Q 2 + R2Q 1Q3 + R3Q 1Q2 ) Q1 Q2Q 3:
2.6.6
Aplicarea formulei probabilit a tii totale la calculul abilit a tii sistemelor
Nu toate sistemele au un montaj combinat serie-paralel. n unele cazuri de sisteme cu montaj mai complicat se poate calcula abilitatea sistemului folosind formula probabilit a tii totale (1.12). Reamintim c a dac a H1; H2 ; : : : ; Hn este un sistem complet de evenimente si G un eveniment care se produce o dat a cu producerea a cel pu t in unuia dintre evenimentele Hi ; atunci probabilitatea producerii evenimentului G este dat a de formula P (G) =
n X i=1
P (Hi )P (G j Hi):
Pentru aplicarea formulei probabilit a t ii totale la calculul abilit a tii sistemului se alege un element j al sistemului si se considera evenimentul Hj = fTj > tg; adic a, elementul j func tioneaz a f ar a defec tiuni pna la momentul de timp t": Evenimentul contrar, H j ; este evenimentul elementul j s-a defectat pn a la momentul de timp t": Hj si H j formeaza un sistem complet de evenimente. Probabi litatea producerii evenimentului Hj nu este altceva dect abilitatea elementului j: Mai precis, avem egalita tile P (Hj) = P (Tj > t) = Rj (t); P (H j ) = 1 P (Hj ) = 1 Rj (t):
Fie G = fT > tg; evenimentul sistemul func tioneaz a f ar a defectare pn a la momentul t": Probabilitatea producerii evenimentului G este abilitatea sistemului considerat. Simbolic, putem scrie P (G) = P (T > t) = RS ( t): Aplicnd formula probabilita tii totale pentru sistemul complet de evenimente fHj ; H j g; rezulta c a abilitatea sistemului este data tia de rela RS (t) = P (G) = P (Hj)P (G j Hj ) + P (H j )P (G j H j ): (2.69) Exemplul 2.6.12 Pentru exemplicarea acestei metode consider am un sistem care are elementele nl an t uite conform diagramei de abilitate din gura 2.19. Vom spune c a un astfel de sistem are componentele conectate n punte si l vom numi sistem n punte. Fiabilita t ile elementelor componente A; B; : : : vor notate RA; RB ; : : : :
95
Fig. 2.19: Diagrama de abilitate a unui sistem n punte Pentru calculul abilit a tii acestui sistem vom aplica formula probabilit a tii totale (2.69) lund n considerare func tionarea sau nefunc tionarea elementului C . Not am cu HC evenimentul care const a n func tionarea elementului C la momentul t si cu H C evenimentul contrar. Daca elementul C func tioneaza tioneaza , atunci sistemul func ca doua subsisteme montate n serie, notate cu I si II, ecare subsistem ind cu montaj n paralel. Acest mod de func tionare este descris n diagrama din gura 2.20. Dup a
Fig. 2.20: Diagrama de abilitate a sistemului n punte n cazul n care elementul C func tioneaz a cum se vede din aceasta a, dac a elementul C func tioneaza gur atunci sistemul va func tiona daca tioneaz a unul dintre elementele A sau B si unul dintre func elementele C sau D; adica tioneaz a subsistemele I si II legate n se daca func rie. Atunci probabilitatea ca sistemul s a functioneze la momentul t; stiind c a elementul C func tioneaz a, este P (G j HC ) = RI RII = [1 (1 RA)(1 RB )] [1 (1 RD)(1 RE )] : Daca tioneaza tioneaza elementul C nu func , atunci sistemul func ca doua subsisteme montate n paralel, notate III si IV, ecare subsistem ind cu montaj n
96
Fig. 2.21: Diagrama de abilitate a sistemului n punte n cazul n care elementul C nu func tioneaz a serie, dupa tii din gura 2.21. Cnd ele cum se observa din diagrama abilita mentul C nu func tioneaz a, sistemul va func tiona daca tioneaz a cel pu t in unul func dintre subsistemele III sau IV. Atunci probabilitatea ca sistemul s a func tioneze la momentul t; stiind c a elementul C nu func tioneaza , este P (G j H C ) = 1 (1 RIII )(1 RIV ) = 1 (1 RARD) (1 RB RE): Folosind formula (2.69) putem calcula abilitatea sistemului n punte. RS (t) = P (HC )P (G j HC ) + P (H C )P (G j H C ) = = RC [1 (1 RA)(1 RB )] [1 (1 RD)(1 RE )] + +(1 RC ) [1 (1 RA RD ) (1 RB RE )] : Daca presupunem ca toate cele cinci elemente componente ale sistemului sunt identice si au abilit a tile egale cu 0; 9; atunci, cu ajutorul formulei de mai sus, ob tinem abilitatea sistemului egala cu 0; 97848:
2.6.7
Folosirea tabelului de control pentru calculul abilit a tii sistemelor
Calcularea abilit a tii sistemelor complexe se poate face cu ajutorul tabelelor de control al evenimentelor. Acest procedeu de calcul este extrem de clar si precis dar are dezavantajul c a pentru sistemele cu un num ar mare de componente volumul de calcule este foarte mare. Pentru u surin ta calculelor vom presupune ca tioneaza elementele sistemului func independent unul de altul. Cu alte cuvinte, func tionarea sau defectarea unui element din sistem nu inuen teaza starea celorlalte elemente. Prin tabelul de control (truth table) al evenimentelor se n telege tabelul tuturor combina tiilor posibile de evenimente care ne intereseaza atura n leg cu
97
starea sistemului. Pentru n telegerea metodei vom examina la nceput cteva cazuri simple. Exemplul 2.6.13 Pentru un sistem care are o singura a A; tabelul component de control al evenimentelor este Evenimentele Starea sistemului Probabilitatea A Func tioneaza P (A) A Nu func tioneaza 1 P (A) n continuare vom examina situa tia unor sisteme care au dou a componente A si B: Vom nota cu aceea si litera A evenimentul ca elementul A s a func tioneze s i cu A evenimentul contrar, elementul A nu func tioneaza . Similar pentru componenta B: Pentru simplitatea scrierii vom nota a = P (A) si b = P (B); iar n loc de A \ B vom scrie AB: Exemplul 2.6.14 Un sistem cu doua si B montate n serie are componente A tabelul de control al evenimentelor folosit pentru calculul abilita tii de forma de mai jos: Evenimentele Starea sistemului Probabilitatea AB Func tioneaza ab AB Nu func tioneaza a (1 b) AB Nu func tioneaza (1 a)b AB Nu func tioneaza (1 a)(1 b) Exemplul 2.6.15 Un sistem cu dou a componente A si B montate n paralel are tabelul de control al evenimentelor folosit pentru calculul abilita t ii de ur m atoarea forma : Evenimentele Starea sistemului Probabilitatea AB Func tioneaza ab AB Func tioneaza a (1 b) AB Func tioneaz a (1 a)b AB Nu func tioneaza (1 a)(1 b) Dup a cum se observ a din exemplele de mai sus, tabelul de control al unui sistem cu 2 elemente are 22 = 4 linii. Pentru un sistem cu n elemente num arul n de linii este 2 : Folosirea acestei metode este dicil a pentru valori mari ale lui n: De exemplu, pentru n = 10 tabelul de control are 1024 de linii. Metoda tabelului de control al evenimentelor se dovede ste util a n cazul sistemelor numite k din n": Un sistem de tipul k din n este o colec tie de n componente identice aranjate n paralel care func tioneaza dac a cel pu tin k elemente componente func tioneaza tia de mai sus k n: Dac a k = 1, . Evident, n deni
98
un sistem 1 din n este un sistem cu montaj n paralel, iar daca k = n; un sistem n din n este un sistem cu montaj n serie. Diagrama de abilitate a unui sistem k din n seam an a cu aceea a unui sistem paralel, dar lng a ea se scrie k din n " sau k=n pentru a se atrage aten tia ca snuit. nu este un sistem paralel obi Pentru a exemplica utilizarea tabelului de control al evenimentelor pentru calculul abilit a tii unui sistem de tipul k din n consider am cazul k = 2 s i n = 3: Exemplul 2.6.16 Un sistem de tipul 2 din 3 are trei componente identice. Probabilitatea de func tionare a ec arui element este p: Tabelul de control al evenimentelor n acest caz este Evenimentele Starea sistemului Probabilitatea AAA Func tioneaza p3 AAA Func tioneaz a p2(1 p) AAA Func tioneaz a p2(1 p) AAA Func tioneaz a p2(1 p) AAA Nu func tioneaza p(1 p)2 AAA Nu func tioneaza p(1 p)2 AAA Nu func tioneaz a p(1 p)2 AAA Nu func tioneaza (1 p)3 Probabilitatea de func tionare a unui sistem 2 din 3 n care toate componentele sunt identice, deci abilitatea sistemului, este p3 + 3p2(1 p): Pentru sistemele de tipul k din n; calculul abilit a tii se poate face mai comod folosind metoda binomului lui Newton care a fost prezentat a n subsec tiunea 2.6.5. Metoda tabelului de control al evenimentelor, de si necesita un volum mare de calcule, se dovede ste utila a complex a. Pentru n cazul sistemelor cu o structur exemplicare consider am urm atorul exemplu. Exemplul 2.6.17 Un sistem cu 5 componente identice are un montaj n punte ca n gura 2.19. Presupunem c a abilitatea eca rei componente este 0; 9. Care este abilitatea sistemului? Sistemul considerat este acela si cu cel din exemplul 2.6.12, unde am folosit formula probabilita tii totale pentru calcul abilita tii. Folosind metoda tabelului de control al elementelor ob tinem alt mod de calcul al abilit a tii acestui sistem (vezi tabelele care urmeaza tie sunt ). Deoarece evenimentele luate n considera disjuncte, probabilitatea de func tionare a sistemului se ob tine adunnd probabilit a tile pentru cazul n care sistemul func tioneaz a. R = 0; 95 + 5 0; 94 0; 1 + 8 0; 93 0; 12 + 2 0; 92 0; 13 = 0; 97848:
2.6. FIABILITATEA SISTEMELOR Evenimentele Starea sistemului Probabilitatea ABCDE Func tioneaza (0; 9)5 ABCDE Func tioneaz a (0; 9)4 (0; 1) ABCDE Func tioneaza (0; 9)4 (0; 1) ABCDE Func tioneaza (0; 9)4 (0; 1) ABCDE Func tioneaza (0; 9)4 (0; 1) ABCDE Func tioneaza (0; 9)4 (0; 1) ABCDE Nu func tioneaz a (0; 9)3 (0; 1)2 ABCDE Func tioneaza (0; 9)3 (0; 1)2 ABCDE Func tioneaza (0; 9)3 (0; 1)2 ABCDE Func tioneaz a (0; 9)3 (0; 1)2 ABCDE Func tioneaza (0; 9)3 (0; 1)2 ABCDE Func tioneaza (0; 9)3 (0; 1)2 ABCDE Func tioneaza (0; 9)3 (0; 1)2 ABCDE Func tioneaza (0; 9)3 (0; 1)2 ABCDE Func tioneaz a (0; 9)3 (0; 1)2 ABCDE Nu func tioneaza (0; 9)3 (0; 1)2 Evenimentele Starea sistemului Probabilitatea ABCDE Nu func tioneaz a (0; 9)2 (0; 1)3 ABCDE Nu func tioneaza (0; 9)2 (0; 1)3 ABCDE Nu func tioneaza (0; 9)2 (0; 1)3 ABCDE Func tioneaza (0; 9)2 (0; 1)3 ABCDE Nu func tioneaza (0; 9)2 (0; 1)3 ABCDE Nu func tioneaz a (0; 9)2 (0; 1)3 ABCDE Nu func tioneaza (0; 9)2 (0; 1)3 ABCDE Func tioneaza (0; 9)2 (0; 1)3 ABCDE Nu func tioneaz a (0; 9)2 (0; 1)3 ABCDE Nu func tioneaza (0; 9)2 (0; 1)3 ABCDE Nu func tioneaza (0; 9)1 (0; 1)4 ABCDE Nu func tioneaza (0; 9)1 (0; 1)4 ABCDE Nu func tioneaza (0; 9)1 (0; 1)4 ABCDE Nu func tioneaz a (0; 9)1 (0; 1)4 ABCDE Nu func tioneaza (0; 9)1 (0; 1)4 ABCDE Nu func tioneaza (0; 1)5
99
100
2.6.8
Determinarea limitelor abilita tii sistemelor complexe
Sistemele care se ntlnesc n practica pot mult mai complexe dect cele cu montaj serie-paralel. Un astfel de sistem este sistemul analizat n exemplul 2.6.12. De multe ori, n locul efortului de a determina valoarea exact a a abilit a tii sistemului, se prefer a determinarea unor valori ntre care se poate ncadra abilitatea sistemului. Pn a a ajunge la explicarea acestei metode avem nevoie de cteva deni tii. Vom numi mult t ime de componente ale sistemului care ime traseu o mul realizeaz a o conectare ntre intrarea si ie s irea sistemului. O mul timea traseu se nume ste minimala dac a scoaterea oric a rei componente din ea i anuleaz a aceasta proprietate. Prin urmare, o mul time traseu minimal a este o mul time minimal a de componente care daca func t ioneaz a asigur a func t ionarea ntregului sistem. Vom numi mul time t aietur a o mul time de componente ale sistemului care dac a nu func tioneaz a ntrerupe orice conectare ntre intrarea s i ie sirea sistemului. O mul time t a ietur a se nume s te minimal a dac a scoaterea oric a rei componente din ea i anuleaza a proprietate. Prin urmare, o mul time t aietur a minimal a este o aceast mul time minimal a de componente care dac a se defecteaz a conduce la defectarea ntregului sistem. Pentru exemplicare vom considera un sistem n punte cu cinci componente a c arei diagram a este dat a n gura 2.22.
Fig. 2.22: Diagrama de abilitate a unui sistem complex cu cinci elemente n acest sistem avem urm atoarele mul timi traseu minimale: f1; 2g; f4; 5g; f1; 3; 5g; f4; 3; 2g: Mul timile ta ietura minimale sunt: f1; 4g; f2; 5g; f1; 3; 5g; f4; 3; 2g: Dup a cum se observa time de componente ale sistemului poate o mul n acela si timp si mul time traseu minimala s i mul time ta a minimal a. ietur Deoarece calculul abilit a tii unui sistem complex poate foarte laborios, de multe ori se prefera determinarea unor constante m si M astfel nct abilitatea sistemului RS s a e cuprins a n intervalul [m; M ]: Constanta m se nume ste un
101
minorant al abilita tii RS ; iar M poarta tii numele de un majorant al abilita RS : Pentru un sistem complex determinarea unor margini largi ale abilit a tii se poate face astfel: a) Se calculeaz a abilitatea sistemului presupunnd c a toate elementele con stitutive ar montate n serie. Se obtine astfel un minorant m pentru RS : b) Se calculeaz a abilitatea sistemului presupunnd c a toate elementele constitutive ar montate n paralel. Se ob tine astfel un majorant M pentru RS : Exemplul 2.6.18 S a presupunem ca arui diagram a este prezen n sistemul a c tat a n gura 2.22 toate elementele constitutive sunt identice si au o abilitate egal a cu 0; 9: Dac a toate cele cinci componente ar montate n serie atunci abilitatea sistemului ar de 0; 95 = 0; 59049: Dac a ns a cele cinci componente ar montate n paralel, atunci abilitatea sistemului ar 1 (10; 9)5 = 0; 99999: Prin urmare abilitatea sistemului satisface inegalitatea 0; 59049 RS 0; 99999: Dup a cum se poate observa din exemplul anterior, intervalul determinat ntre limitele c aruia se ncadreaz a abilitatea sistemului poate destul de larg si estimarea f acuta nu ne este de prea mare folos. Pentru a determina un interval mai precis se folosesc mul timile traseu minimale si mul timile ta a minimale care ietur au fost denite mai sus. Daca timi traseu minimale notate L1; L2; : : : ; Ln, un sistem complex are n mul atunci abilitatea sistemului RS (t) este dat a de formula RS (t) = P (L1 [ L2 [ : : : [ Ln ); (2.70)
unde am notat tot cu Li evenimentul ca toate componentele mul timii traseu Li s a func tioneze la momentul de timp t. La prima vedere formula (2.70) pare buna ti sis pentru determinarea abilita temului deoarece este u sor s a calcula arui eveniment Li (elem abilitatea ec mentele care compun mul timea Li sunt legate n serie). O privire mai atent a asupra evenimentelor Li ne arat a c a acestea nu sunt ntotdeauna incompatibile. Este posibil ca mul timile Li si Lj , cu i 6= j; sa si aiba elemente comune atunci Li \ Lj 6= ;. Prin urmare, nu putem aplica formula (1.2) pentru calculul probabilit a tii reuniunii unor evenimente incompatibile ca suma a tilor a probabilit evenimentelor componente. n baza formulei (1.8) avem ns a inegalitatea RS (t) = P (L1 [ L2 [ : : : [ Ln) P (L1) + P (L2) + + P (Ln ); care furnizeaz a un majorant pentru abilitatea sistemului. Sa a un sistem complex are k mul timi t aietur a minimale presupunem acum c notate C1; C2; : : : ; Ck : Un argument similar cu cel de mai sus ne conduce la concluzia ca un minorant pentru abilitatea sistemului RS (t) este dat de inegalitatea RS (t) 1 (P (C1) + P (C2) + + P ( Ck ));
102
unde aceea si litera si evenimentul ca toate componentele mul timii Ci desemneaza de t aietur a Ci s a se defecteze nainte de momentul de timp t: n continuare vom descrie o metod a uzuala pentru determinarea marginilor abilit a tii unui sistem complex folosind mul timile traseu minimale si mul timile t aietur a minimale. Metoda const a n a produce dou a sisteme serie-paralel folosind mul timile minimale traseu si t aietur a astfel nct abilitatea unuia este un majorant pentru abilitatea sistemului complex, iar abilitatea celuilalt este un minorant. Pentru n telegerea acestei metode prezent am urm atorul exemplu. Exemplul 2.6.19 Consider am sistemul cu componentele montate n punte a ca a este dat a n gura 2.22. Presupunem c a abilitatea eca rei diagram rei componente este de 0; 9 si vrem s a determin am marginile abilit a tii acestui sistem folosind mul timile minimale traseu s i t aietur a. Pentru ob tinerea unui majorant se scriu toate mul timile traseu minimale si apoi se realizeaz a un sistem paralel-serie n care elementele ec arei mul timi traseu minimale sunt conectate n serie s i apoi toate traseele minimale sunt montate n paralel (vezi gura 2.23.)
Fig. 2.23: Sistem format prin conectarea n serie a elementelor mul timilor traseu s i apoi a acestora n paralel Dup a cum se observa a sau mai multe trasee sa a compo este posibil ca dou aib nente comune. n consecin t a, dac a o component a comun a se defecteaz a, ea atrage dupa arei mul timi traseu care o con tine, ceea ce nseamn a c a sine defectarea ec mul timile traseu nu sunt independente. Prin urmare, abilitatea unui sistem format prin montarea n paralel a mul timilor traseu minimale va supraestima abilitatea sistemului atunci cnd traseele sunt presupuse independente. ntr-adev a si D blocurile serie formate cu elementele r, sa nota m cu A; B; C mul timilor traseu minimale. Pentru ca sistemul s a func tioneze este nevoie ca
103
cel pu tin unul dintre aceste blocuri sa tioneze. Cu alte cuvinte, pentru a func determina abilitatea acestui sistem avem de calculat probabilitatea P (A [ B [ C [ D): Deoarece evenimentele A; B; C; D sunt compatibile este mai greu de evaluat aceasta surin ta probabilitate direct. Pentru u se va utiliza formula (1.3) care permite calculul folosind probabilitatea evenimentului contrar s i, n plus, vom presupune traseele independente. Avem P (A [ B [ C [ D) = 1 P (A [ B [ C [ D) = 1 P (A \ B \ C \ D ) = = 1 (1 P (A)) (1 P (B )) (1 P (C )) (1 P (D)): Folosind formula (2.55) pentru calcul abilita tii sistemelor cu montaj n serie ob tinem P ( A) = 0; 92; P (B ) = 0; 92 ; P (C ) = 0; 93; P (D) = 0; 93:
Fiabilitatea sistemului n punte dat n gura 2.22 este mai mic a dect a sistemului transformat conform gurii 2.23. Evalund abilitatea acestui din urm a sistem pe baza celor ob tinute mai sus se ob tine inegalitatea RS 1 (1 0; 92) (1 0; 92 ) (1 0; 93 ) (1 0; 93) = 0; 99735: Pentru ob tinerea unui minorant se scriu toate mul timile t aietur a minimale si se realizeaza arei mul timi t aietur a un sistem serie-paralel n care elementele ec minimale sunt conectate n paralel si poate toate ta ieturile minimale n serie (vezi gura 2.24). Dac a dou a sau mai multe mul timi t aietur a con tin o component a comun a, atunci mul timile ta a nu sunt independente. Prin urmare, dac a ietur o componenta a func tioneaz a, atunci orice mul time t aietur a care con tine comun acea componenta tiona. n consecin t a, abilitatea sistemului format prin va func montarea n serie a mul timilor t aietur a va mai mic a dect abilitatea aceluia si sistem n cazul n care se presupune ca mul t imile t a ietur a sunt independente. Sa am cu A; B; C; D subsistemele paralele care compun sistemul serie din not gura 2.24. n acest caz, determinarea abilit a tii acestui sistem revine la a calcula probabilitatea P ( A \ B \ C \ D ), care, n ipoteza independen tei mul t imilor ta a, devine ietur P (A \ B \ C \ D ) = P (A) P (B) P (C ) P (D ): Folosind formula (2.61) pentru calculul abilit a tii unui sistem cu montaj n paralel ob tinem P (A) = 1 (1 0; 9)2 ; P (C ) = 1 (1 0; 9)3 ; P (B) = 1 (1 0; 9)2; P (D) = 1 (1 0; 9)3 :
104
Fig. 2.24: Sistem format prin conectarea n paralel a elementelor mul timilor ta ietur a s i apoi a acestora n serie Fiabilitatea sistemului n punte dat n gura 2.22 este mai mare dect a sistemului transformat conform gurii 2.24. Evalund abilitatea acestui din urm a sistem conform celor de mai sus se ob tine inegalitatea RS 1 (1 0; 9)2 1 (1 0; 9)2 1 (1 0; 9)3 1 (1 0; 9)3 = = 0; 97841: Prin urmare, abilitatea sistemului ini tial satisface inegalitatea 0; 97841 RS 0; 99735: Fiabilitatea exact a a acestui sistem, calculata n exemplul 2.6.17, este 0; 97848, ceea ce arat a utilitatea metodei descrise mai sus. n general, un minorant pentru abilitatea unui sistem complex se determin a cu formula " # k Q Q Rmin = 1 (1 Rj ) ; (2.71)
i=1 j2Si
unde k este num arul mul timilor t aietur a minimal a iar Si este mul timea indicilor a acelor componente care compun mul timea t a ietur a minimal a C i : Expresia din paranteze este probabilitatea ca cel pu tin una dintre componentele mul timii t aietur a minimal a Ci s a func tioneze. Un majorant al abilit a tii unui sistem complex se determin a pe baza formulei " # n Q Q Rmax = 1 1 Rj ; (2.72)
i=1 j2Si
0
unde n este numa t imilor traseu minimale iar Si este mul timea indicilor ale rul mul acelor componente compun mul timea traseu minimal a Li : Expresia din paranteze
2.7. NOTE S I COMENTARII
105
este probabilitatea ca mul timea traseu minimal a t ioneze. Pentru Li sa nu func demonstrarea formulelor (2.71), (2.72) se poate consulta [9], pag. 14-16, sau pentru o deducere intuitiv a [7], pag. 96.
2.7
Note si comentarii
Cititorul interesat de o cunoa stere mai profund a a teoriei matematice a abilit a tii si a aplica tilor ei n producerea de echipamente tehnice abile poate consulta excelenta lucrare a lui C.E.Ebeling [7]. Aici poate g asi r aspunsul la multe din problemele de teoria abilit a tii care nu au putut cuprinse n acest capitol. O alt a sursa a de documentare pentru teoria abilit a tii, care m foarte bun bin a excelent prezentarea teoretic a cu cea aplicativ a, este lucrarea [18] de peste 1000 de pagini. Ea poate desca rcat a gratuit de pe Internet de la adresa http://www.weibull.com/knowledge/milhdbk.htm, loc unde se mai a a alte 50 de lucr ari similare. De re tinut adresa http://www.weibull.com, unde se pot g asi excelente ca r t i electronice pentru studierea teoriei abilit a t ii s i multe link-uri c atre alte site-uri de pe Internet consacrate abilit a tii. Cititorul interesat de aspectele matematice ale abilit a tii sistemelor poate consulta lucrarea lui Dorin Lix androiu [9]. Echipamentele si instala tiile tehnice actuale au n componen ta lor p ar ti electronice a ca ror func t ionare se bazeaz a pe programe de calcul. De aceea studierea abilita tii acestor componente trebuie s a aib a n vedere si abilitatea p ar tii de soft. Acest nou aspect al teoriei abilit atii este prezentat de Ion V aduva n lucrarea recent a [17].
106
Capitolul 3 MENTENABILITATEA
3.1 Deni tie. Expresia matematic a
Mentenabilitatea reprezint a capacitatea unui sistem, n condi tii date de utilizare, de a men tinut sau restabilit n starea de a- si ndeplini func tia specicata , atunci cnd ntre tinerea si repara tiile se efectueaz a n condi tii date, cu procedee de remediere precise. A sadar, mentenabilitatea este acea nsu sire calitativ a a unui sistem, privit a din punct de vedere al ntre tinerii si repar arii. La fel ca si no tiunea de abilitate, mentenabilitatea prezint a dou a aspecte, si anume: 1) Aspectul calitativ - reprezint a capacitatea sistemului de a putea supravegheat, ntre tinut si reparat ntr-o anumit a perioada s i n condi tii date. de timp 2) Aspectul cantitativ - reprezinta a prin caracteristica unui sistem exprimat probabilitatea repunerii sale n stare de functionare n limitele specicate s i n condi tiile date, atunci cnd apare un defect. Capacitatea sistemelor sau elementelor de a- si restabili proprieta tile ca urmare a opera tiei de reparare se nume ste capacitate de restabilire . Readucerea sistemului n stare de func tionare se realizeaz a e prin nlocuirea elementului defect, e fa a nlocuire si anume prin regla ari, cur a t ari. r ri, ajust Caracteristicile de mentenabilitate se exprim a prin cinci elemente principale: 1) notiunea de probabilitate; 2) deni tia sta tionare; rii de func 3) limitele duratelor de timp specicate; 4) condi tiile precizate; 5) metodele prescrise. In conformitate cu prevederile STAS 8174/277, Fiabilitate, mentenabilitate si disponibilitate. Terminologie, prin mentenan t a se n telege ansamblul ac tiunilor tehnice si organizatorice asociate care sunt efectuate n scopul men t inerii sau restabilirii unui dispozitiv n starea de a- si ndeplini func t iile specicate. Mentenan ta dene ste activitatea depusa a tii de bun a n vederea restabilirii capacit 107
108
CAPITOLUL 3. MENTENABILITATEA
func t ionare a sistemului dupa si ca ce s-a produs o ca dere. Ea poate denita activitate de men t inere a caracteristicilor calitative ale unui sistem, structuri sau produs. Teoria abilit a tii are ca scop conceperea (producerea) de sisteme tehnice a c aror durat a de func tionare pn a la prima defectare s a e ct mai lung a posibil. n teoria mentenabilita tii accentul se pune pe conceperea unor sisteme tehnice ale ca tiuni s a poat a reparate ct mai repede posibil. Combina tia dintre ror defec o abilitate superioar a s i o mentenabilitatea ridicat a conduce la realizarea de sisteme tehnice cu o lung a perioad a de disponibilitate. Practic vorbind, mentenabilitatea m asoar a u surin ta si rapiditatea cu care un sistem sau un echipament tehnic poate restabilit n parametrii ini tiali de func t ionare dup a ce a avut loc o defectare. Este o func t ie care depinde de foarte mul ti parametri, dintre care putem men tiona: proiectarea sistemului, calicarea personalului de exploatare si ntre tinere, programarea corespunza toare a procedurilor de vericare si testare, mediul zic n care sistemul lucreaz a, etc. To ti ace sti parametri sunt aleatori, de aceea teoria mentenabilita t ii se bazeaz a pe studiul unor variabile aleatoare discrete sau continue. Conceptele de baza tii se pot introduce prin analo din teoria mentenabilita gie cu cele din teoria abilita tii folosind urm atorul dic tionar de traducere a termenilor: t timpul pna a tii se nlocuie ste cu la prima defectare din teoria abilit timpul de restabilire a func t iilor sistemului; (t) rata defectelor se nlocuie ste cu rata repara tiilor (t); F (t) = 1 R(t) probabilitatea de defectare a sistemului la momentul de timp t se nlocuie ste cu probabilitatea de restabilire complet a a func tiilor sistemului la momentul t, func tie notat a cu M (t): Fie T variabila aleatoare continu a reprezentnd timpul de reparare a unui sistem tehnic. Deni tie. Se nume ste func tie de mentenabilitate sau func tia repara rii la timp a unui sistem, si se noteaz a cu M (t); probabilitatea de restabilire completa t iilor sistemului la momentul t: Deci a func M (t) := P (T < t): (3.1)
M (t) reprezinta probabilitatea ca repararea sistemului sa e terminata n intervalul (0; t). Vom presupune c a variabila aleatoare R 1 T are ca densitate de probabilitate func t ia continua tia de mente g (t) 0; 8t 0 cu 0 g (t)dt = 1: Atunci func nabilitate se poate calcula cu formula Z t M (t) = g (u)du: (3.2)
0
3.1. DEFINITIE. EXPRESIA MATEMATICA n consecin ta si , M (0) = 0 M 0 (t) = g (t); 8t 0 :
109
(3.3)
Func tiei (t) (risc de defectare sau rata defect arilor) din teoria abilit a tii i corespunde n teoria mentenabilit a tii func tia (t); rata repar arilor. Func tia (t) reprezint a viteza cu care o ac t iune de reparare este executat a si se exprim a prin num arul de ac tiuni de reparare executate cu succes pe unitatea de timp (de regul a, pe ora ). Formulei ( t) = f (t) R(t)
din teoria abilita tii i corespunde n teoria mentenabilit a tii formula ( t) = g (t) : 1 M (t) (3.4)
Integrnd rela tia (3.4) pe intervalul [0; t] si tinnd seama de (3.3) avem Z t Z t M 0( u) (u)du = du = ln(1 M (u))j t 0 0 0 1 M (u) = ln(1 M (t)) + ln(1 M (0)) = ln(1 M (t)); de unde se ob tine expresia generala tiei de mentenabilitate n raport de a func rata repara rilor Z t M (t) = 1 exp (u)du : (3.5)
0
Din (3.4) si (3.5) se ob tine pentru densitatea de probabilitate g ( t) rela tia Z t g (t) = (t) exp (u)du : (3.6)
0
Valoarea medie a variabilei aleatoare T , notat a M T T R (de la Mean Time To Repair), reprezinta tiilor sistemului si se timpul mediu de restabilire a func poate determina calculnd una din integralele de mai jos. Z 1 Z 1 M T T R := tg (t)dt = (1 M (t))dt: (3.7)
0 0
Dispersia variabilei aleatoare T se determin a pe baza rela tiei Z 1 2 = (t M T T R)2 g (t)dt:

0
(3.8)
110
Exemplul 3.1.1 Timpul de reparare a defec tiunilor apa rute la un sistem tehnic are densitatea de probabilitate dat a de func tia unde t este m asurat n ore. Se observa a g (t) este o densitate de probabilitate, deoarece mai nti c 10 Z 10 Z 10 t2 g (t) dt = 0; 02 tdt = 0; 02 = 0; 01 100 = 1: 2 0 0 0 g (t) = 0; 02 t; 0 t 10;
Probabilitatea ca sistemul s a poat a reparat n mai pu tin de dou a ore are valoarea M (2) = 0; 01 22 = 0; 04:
Conform formulei (3.2) func tia de mentenabilitate a sistemului tehnic este t Z t Z t u2 M (t) = g (u)du = 0; 02 udu = 0; 02 = 0; 01t2: 2 0 0 0
Timpul mediu de restabilire a func tiilor sistemului, conform formulei (3.7), este 10 Z 10 t3 1000 2 MTT R = 0; 02t dt = 0; 02 = 0; 02 = 6; 667ore. 3 0 3 0 Cazul cnd timpul de reparare urmeaz a distribu tia exponen tial a Daca tii pe unitatea de timp) este con rata repara rilor (numa rul de repara stant a, i.e., (t) = , atunci, conform rela tiei (3.6), rezult a ceea ce arat a ca tie expo variabila aleatoare T , timpul de reparare, are o distribu nen tial a de parametru : n acest caz func tia de mentenabilitate are expresia M (t) = 1 exp( t); iar timpul mediu de reparare este constant si egal cu calculul de mai jos: MTTR = Z
1 0
g (t) = exp( t);
1 ; dupa cum rezulta din 1 t 1 1 e 0 = :
(1 M (t))dt =
Prin urmare, n acest caz, func tia de mentenabilitate se poate scrie sub forma t M (t) = 1 exp : (3.9) MTTR
1 0
e t dt =
3.1. DEFINITIE. EXPRESIA MATEMATICA Cazul cnd timpul de reparare urmeaza tia lognormala distribu
111
n activitatea de reparare a sistemelor tehnice se folose ste frecvent distribu tia lognormal a a c arei densitate de probabilitate este data de formula " 2# 1 1 ln (t=tmed) g (t) = p exp ; t > 0: 2 2t Distribu tia lognormal a depinde de doi parametri: tmed; timpul median de reparare, si , parametrul care d a forma curbei (a se vedea reprezent arile grace din sec tiunea 2.5.3). Probabilitatea ca o repara tie s a e terminat a pn a la momentul t; adica tia de mentenabilitate a sistemului, se exprim a, de regul a, cu func ajutorul func t iei lui Laplace, dup a cum rezult a din formula (2.36): 1 t M (t) = P (T < t) = ln : (3.10) tmed Timpul mediu de repara tie este valoarea medie a distribu t iei lognormale si depinde de timpul median de repara tie, a sa cum rezult a din rela tia (2.37): M T T R = tmed exp( 2 ): 2 (3.11)
Exemplul 3.1.2 Standardele de repara tie a unui motor a ca tie de rei distribu repara tie urmeaz a legea lognormal a cu = 0; 5; prev ad c a repararea sau nlocuirea pompei de alimentare cu combustibil s a e f acuta tin de o or a n mai pu n 95% din cazurile de defectare. Ce valoare trebuie sa aib a timpul mediu de repara tie, M T T R; pentru a se putea realiza aceasta prevedere? 1 1 Conform datelor problemei M (1) = 0; 95; sau ln = 0; 95; unde 0; 5 tmed 1 (t) = p 2 Zt u2 e 2 du
este func tia lui Laplace. Folosind programul Mathcad se observ a c a (1; 645) = 0; 95; ceea ce nseamn a c a tmed se determin a din ecua tia 1 1 ln = 1; 645: 0; 5 tmed Solu tia acestei ecua tii este tmed = 1 = 0; 439ore. exp(1; 645 0; 5)
112
n consecin ta tie se ob tine valoarea , pentru timpul mediu de repara MT T R = tmed exp( 2 0; 52 ) = 0; 439 exp( ) = 0; 497ore. 2 2
Daca tia de repara tie ar urmat legea exponen tiala si ar avut aceea si distribu valoare medie ca mai sus, atunci, folosind formula (3.9), se ob tine M (1) = 1 exp( 1 ) = 0; 87: 0; 497
Aceasta nseamn a ca tial repara tia ar putea executat a n n cazul exponen mai pu tin de o or a cu o probabilitate de 0; 87 s i nu de 0; 95 ca n cazul n care repara tiile urmeaz a legea lognormal a. Din acest exemplu rezult a importan ta major a a determin arii corecte a distribu tiei urmate de timpul necesar repara tiilor.
3.2
Mentenabilitatea si mentenan ta sistemelor
Toate sistemele menite a func tiona n mod continuu sau discontinuu trebuie s a fac a obiectul mentenan tei. Opera tiile de mentenan ta a categorii: pot clasicate n dou 1) Mentenan ta sistematic a este prev azut a a se efectua la intervale regulate. Ea are ca scop conservarea sistemului ntr-o stare compatibila cu nivelurile de performan t a, de abilitate s i eventual de securitate prev azute de la construc tia sa. 2) Mentenan ta ocazional a este interven tia necesar a se efectua la defectarea sau la proasta func tionare a sistemului n serviciu. Scopul s au este de a repune sistemul n stare de func tionare n cel mai scurt timp posibil prin nlocuirea, repararea sau reglarea componentei sau componentelor care au determinat ntreruperea func tion arii. Mentenan ta sistematica si cuprinde opera tii de ntre tinere, este obligatorie de control si de revizii minore sau majore n timpul ca rora: a) se procedeaz a la opera t ii de ntre tinere necesare unei func tion ari normale (lubriere, cura tare, reglare); b) se controleaz a componentele redundante, dac a sistemul con tine redundan t a, si se nlocuiesc sau se repara cele defecte; c) se nlocuiesc componentele apropiate de perioada de uzur a preliminat a. Aceste m asuri au ca scop mpiedicarea cre sterii num arului de defec tiuni ale componentelor sau subsistemelor fa ta tie. De aceea, de cel preva zut prin construc de regul a, acestui tip de mentenan t a i se da t a preventiv a. numele de mentenan Frecven ta cu care trebuie f acute opera tiile de tip a) pentru a mpiedica mic s orarea disponibilita t ii sistemului depinde de caracteristicile zico-mecanice ale componentelor.
3.2. MENTENABILITATEA S I MENTENANTA SISTEMELOR
113
n ceea ce prive s te opera tiile de tip c), ele depind de durata de via ta a componentelor si de num arul acestora n sistem. Prin urmare, frecven ta opera tiilor de mentenan t a de tip c) va varia n func tie de diversele tipuri de componente (piese, subansambluri), dar este posibil de a se stabili dinainte pentru ecare sistem un program optimal de mentenan t a preventiva . De asemenea, se poate determina timpul necesar acestor operatii de mentenan t a. Frecven ta opera tiilor de mentenan ta de tip b) depinde de defectarea componentelor ntr-un sistem redundant si de nivelul de abilitate la care sistemul trebuie s a func tioneze. Se admite ca ta se poate xa un program de mentenan . Dac a se g asesc componente defecte, ele trebuie nlocuite sau reparate pentru a reda sistemului nivelul de abilitate pentru care a fost conceput. Timpii necesari acestor opera tii se pot evalua n ore si pot stabili ti dinainte ca ni ste timpi care se adaug a la timpii preva ti pentru opera tiile de tip a) si de tip c). Vom avea zu astfel un timp total x Tp prev azut pentru ansamblul de opera tii de mentenan t a preventiva a durata de func tionare t a sistemului. pentru toat n ceea ce prive ste frecven ta mentenan tei ocazionale (neprogramate), ea este func tie direct a de defec tiunile componentelor care provoac a oprirea din func t ionare a sistemului si, prin urmare, va varia invers propor tional cu T0 (M T BF a sistemului). Pentru numa tionare a sistemului t; vor n medie rul total de ore de func t=T0 opriri n func tionare si, prin urmare, se vor reecta n medie t=T0 opera tii de mentenan t a ocazional a. Manopera necesar a pentru aceste opera tii va varia n func tie de componentele care cauzeaz a opririle din func tionare. Num arul de opera tii de mentenan t a corectiv a poate considerat ca suma numerelor t=T01; t=T02 ; : : : ; t=T0n de opera tii de mentenan ta efectuate la diferite componente, avnd pentru M T BF valorile: T01; T02; : : : ; T0n . Astfel, numa rul mediu total de opera tii de mentenan t a corectiva tionare a sistemului este pentru t ore de func dat de rela tia
n n P P t t t t t = + + + = = t i : T0 T01 T02 T0n i=1 T0i i=1
(3.12)
Dac a se consider a c a sunt necesare T1 ore de lucru pentru a repara un sistem a ca rui defectare a fost cauzata s i T2 ore de componenta 1 cu M T BF notat T01; de lucru pentru componenta a doua etc., atunci num arul mediu total de ore de lucru pentru mentenan ta corectiv a corespunza tionare a toare celor t ore de func sistemului, notat H0; va H0 =
n t n P P t t t T1 + T2 + + Tn = T i = t i Ti : T01 T02 T 0n i=1 T0i i=1
(3.13)
M arimile Ti, care reprezinta timpii necesari pentru repararea sistemului n ecare caz particular, depind de amplasarea componentelor si de caracteristicile de concep tie ale sistemului, tinnd cont de accesibilitate si de mijloacele prev azute
114
pentru detectarea componentelor defecte. Timpii Ti pot mari daca s te se folose un personal necalicat, dar se pot reduce prin adoptarea unor mijloace moderne de avertizare (la dep a s irea temperaturii, a nivelului de zgomot, vibra tii etc.) n acest caz, Ti trebuie multiplicat printr-un coecient mai mare ca 1, care se poate deni ca ind inversul indicelui de ecacitate sau de competen t a a personalului. Admi tnd c a m arimea H0 reprezint a num arul mediu de ore de lucru necesare mentenan tei corective folosind un personal calicat, cuprinznd si timpii necesari depista tiunii si controlului dupa tie, se poate converti acest num ar rii defec repara de ore ntr-un timp total Tc , timpul necesar opera tiilor de mentenan t a corectiva , conform volumului de manoper a disponibil. Dac a se adaug a acest timp Tc la timpul total Tp destinat mentenan tei preventive a sistemului, se ob tine un timp total de mentenan t a necesar n medie pentru o durata tionare a sistemului t de func Tm = Tp + T c (3.14)
Timpul Tm reprezint a durata total a de imobilizare func tional a a sistemului. Daca se prevede un timp de imobilizare T pentru alte cauze dect cele r func t ionale, cuprinznd perioadele de repaus stabilite pentru cele t ore de func tionare, precum si pe cele legate de probleme administrative, atunci se poate deni coecientul (rata) de utilizare a sistemului, notat Cu, cu formula Cu = t : Tp + Tc + Tr + t (3.15)
Numa atorul reprezint a timpul prev azut pentru func tionarea sistemului, iar nur mitorul reprezint a durata total a calendaristic a. Se obi snuie ste ca pentru aceast a durat a total a calendaristic a sa a un an sau, echivalent, numa se aleag rul de 8760 ore (365 zile x 24 ore/zi). Factorul important care determin a utilizarea maxim a a sistemului este timpul total de mentenan ta tional a, Tm = T p + Tc ; pentru , sau timpul de imobilizare func t ore de utilizare a sistemului. Coecientul (rata) maxim de utilizare a sistemului este deci t Cum = (3.16) Tm + Tr + t pentru un sistem care necesita t a, pentru o n medie o durata T m de mentenan durat a t de func tionare. Pentru cre sterea acestei rate trebuie redus timpul Tm nca din stadiul de proiectare. Aceasta se poate face n mai multe moduri: a) m arind timpul mediu ntre defec tiunile sistemului, ceea ce implic a mic s orarea num arului de defec tiuni, sau b) mic sornd timpii Ti aferen ti repar arii componentelor defecte. Aceste m asuri vor avea drept urmare o mic sorare a num arului de ore de lucru H0 si deci, a timpului Tc necesar opera tiilor de mentenan t a corectiv a. Metoda cea mai ecace n stadiul de proiectare este reducerea timpilor Ti aferen ti componentelor la care MT BF; T0i; este mai slab a. Aceasta se poate
115
face, pe de o parte, plasnd componentele ntr-un mod u sor accesibil n sistem si, pe de alt a parte, prev aznd dispozitive de xare si de blocare care s a permit a nlocuirea lor ntr-un timp minim. Binen teles, trebuie n m asura n care este posibil s a se ob t in a componente cu medie de defectare mic a sau sa a se conceap pentru func tionare n condi tii sub cele nominale, c aci ntreaga reducere a ratelor de defectare a componentelor ca si cea a timpilor Ti de nlocuire a lor, va contribui la reducerea timpului global Tc de mentenan t a corectiva a sistemului. n ceea ce prive ste timpul de mentenan t a preventiv a Tp, acesta se poate reduce utiliznd componente cu autolubriere, etan sa ri ermetice, care nu permit abateri n timpul uzurii si care au durate medii de via t a ridicate, precum si o abatere tip ct mai mica a ngrijiri regulate, posibil. Componentele care necesit sau nlocuiri frecvente ca urmare a unei uzuri rapide, trebuie s a e u sor accesibile si s a se realizeze o rezerv a de timp ct mai mare cu ct ele necesit a mai mult a mentenant a. Atunci cnd se utilizeaz a componente cu redundan t a paralela tiu, suma defec nilor determina arul de opera tii de mentenan t a care este necesar. num n cazul a dou a componente legate n paralel, avnd ecare aceea si intensitate de defectare egala ore de lucru (a se cu , sistemul paralel va avea M T BF = 23 vedea exemplul 2.6.3). Deci, vom avea o defectare a sistemului n lucru, n medie, o dat a la 23 a nu se efectueaz a nlocuirea atunci cnd una ore de functionare, dac din cele dou a componente se defecteaza a , cu alte cuvinte, daca se lasa sistemul s func tioneze pna cnd ambele componente se defecteaza . Pe de alt a parte, ecare componenta si cu dou a astfel de are M T BF = 1 componente legate n paralel, va n medie o defec tiune a componentei de ecare 1 dat a cnd sistemul va func tiona 2 ore. nlocuind imediat elementele defecte vom avea ntotdeauna dou a componente n func tiune. Cu o astfel de politic a de nlocuire imediat a a componentelor redundante defecte, se pot construi sisteme redundante al c aror parametru MT BF s a tind a c atre innit. Aceste considera tii sunt esen tiale n materie de tehnologie spa tiala , care impune conceperea de sisteme absolut abile. Dac a se concepe un sistem astfel nct componenta buna s a poat a func t iona n timpul nlocuirii componentei de fecte (f ar a ca func tionarea sistemului s a e necesar a se ntrerupe cu aceast a ocazie), atunci abilitatea sistemului n ntregime este independent a de timpul de func tionare t. Presupunem c a este necesar un scurt interval de timp pentru nlocuirea componentei defecte. Dac a cealalt a component a func tioneaz a n tim pul acestei operatii de nlocuire, sistemul paralel nu se poate defecta dect dac a componenta r amas a bun a se va defecta n timpul acestui scurt interval de timp . Probabilitatea ca aceasta s a se produc a este 1 e si atunci cnd tinde la 0, adic a se tinde c atre o nlocuire teoretic instantanee, se ob tine lim (1 e ) = 0, !0 ceea ce nseamn a c a sistemul nu se defecteaza niciodata . Binen teles ca n realitate nu se poate realiza = 0, dar se pot concepe sisteme la care func tionarea s a continue n timpul cnd are loc nlocuirea componentei
116
defecte si se poate face ca sa e foarte mic utiliznd mijloace de detectare foarte sigure. Fiabilitatea unui astfel de sistem paralel cu dou a componente este atunci probabilitatea ca elementul r amas n func tiune s a nu se defecteze n timpul care se scurge de la defectarea celuilalt element pna la nlocuirea sa, deci R ( ) = e Formula arata a abilitatea sistemului este independent a de timpul s au de c func t ionare t si nu depinde dect de timpul de nlocuire , care poate foarte scurt. Daca sa fel nct func tio sistemul redundant are trei componente n paralel, n a narea sistemului s a poat a continua cu o singur a component a buna , atunci abilitatea sistemului va data de formula (2.65) R ( ) = 2e e2 ; de unde se vede ca tionare al sistemului t ci aceasta nu depinde de timpul de func numai de timpul de nlocuire : n practic a se considera a un sistem este absolut c abil daca timpul de nlocuire este foarte scurt. Utilizarea sistemelor a ca tionare se ror abilitate nu depinde de timpul de func justic a atunci cnd este neap arat necesar a o functionare continu a. Acesta este un mijloc de rezolvare a problemelor de abilitate pentru echipamente esen tiale vehiculelor spa tiale, pentru care o func tionare continu a, fa a nici o ntrerupere, r este absolut necesara . Un sistem a ca tionare necerui abilitate este independenta de timpul de func sit a lucr ari de mentenan t a n cursul func tion arii. Problema este de a asigura num arul necesar de piese si de subansambluri de schimb care s a permit a o interven tie rapid a. Num arul de opera tii de mentenan ta stepta la care ne putem a n cursul func tion arii depinde de timpul de func tionare s i de abilitatea componentelor utilizate. Presupunnd ca nu se face nlocuirea preventiva a componentelor, iar sistemul se las a s a func tioneze pn a la apari tia unei defec tiuni, acesta utilizndu-se la maxim, chiar si n perioada de mba a trnire, ecare component va avea M T BF dat de formula M T BF = Z1
0
V (t) dt:
unde V (t) este via ta componentei exprimat a ca abilitate cumulativ a si este dat a de expresia 0 1 Zt V (t) = exp @ v(u)duA ;
0
117
unde v (t) este intensitatea de defectare totala t ii componentei, n cursul vie lundu-se n considerare si defec tiunile accidentale din perioada de rodaj si fenomenul de uzur a. Cunoscnd valoarea lui MT BF se poate calcula num arul probabil de opera tii de mentenan t a pentru ecare component a n cursul unei perioade destul de mare de func tionare a sistemului. Tinnd cont de probabili tatea de apari tie a unui num ar de defectiuni mai mare dect num arul probabil, se poate calcula num arul optim de piese sau de subansambluri de rezerv a care trebuie asigurat. Daca ta n timpul func tionarii este imposibil s a mentenan se faca sau daca nu se pot prevedea dispozitive capabile s a detecteze defectarea unei componente, este necesar s a se efectueze controlarea periodica a componentelor sistemelor redundante paralele, n a sa fel nct sa a nici o component a nu este m siguri c defect a si ca s i abilitate. Se efectueaz a acest control sistemul are mereu aceea imediat dupa durata de func t ionare de t ore s i imediat dup a n tii, adica opera dup a T = nt ore. Presupunem c a grupa de componente paralele face parte dintrun sistem foarte important pentru care se dore ste abilitatea RS (t) pentru t ore si c a, ntr-un mod compatibil cu aceast a exigen ta , se cere ca grupa de componente paralele s a aiba si t ore. Se stie (vezi formula o abilitate Rp( t) pentru acelea (2.61)) ca abilitatea unui grup de componente identice legate n paralel este Rp (t) = 1 [Fp (t)]n ; cu condi tia ca toate componentele s a e n stare bun a la nceputul perioadei t de func tionare. Este deci necesar s a se controleze grupul paralel naintea eca rei puneri n func tiune si s a se nlocuiasca a se defecteze componentele care ar putea s n cursul func t iona rii. Daca atoare t de func tionare controlul sau nlocuirea nu au loc, perioada urm poate ncepe cu unul sau mai multe elemente defecte. Aceast a situa tie se poate prelungi fa r a a detectat a pn a la defectarea ultimului element din grup. n acest timp, ecare defectare a unui element reduce abilitatea grupului paralel si, prin urmare, a sistemului. A sadar, daca a aib a o abilitate se cere unui sistem s RS (t) pentru ecare opera t ie si dac a controlul grupului paralel al sistemului nu este prev azut, deci dupa a dup a n opera t ii ale sistemului, grupul T = nt ore, adic paralel trebuie considerat cu o abilitate Rp(T ), din care cauza nu se poate realiza abilitatea RS (t) pentru orice func tionare de durat a t ore. Pe de alta a parte, dac se execut a un control dup a ecare opera tie, atunci se impune realizarea unui grup paralel avnd abilitatea Rp (t). n ceea ce prive ste valoarea probabil a a num arului de opera tii de mentenan ta a a num arului mediu de componente care trebuie nlocuite ntr-un grup , adic paralel, de-a lungul unei perioade lungi de timp, de exemplu 1000 de func tion ari n de durat a t ecare, se poate face calculul dezvoltnd binomul (r + f ) asociat grupului paralel de n componente, unde r este abilitatea iar f este deabilitatea sau probabilitatea de defectare a unui element n timpul func tion arii. Aceast a
118
metoda permite sa se determine numa rul de controale pentru care nu va nevoie de nici o mentenan t a, pentru c a nici o component a nu va defect a, precum si numa asi una, dou a, trei etc. componente derul mediu de controale la care se vor g fecte. Fa tine num arul mediu de componente cnd suma acestor numere, se va ob de nlocuit n grupul paralel. Aceasta va permite, deci, sa a numa se prevad rul de componente de adus ca stoc de piese de schimb, lund n considerare probabilitatea c a, ntr-un timp dat, s-ar putea produce un num ar de defec t iuni superior valorii medii probabile. Se poate, de asemenea, estima importan ta mentenan tei necesare de-a lungul unui timp dat. De exemplu, s a consider am un grup paralel de trei componente identice, care se controleaz a la T ore pentru a se aa defec tiunile componentelor. Fie r abilitatea unei componente pentru T ore de func tionare si f deabilitatea sa. Prin dezvoltarea binomului asociat grupului paralel, vom avea (r + f )3 = r 3 + 3r2 f + 3rf 2 + f 3: De-a lungul unui numa tir mare de controale n , vor n medie absente defec 3 2 unile componentelor pentru r n controale, se va g asi o defec tiune pentru 3r fn 2 controale, se vor g asi 2 defect iuni pentru 3rf n controale si defectarea tuturor celor 3 componente pentru f 3n controale. Numa rul mediu de componente care vor trebui nlocuite n n controale, notat N; va atunci N = n 3r2f + 2 3rf 2 + 3f 3 = n 3r 2f + 6rf 2 + 3f 3 : Daca a h1 ore de lucru pe ansamblu pentru opera tiile de mente se utilizeaz nan ta necesare unei componente defecte, num a rul total de ore de lucru necesar pentru nlocuirile n cursul a n controale va htotal = N h1: Daca s i num arul h2 de ore de lucru necesare n cursul unui con se introduce trol pentru detectarea eventualelor defec tiuni ale componentelor, atunci pentru n controale vor necesare nh2 ore pentru aceste veric ari; astfel valoarea probabil a global a a num arului de ore de lucru necesare pe ansamblu pentru opera tiile de mentenan t a cu n controale va avea expresia hglobal = N h1 + n h2: Tinnd cont de manopera care revine execut arii acestor lucra ta ri de mentenan , numa rul de ore de lucru hglobal poate exprimat prin durata C . Astfel, cu n controale preva a perioada t de ore de func tionare a sistemului, grupul zute pe toat paralel are o intensitate de repara tii medie de C=t pentru o ora tionare a de func sistemului s i cum t = nT , unde t este perioada preva zut a ntre dou a controale, intensitatea de repara tii ia forma C=nT :
3.3. ORGANIZAREA MENTENANTEI
119
Daca tii de mentenan ta mai multe opera sunt efectuate simultan la un sistem de o aceea si echip a si dac a ele ncep n acela si timp, durata mentenan tei necesare pentru a repune n stare de func tionare sistemul este determinat a de opera tia de mentenan t a cu cea mai lunga a. n acest caz, opera tiile de mentenan ta durat care sunt cele mai scurte nu intervin n calculul duratei interven tiei sau a timpului de imobilizare. Cu toate acestea, num arul de ore de lucru necesare pentru ecare opera tie individual a este important, c aci el constituie o m asur a a efortului total de mentenan t a acceptat (autorizat) si permite s a se prevad a manopera optima , precum si sa a programul de mentenan t a care realizeaz a minimul se stabileasc duratei de imobilizare. Pentru a stabili rela tia ntre timpul de mentenan t a si timpul de func tionare, deci, ntre mentenan t a si abilitate, trebuie s a se cunoasc a timpul mediu de imobilizare func t ional a a sistemului, care nu este altul dect durata medie a mentenan tei. Cu formula (3.16) s-a denit factorul de utilizare maxim pe care l poate avea t sistemul Cum = . Acest factor constituie o m asura a tii a disponibilit Tm + Tr + t sistemului, c aci el d a procentajul de timp n care sistemul va disponibil pentru utilizare. S-a v a tioneze t ore dintr-un timp total de zut ca pentru a putea sa func Tm + t ore, trebuie precizate Tm ore pentru mentenan ta preventiv a si ocazional a a sistemului. Daca tionare a sistemului timpul s au mediu se ia ca durata de func ntre defec tiuni T0 = MT BF , care poate multiplu sau submultiplu al timpului t din formula lui Cum , se poate atunci determina timpul mediu de mentenan t a 0 T m necesar pentru toate cele T0 ore de functionare a sistemului. Presupunnd c a pentru a evalua factorul de utilizare al sistemului se ia pentru Tm + t durata de un an, deci 8: 760 ore (Tm reprezentnd durata de ore consacrat a mentenan tei ntr-un an), timpul mediu de mentenan ta tionare a T 0m pentru T0 ore de func sistemului va T
0 m
= Tm
T0 T0 Tm = : t 8:760 Tm
3.3
3.3.1
Organizarea mentenan tei

Rolul mentenan tei
Deoarece de func tionarea n bune condi tii a sistemelor tehnice (instala tii, utilaje etc.) depinde n cea mai mare m asur a realizarea produc t iei, activitatea de mentenan ta cap at a o importan ta prioritar a. Asigurarea continuit a tii func tion arii utilajelor la cel mai nalt nivel de ecien t a, cu pierderi minime de produc tie, cu rebuturi ct mai reduse si cu cheltuieli ct mai mici pentru ntre tinere si repara tii, nu se mai poate realiza prin metode tradi tionale de mentenan t a care s a
120
rezolve depanarea si repararea sistemelor tehnice numai la defectarea aleatoare a acestora. Principalele obiective ale activit a tii de mentenan t a constau n men tinerea instala tiilor tehnologice si a utilajelor n stare de func tionare, cu evitarea avariilor si a opririlor accidentale, printr-o politic a de mentenan t a care sa optimizeze opera tiile de ntre tinere si repara tii, cu minimizarea cheltuielilor si a consumurilor de resurse (piese de schimb, materiale, energie si manoper a). Pentru realizarea acestor obiective este necesara si dotarea organizarea corespunza tinere si repara tii din societ a tile toare a compartimentelor de ntre comerciale care s a lucreze pe baza unui program de ntre tinere si repara tii elaborat stiin tic, pe baza unei b anci proprii de date care s a asigure stabilirea cauzelor efective a opririlor accidentale si a uzurilor anormale, a consumurilor de resurse (piese de schimb, materiale, energie, manoper a), a abilit a tii si capabilita tii uti lajelor si a ecien tei diverselor opera tii de mentenan ta executate. Pentru ca mentenan ta s a- si poat a ndeplini obiectivele majore men tionate mai sus, este necesar a o abordare sistemic a a activit a tilor, lucr arilor s i opera tiilor de mentenan t a. Conceptul sistemic impune o organizare optim a a mentenan tei n func t ie de: sistemul adoptat (centralizat, descentralizat sau mixt); sarcinile echipelor de lucru (de ntre tinere, de repara tie preventiv a etc.); caracteristicile proceselor de lucru (continuu, discontinuu); complexitatea si gradul de uzur a a componentelor; modul de prega tire al interven t iilor (asigurarea cu piese de schimb, formarea de echipe complexe, elaborarea unui program de lucru, organizarea ergonomica a muncii etc.).
3.3.2
Strategia mentenan tei
Pe m asura cre sterii complexita tii instala tiilor tehnologice sunt necesare mod ica ta ri n structura sistemului de mentenan , prin elaborarea unei strategii proprii care cuprinde: stabilirea sistemului de mentenan ta si a planurilor de ntre t inere si adoptat repara tii; stabilirea resurselor necesare piese de schimb, materiale, energie, manoper a; optimizarea planurilor de interven tii cu resursele disponibile; stabilirea unor bugete de cheltuieli pentru mentenan ta tii si ateliere pe sec de produc t ie. Pentru adoptarea strategiei mentenan t ei se au n vedere: instala tiile tehnologice, mijloacele de ridicat si de transport din dotarea societ a tii, volumul de lucra ri ce trebuie executat, prolul de produc tie al societa t ii comerciale s i amplasarea acesteia.
121
Cea mai ecienta ta strategie de mentenan este aceea care asigura cele mai reduse perioade de imobilizare a instala tiilor tehnologice pentru restabiliri, cu cheltuieli minime. n principiu, se pot adopta doua t a: pre strategii fundamentale de mentenan ventiva si corectiv a. n continuare se va analiza comparativ ecien ta tehnico economic a a celor dou a strategii de mentenan t a. Costul specic al remedierii unei defec tiuni ap aruta tii naintea unei interven de mentenan t a planicat a, raportat la ora de func tionare a instala tiei, notat c1; va C c1 = r T ZT
0
(t) dt;
unde: Cr este costul nlocuirii sau al repar arii neplanicate a unui bloc func tional al instala tiei tehnologice (costul mentenan tei corective); T timpul planicat ntre dou a interven tii de mentenan t a preventiva : (t) intensitatea de defectare a blocului func tional respectiv. Costul specic al mentenan t ei preventive pentru nlocuirea sau repararea blocului func tional respectiv, notat c2 ; va c2 = Cp : T
Atunci, costul specic total al mentenan tei preventive, notat cp; este C cp = c1 + c2 = r T ZT
0
( t) dt +
Cp : T
(3.17)
Considernd mentenan ta corectiv a executat a la intervale foarte mari, pentru T ! 1 se va ob t ine costul pe ora de func t ionare al acestei mentenan te, cost notat cu cr si dat de rela tia C cr = lim r T !1 T sau cr = Cr ; Tmed (3.18) ZT
0
(t) dt;
unde Tmed este resursa tehnica tional respectiv. medie a blocului func
122
CAPITOLUL 3. MENTENABILITATEA mpa tind rela tia (3.17) la (3.18) se ob tine r 0 T 1 Z c T C = p = med @ (t) dt + p A : cr T Cr
0
(3.19)
cp cre ste, se cr apropie de unitate. Astfel, n anumite circumstan te, mentenan ta corectiva poate s a e mai ieftin a dect mentenan ta preventiva . (Alteori este invers, deoarece o defec tiune poate duce la o distrugere n lan t a sistemului.) De exemplu, la un mijloc de transport este mai ecienta o mentenan ta preventiva pentru motorul termic s i una corectiv a (de nlocuire la epuizarea resursei tehnice) pentru pneuri, curele de transmisie etc. De aceea, dup a cum se va demonstra n continuare, este recomandabil sa se fac a o mentenan t a tiei tehnologice. complexa a instala Din egalitatea (3.19) rezult a c a pe m asur a ce valoarea raportului n cazul mentenan tei complexe, costul specic al acesteia cc; raportat la ora de func tionare a instala tiei, va C C cc = i + r Tt Tt ZTt
0
C (t) dt + lim 0 Tt !1 Tt
ZTt
0
( t) dt;
(3.20)
unde: Ci costul reviziei tehnice periodice; Cr costul nlocuirii (repar arii) neplanicate a unui bloc func tional dup a defectarea acestuia; C0 costul nlocuirii neplanicate a blocului func tional respectiv nainte de a se defecta; Tt intervalul de timp dintre dou a revizii tehnice. n rela tia (3.20) primul termen reprezint a costul specic al reviziei tehnice, al doilea termen este costul specic al repara tiunilor ntmpla arute rii defec toare ap ntre revizii, iar cel de-al treilea termen este costul specic al repara rii unei de fec tiuni incipiente detectata n timpul reviziei tehnice. Expresia (3.20) se mai poate scrie sub forma Ci Cr cc = + Tt Tt ZTt
0
(t) dt +
C0 : Tmed
(3.21)
mpa tind rela tia (3.21) la (3.18) rezult a r c C T C T = c = i med + 0 + med cr Cr Tt Cr Tt ZTt
0
(t) dt:
(3.22)
123
ntruct n orice condi tii Ci < Cr ; costul unei revizii tehnice ind ntotdeauna mai mic dect costul unei repara tii (n general Ci = 0; 5 1% din valoarea instala tiei tehnologice, n timp ce Cr = 2 8% din valoarea acestuia), iar C 0 < Cr , deoarece executarea unei repara tii nainte de defectarea complet a a unui bloc func tional cost a, de regula tin dect dac a se execut a dupa , mai pu defectarea acestuia, cnd defectiunea principal a poate antrena si alte defectiuni secundare, rezult a ca a ultimul termen da este ntotdeauna subunitar, avnd n vedere c o valoare mic a, ce se poate neglija. Din aceste considerente se recomand a o strategie de mentenan t a complexa , cu accent pe executarea regulat a si corect a a reviziilor tehnice care conduce la o intensitate de defectare mai redusa tional a mai ridicata , deci la o abilitate opera , cu cheltuieli mai mici. n practica curenta a mai multe sisteme de mentenan t a, cele mai im se aplic portante ind urm atoarele: Sistemul de mentenan t a corectiva ; Sistemul de mentenan t a preventiv planicat; Sistemul de mentenan t a complex a; Sistemul de mentenan t a paleativ a. Sistemul de mentenan t a corectiv a Se dene ste printr-un ansamblu de ma atorii si benesuri ce se iau de produc ciarii de utilaje care s a asigure: mbuna t a t iri constructive prin reproiectarea unor piese si blocuri func ti onale ce nu corespund exigen telor n func tionare (performan te n func tionare inferioare celor stabilite prin documenta tie, uzuri accelerate, defec tiuni datorate concep tiei etc.); mbun ata tiri func tionale prin proiectarea si dotarea cu accesorii, echipa mente de schimb, SDV-uri, AMC-uri etc.; stabilirea si eliminarea cauzelor ce duc la o abilitate necorespunz atoare a produsului n timpul probei de anduran ta si pe durata termenului a prototipului de garan tie pentru produsele de serie. Sistemul de mentenan t a corectiv a care se aplic a pe ntreaga perioad a de garan tie a utilajelor si mai ales n perioada de punere n func tiune, cuprinde probe si ncerc ari, reproiect ari tehnice si tehnologice, precum si modic ari constructive att la utilajele existente, ct s i pentru urm atoarele ce se vor fabrica. Prin aplicarea acestui sistem se urm are ste: reducerea duratelor de stagnare n perioada de garan tie s i postgaran tie; eliminarea defec t iunilor sistematice; eliminarea uzurilor premature; reducerea consumurilor de resurse pentru mentenan t a (materiale, piese de schimb, energie, manopera ); reducerea cheltuielilor de produc tie.
124
CAPITOLUL 3. MENTENABILITATEA Sistemul de mentenan ta preventiv-planicat
Se dene ste prin suma m asurilor preventive luate n scopul reducerii uzurii utilajelor, men tinerii acestora n stare de buna tionare si evit arii opririlor func produse de accidente. Sistemul cuprinde urm atoarele opera tii: cur a t area s i ngrijirea utilajelor si instala tiilor; urm arirea comport arii zilnice n exploatare; ungerea s i schimbarea lubrian tilor la datele prev azute n schemele de ungere; vericarea periodic a a comenzilor si aparatelor de ma a si control; sur revizia tehnica a a utilajelor si instala tiilor; periodic controlul de calitate al produc tiei realizate de utilajele si instala tiile respective. Aplicarea acestui sistem preventiv impune nl aturarea oric arei defec tiuni imediat ce a fost constatat a. n general, remedierea defec tiunii se face f ar a a aduce prejudicii produc tiei, adic a n pauza de mas a, ntre schimburi, n schimbul neprogramat sau cu alte ocazii (prega tirea reglajului, a SDV-urilor pentru alte repere etc.). Sistemul de mentenan t a complex a Se dene ste prin totalitatea m asurilor tehnico-organizatorice luate de societatea comercial a n vederea men tinerii capacit a tii tehnologice de lucru a utilajelor si instala tiilor, cu consumuri minime de resurse si n condi tii de siguran t a n func tionare. Sistemul cuprinde urm atoarele opera tii: cur a t area s i sp alarea utilajelor si instala tiilor; ungerea s i schimbarea lubrian tilor la datele prev azute n schemele de ungere; revizia tehnic a la intervale regulate, cu diagnoza instrumental a a st arii tehnice a utilajelor si instala tiilor; executarea de repara tii dup a necesitate, f ar a o planicare prealabil a; executarea de repara tii pe baza constata rilor f a cute la reviziile tehnice; executarea de repara tii preventive cu planicare controlat a: repara tii curente de gradul 1 (RC 1) si de gradul 2 (RC 2), precum si de repara tii capitale (RK). Pentru ca sistemul sa e ct mai ecient este necesara a asigu o foarte bun rare logistica (materiale pentru ntre tinere s i repara t ii, piese de schimb, blocuri func t ionale de rezerv a etc.), precum si o programare corespunz atoare a lucr arilor, cu urm arirea execut arii acestora.
3.3. ORGANIZAREA MENTENANTEI Sistemul de mentenan ta de tip paleativ
125
Prin aplicarea acestui tip de sistem de mentenan t a se urm are ste ameliorarea temporar a a st arii tehnice a instala tiilor tehnologice de vrst a naintat a, la care aplicarea celorlalte sisteme de mentenan t a ar prea scump a. n cadrul acestui sistem interven tiile se execut a numai corectiv, la apari tia defec tiunilor. De regul a, nu se executa tii importante, ntruct instala tiile tehnice s i utila repara jele ind vechi si cu un grad ridicat de uzur a zic a si moral a, nu pot aduse la performan tele ini tiale dect cu cheltuieli foarte mari. n cazul acestor instala tii tehnologice se impune o analiz a tehnico-economic a detaliat a care s a eviden tieze oportunitatea unei moderniz ari. Astfel, daca valoarea necesar a nsumata tii si moderniz ari depa se ste valoarea de pentru repara nlocuire a instala tiei tehnologice, atunci este recomandabil s a se achizi tioneze o instalatie tehnologic a nou a si numai n cazuri extreme (imposibilitatea achizi t iona tii) sa rii n timpul necesar a unei noi instala se modernizeze. Dac a valoarea necesar a pentru repara tii si modernizare este acceptabil a si asigura mbun a t a t irea efectiv a a performan t elor func t ionale a instala t iei tehno logice respective, atunci se ntocme ste documenta tia de execu tie pentru modernizare care se nan teaz a conform prevederilor legale. n general, uzura morala tiilor tehnologice din dotare, ca urmare a a instala apari tiei unor noi tipo-dimensiuni, cu performan te tehnico-func tionale superioare, impune modernizarea acestora chiar nainte de apari tia uzurii zice.
3.3.3
Factorii care inuen teaz a mentenan ta sistemelor tehnice
Sistemele tehnice trebuie sa tie pentru facilitatea e adaptate din concep execu tiei diferitelor opera tii de mentenan ta preventiv a s i corectiv a . Factorii care inuen teaza ta sistemelor tehnice sunt: accesibilitatea mentenan pentru mentenan t a, u surin ta demont arii, interschimbabilitatea ansamblurilor si subansamblurilor, standardizarea s i tipizarea elementelor constructive. Accesibilitatea pentru mentenan ta Pentru asigurarea accesibilit a tii la locurile de executare a interven tiilor de mentenan t a se folose ste coecientul de accesibilitate Ca denit prin formula Ca = Hb Hb + Hs (3.23)
unde: Hb este volumul de manopera consumat pentru lucra rile de baza pentru demontarea si montarea piesei sau blocului func tional, n ore-om;
126
Hs - este volumul de manopera consumat pentru lucra rile suplimentare de demontare si montare, necesare execut arii lucr arilor de baz a, n ore-om. n volumul de manopera a se include, n afara pentru lucra rile de baz opera tiilor efective de demontare si montare a pieselor sau blocurilor func tionale care se nlocuiesc sau se recondi tioneaz a si opera tiile de control, reglaj, ungere si alimentare. n volumul de manopera tiile pentru lucra rile suplimentare se includ opera de demontare si montare a tuturor elementelor care asigura accesul la piesa sau blocul func tional ce se repar a capace, panouri de izola tii protectoare pentru zgomot sau ca a, precum s i alte piese sau subansambluri ce mpiedic a accesul. ldur Coecientul de accesibilitate trebuie s a e mai mare ca 0; 5. Demontabilitatea Acest factor caracterizeaz a posibilitatea de a nlocui u sor blocul func tional, subansamblul sau piesa uzat a sau defect a, cu un consum minim de manoper a si cu un volum minim de cheltuieli. Demontarea u soar a este determinat a de sistemul tehnic utilizat pentru xarea blocurilor func tionale si a subansamblurilor, a conexiunilor electrice, de construc tia articula tiilor, de greutatea si dimensiunile de gabarit ale elementelor ce urmeaz a a demontate. Blocurile func tionale, subansamblurile sau piesele la care intensitatea uzurii este ridicat a sau intensitatea c aderilor este mare, trebuie sa poat a u s or demontate s i nlocuite n procesul de exploatare. Pentru asigurarea accesibilita tii s i a demontabilit a tii u soare este necesar s a se ia o serie de m asuri din faza de concep t ie s i proiectare a instala tiei tehnologice, dintre care cele mai importante sunt: asigurarea unor spa tii libere suciente ntre blocuri func tionale pentru a permite demontarea montarea u soar a a ntregului bloc func tional sau a unor componente defecte; blocurile func tionale, mbina si elementele nlocuibile trerile demontabile buie s a e amplasate la o distan t a de minim 60 cm de pere tii laterali s i de capace sau chepenguri; gurile de alimentare ale rezervoarelor trebuie s a e amplasate la distan te corespunza si toare, pentru a permite accesul dispozitivelor de umplere, precum evitarea posibilit atii scurgerii pe alte subansambluri; mbin arile letate, la care se cere o vericare periodic a a strngerilor, trebuie sa a o bun a accesibilitate si s a permit a introducerea celei de-a doua aib chei xe sau surubelni te; acolo unde este posibil, se va xa e piuli ta, e s urubul de sasiu sau de suport pentru a mpiedica rotirea liber a a mbin arii; elementele componente cu resurs a tehnica a se poat a de mica trebuie s monta u s or n condi tii de exploatare, fa r a s a e nevoie s a se demonteze un num a r mare de alte piese sau subansambluri;
127
blocurile func tionale si piesele vor avea o geometrie specica pentru a evita posibilitatea unui montaj gre s it n exploatare; pentru blocurile func tionale si subansamblurile cu o mas a net a de 20 50 kg, care trebuie demontate pentru mentenan t a, se va asigura accesul a doi oameni pentru ridicare si a sezare; ltrele de ulei si de combustibil vor amplasate n locuri accesibile care sa atre muncitori cu permita executarea lucra rilor de demontare montare de c ajutorul ambelor mini; capetele s uruburilor vor protejate cu unsoare consistent a nainte de vopsirea sistemului tehnic. Interschimbabilitatea Aceast a caracteristic a joac a un rol foarte important n cre sterea ecien tei economice a mentenan tei si reduce num arul pieselor de rezerv a. Pentru asigurarea interschimbabilit a tii trebuie luate o serie de m asuri la con ceptia si fabricarea sistemelor tehnice, dintre care cele mai importante sunt: pentru asigurarea interschimbabilit a tii elementelor componente se vor prevedea din concep tie compensatori tehnologici de tipul garniturilor, saibelor, alezajelor cu diametru ma aurilor ovale, prelungitoarelor reglabile, supor tilor rit, g etc. care s a permit a preluarea abaterilor n limite admisibile; la modernizarea sistemelor tehnice, organele mbun ata tite trebuie s a- si p astreze parametrii de interschimbabilitate cu cei ai construc tiei vechi; piesele de schimb noi sau recondi tionate trebuie s a aiba a forma geometric si func tionalitatea identica cu a elementelor pe care le schimb a . Standardizarea si tipizarea Permite realizarea instala tiilor tehnologice din blocuri func tionale grupate (construc tie modular a), ceea ce accelereaz a si ieftine ste procesul de fabrica tie, u surnd si simplicnd procesele de mentenan t a care se pot realiza prin simpla schimbare a blocurilor func tionale ce con tin elemente uzate sau defecte. Execu tia constructiva tiei tehnologice din elemente tipizate trebuie a instala sa si posibilitatea diagnozei rapide a st arii tehnice, prin introducerea de asigure elemente de conectare rapid a pentru aparatele de m asur a (la instala tia electric a, hidraulica sau pneumatic a ). Tipizarea este deosebit de important a si pentru mbuna a tirea activit a tii logist tice, u surndu-se aprovizionarea cu piese de schimb. De asemenea, prin tipizare se asigur a si limitarea tipurilor de lubrian ti folosi ti pentru ungerea instala t iilor tehnologice. Pentru evaluarea gradului de tipizare se poate folosi coecientul de tipizare Ct n X miGti Ct = ; n G t i i=1
128
unde: mi num arul pieselor tipizate din instala tia tehnologic a; Gti - greutatea medie a piesei tipizate i; nt num arul total de piese din instala tia tehnologic a; Gi greutatea medie a unei piese.
3.4
Planicarea mentenan tei
Planicarea (cnd se va executa lucrarea?) reprezinta a a proce forma scris sului n care toate resursele necesare (umane s i materiale) s i programarea opririi instala tiei sunt alocate unei lucr ari, pentru execu tia acesteia la o dat a si un interval de timp bine stabilite. Planicarea lucr arii se face de c atre compartimentul de mentenan t a mpreun a cu compartimentul de produc tie. Planicarea reprezinta a s adar activitatea care are ca scop stabilirea celei mai eciente si sigure metode de a executa lucr arile deja prega t a tite, cu inuen minim a asupra activit a tii de produc tie. Printre altele se planica bugetul (resursa nanciar a), resursa uman a, timpul efectiv alocat opera tiei de mentenan t a, utilajele necesare interven tiei, SDV-urile si oricare altele care pot inuen ta activitatea de mentenan ta . O planicare ecient a trebuie s a r aspunda atoarelor cerin te impuse: urm s a integreze perioadele de mentenan t a preventiv a; sa e exibil a pentru a integra s i lucr a rile urgente de mentenan ta ; s a reduca sa-zi si mor ti si supracosturile; la maxim timpii a sa e ct mai simpl a cu putin t a s i u s or modicabil a (de aducere la zi); s a se coordoneze cu planicarea produc tiei. Concluzionnd Planicare = Cerere ; Resurse disponibile
unde prin resurse disponibile se n telege: ore manoper a, buget, num ar de utilaje, SDV-istica ar piese de schimb, numa , num r de muncitori n diferite categorii s i specializ ari etc.
3.4.1
Forme de planicare
n activitatea de mentenan ta a trei forme de planicare, n func tie se utilizeaz de m arimea perioadei de timp si anume: pe termen lung, mediu si scurt. 1) Planicarea pe termen lung (2-5 ani) se utilizeaz a, de regula , pentru liniile tehnologice complexe din industria chimic a, metalurgic a si a materialelor de construc tii. In celelalte unit a ti economice aceasta ste numai planicare se folose pentru repara tii capitale. Acest sistem de planicare impune:
3.4. PLANIFICAREA MENTENANTEI
129
2) Planicarea pe termen mediu reprezint a planicarea anual a, folosit a n mod curent de toate unit a tile. Acest sistem de planicare impune: stabilirea tuturor interven tiilor (revizii tehnice, repara tii curente, repara tii capitale), a moderniz arii necesare si planicarea acestora trimestrial a si lunar a; planicarea necesarului de for ta a, materiale si piese de schimb de munc si planicarea aprovizion arii lor; planicarea lucr arilor de repara tii si moderniza ri ce urmeaza a se executa prin colabor ari cu alte unit a ti; dotarea compartimentelor proprii cu SDV-urile si ACM-urile necesare; prevederea cheltuielilor necesare pentru ecare interven t ie pe baza principiului optimiz arii activita tii; organizarea sistemului de eviden ta . 3) Planicarea pe termen scurt reprezint a planicarea curent a care impune: defalcarea lucr arilor din planul anual pe luni si pe sec t ii si programarea acestora n timp s i pe echipe; determinarea duratei lucr arilor pe instala tii tehnologice, blocuri func tionale si opera tii; aprovizionarea cu materiale si piese de schimb a locurilor de munc a; programarea controlului execu tiei lucr arilor si a tinerii eviden telor.
stabilirea naturii interven tiilor (revizii tehnice, repara tii curente, repara tii capitale); estimarea duratei lucr arilor pentru ecare tip de interven t ie; planicarea concreta a lucr a rilor pe an, trimestru, lun a ; stabilirea necesarului de for t a de munca ; prevederea lucr arilor ce urmeaz a a realizate prin colabor ari cu alte unita t i; stabilirea si prevederea necesarului de materiale si piese de schimb; stabilirea si prevederea necesarului de utilaje, scule, dispozitive, verica toare, precum si de aparate de m asur a si control (SDV-uri, AMC-uri); prevederea eventualei dezvolta t a sau ri a compartimentului de mentenan contracte de service; introducerea de noi metode de organizare si eviden ta a lucra rilor de mentenan t a; prevederea cheltuielilor necesare pentru mentenan t a.
ntocmirea judicioas a a acestor planic ari are o foarte mare importan ta deoarece de acestea depinde n mare ma a ecien ta activit a t ii de mentenan t a si n consur secin ta tional a a instala tiilor tehnologice. disponibilitatea opera Complexitatea problemei natura foarte diferit a a instala tiilor tehnologice din dotare, vrsta lor diferita , modul diferit n care sunt exploatate, banca de date sumar a de care se dispune n general, privind intensitatea de defectare,
130
defec tiunile principale si cauza lor, experien ta personalului tehnic din compartimentul de mentenan t a etc. face dicil a si laborioas a elaborarea unor planic ari corespunza toare.
3.4.2
Informa tii necesare pentru planicare
Pentru planicare se folosesc n primul rnd informa tiile din actele normative n vigoare (normele tehnice pentru ntre tineri si repara tii) ntocmite pe grupe de instala tii tehnologice. Acestea reglementeaz a: durata normata de serviciu n ani, ore de func tionare, km parcur si, numa r de produse, cicluri de func tionare etc., func tie de natura instala tiei tehnologice; ciclul de repara tii si intervalul, n ore de func tionare efectiv a sau n km parcursi, dintre dou a categorii de intervent ii; timpul normat maxim de sta tionare, n repara tii n zilele lucra toare; consumul de manoper a, n ore-om pentru executarea eca tii; rei interven costul n procente din valoarea de nlocuire a instala tiei pentru ecare intervent ie sau pentru unele interventii, n afar a de reparatia capital a, costul distinct al manoperei si al materialelor. De asemenea, pentru planicare se folosesc si informa tiile din livretul instala tiilor tehnologice, de unde rezulta : denumirea, principalele caracteristici tehnice, data punerii n func tiune, orele de func tionare realizate, normele de repara tii, piesele si subansamblurile de schimb, repara tiile efectuate. n afara de aceste informa tii de ordin general, trebuie avute n vedere s i urma tii specice unit a t ii respective: toarele informa starea tehnic a efectiva tiilor tehnologice reprezinta a instala un factor foarte important care mpreuna cu gradul lor de complexitate (automatizare) determin a volumul si natura interven tiilor de mentenan t a, precum si momentul n care acestea trebuie executate. gradul de nc arcare a instala tiilor tehnologice, respectiv informa tiile privind acordul de lucru al acestora (foc continuu, cu sau fa a pauze pentru nr tre t inere, cu posibilitatea de oprire pentru executarea interven tiilor de mentenan t a etc.) trebuie neap arat luate n considerare la elaborarea planic arii. dotarea cu noi instala tii tehnologice n cursul perioadei de planicare, respectiv informa tiile privind montarea si punerea n func tiune a acestora s i ciclul lor de repara tii, trebuie avute n vedere pentru includerea n planicare. scoaterea din serviciu a unor instala tii tehnologice n cursul perioadei de planicare trebuie de asemenea luat a n considerare pentru ca de la datele respective sa nu se mai planice opera t ii de mentenan ta . aprovizionarea cu materiale si piese de schimb, sorto-tipo-dimensiuni, furnizori, durata necesar a etc., precum si posibilita tile proprii de execu tie a unor piese de schimb, reprezinta informa tii deosebit de importante pentru planicarea mentenan tei.
3.4. PLANIFICAREA MENTENANTEI
131
poten tialul compartimentului de mentenan ta trebuie avut n vedere la planicare pentru a-l putea acorda cu noile atribu tii ce-i revin n func tie de volumul activit a tii.
3.4.3
Periodicitatea optim a a mentenan tei preventive
Una din problemele care pot rezolvate n mod stiin tic prin cunoa s terea abilita t ii opera t ionale R ( t ) a instala tiilor tehnologice, const a n determinarea periodicit a tii optime a interven tiilor de mentenan ta preventiv a, n vederea planic arii lor ct mai corecte. Adoptarea unei strategii de mentenan ta ta complexa , cu accent pe mentenan preventiva a urm atoarele avantaje: , prezint nlocuirea sau repararea preventiv a si planicata a unei piese sau subansamblu, la date bine determinate, cost a mult mai pu tin dect nlocuirea sau repararea s i a altor elemente ca urmare a reac tiilor n lan t a defec tiunilor secundare; intensitatea de defectare a unei instala tii tehnologice asupra ca reia se aplica t a complex a, este mult mai redus a cu tot cortegiul de efecte o mentenan economice favorabile. Se pot distinge trei cazuri, n func tie de caracterul aleator sau constant al intervalelor de timp ntre nlocuiri sau repara tii si prin luarea n considerare sau nu a vrstei elementelor respective. n primul caz nlocuirile se fac atunci cnd apar defec tiuni la elementele componente. n cazul al doilea nlocuirile (repara tiile) se execut a n mod obligatoriu, atunci cnd elementele respective ating vrsta T . Fa t a de primul caz, diferen tele din punct de vedere economic sunt urm atoarele: num arul elementelor schimbate este mai redus, deoarece daca un element a fost nlocuit datorita unei defec t iuni, el nu risc a s a e din nou nlocuit n mod preventiv, deoarece se supravegheaza si atent vrsta elementelor; continuu vrsta elementelor trebuie sa a o bun a evi e cunoscuta , ceea ce implic den t a a momentelor cnd au fost nlocuite si o buna organizare ; schimb arile preventive sunt mai costisitoare. n cazul al treilea nlocuirea are loc pentru elementele care au atins vrsta critic a, dar aceasta se execut a efectiv la momente aleatoare, numai atunci cnd nlocuirea se poate executa n mod practic s i economic, chiar daca a vrsta critic a fost mult depa sit a. Aceste momente aleatoare de nlocuire a elementelor ce au atins si dep a sit vrsta critica se vor alege astfel: la imobilizarea instala tiei tehnologice pentru o repara tie accidentala se vor nlocui toate piesele si subansamblurile ce au dep a sit vrsta critic a; la oprirea instala tiei tehnologice pentru executarea unei revizii planicate;
132
n perioadele n care instala t ia tehnologica nu lucreaza (n schimbul de noapte, s arb atori etc.).
3.4.4
Elaborarea planurilor de mentenan t a
La elaborarea planurilor de mentenan t a un rol determinant l are respectarea ciclurilor de repara tii din normele tehnice de ntre tinere si repara tii ale instala tiilor tehnologice. Intervalul la care se executa tiile de rennoire (repara t iile capitale), repara dupa tii tehnologice, se nume ste ciclu epuizarea resursei tehnice a unei instala de repara tii. Un ciclu de repara tii include un numa si de r determinat de revizii tehnice repara tii curente, precum si o repara tie capitala . Natura s i succesiunea inter ven tiilor cuprinse n cadrul unui ciclu de repara tii, denesc structura acestuia. Durata ciclului de repara tii, exprimate n ore de func tionare sau km parcur si ntre doua repara t ii capitale, trebuie s a corespund a n cea mai mare m a sur a cu resursa tehnica tiei tehnologice, ind astfel func tie de caracteristicile con a instala structive si gradul de complexitate al acesteia, de regimul de lucru, de calicarea personalului de exploatare s i de calitatea interven tiilor de mentenan ta efectuate. Un element important al planic arii activita tii de mentenan ta l constituie determinarea timpului ct dureaza o interven t ie . Prin normele tehnice pentru ntre tineri s i repara tii sunt stabilite duratele maxime de imobilizare pentru ecare interven t ie de mentenan t a. Pentru o planicare mai riguroas a se poate calcula timpul efectiv de sta tionare a instala tiei tehnologice n repara t ie Tr cu rela tia Tr = Tm NSnk (3.24)
n care s-au folosit nota tiile: Tr durata de execu tie a repara tiei, n zile; Tm manopera (durata) total a necesar a (demontare, nlocuiri de piese, montare, reglaje etc.), n ore; N numa rul de muncitori care lucreaza simultan n echipa ; S durata schimbului de lucru, n ore; n numa rul de schimburi; k coecient de utilizare a timpului. Exemplul 3.4.1 S a se determine timpul de sta tionare al unui excavator pe senile dac a sunt cunoscute pentru o repara tie curenta RC 2 urma toarele date: manopera total a necesara Tm = 700 ore; numa a N = 7; rul de muncitori din echip durata unui schimb de lucru S = 8 ore; numa rul de schimburi pe zi n = 1;
3.4. PLANIFICAREA MENTENANTEI coecientul de utilizare a timpului k = 0; 7: Folosind formula (3.24) avem Tr = Tm 700 = = 17; 86 zile. NSnk 7 8 1 0; 7
133
Se adopta 18 zile. n normele tehnice de ntre tinere s i repara tii se recomand a ca timpul de imobilizare s a e de maximum 20 de zile pentru acest tip de interven tie. n cazul n care nu se ob tine un timp de sta tionare care s a se ncadreze n limitele admise, atunci se ac tioneaz a, de regul a, asupra a doi factori: suplimentarea numa rului de muncitori sau m arirea coecientului de utilizare. La planicarea repara tiilor este necesar sa si costul interven ti se stabileasca ilor, ntruct, conform legisla tiei n domeniu, valoarea tuturor interven tiilor, executate ntr-un ciclu pentru o instala tie tehnologic a, nu trebuie s a dep a seasc a suma valorilor prev a zute n normele tehnice de repara t ii ca procente din valoarea de nlocuire. Valoarea normata tii dintr-un ciclu se poate calcula a costurilor pentru repara cu rela tia Cn = V P ni ci; 100 (3.25)
n care: Cn valoarea normat a a costurilor pentru toate interven tiile dintr-un ciclu; V valoarea de nlocuire a instalatiei tehnologice, respectiv costul actual de achizi tie a unei instala tii tehnologice cu parametri similari celei existente; ni num arul interven tiilor de tipul respectiv, pe durata unui ciclu; ci costul interven tiei respective, n procente din valoarea de nlocuire. Intervalele la care se execut a repara tiile curente sau repara tia capital a pot ma t a de cele normate, dac a la revizia tehnic a anterioara a rite fa se constat c a starea tehnic a a instala tiei tehnologice i asigura tionarea n continuare, func cel pu tin pe durata unei revizii tehnice, la parametri nominali si n condi tii de siguran t a.
3.4.5
ntocmirea, lansarea, urm arirea si raportarea planurilor de mentenan ta
Planul anual de repara tii se ntocme ste pe baza normelor tehnice de repara tii si al informa tiilor din livretul instala tiei tehnologice privind concluziile reviziilor tehnice si num arul orelor de func tionare. Planul anual, sub form a de propuneri, con tine toate instala tiile tehnologice ce trebuie reparate n anul urm ator, cu precizarea normei de timp si a costului eca rei interven t ii. Acest plan se ntocme ste la sfr situl anului premerg ator, n cadrul compartimentului de mentenan ta .
134
Odata ste si gracul desfa sura cu propunerile de plan anual se ntocme rii pe luni a ec arei interven tii, defalcat pe instala tii. Planul lunar de revizii tehnice s i repara t ii se ntocme ste pe baza planului anual, a gracului de desf a surare pe luni si a orelor efectiv lucrate de ecare instala tie tehnologica . n ecare lun a , cu 10 zile nainte de nceperea lunii urma toare, compartimentul de mentenan t a ntocme ste, pentru ecare instala tie planul de revizii tehnice si repara tii. n acest plan se includ toate interven tiile planicate ce se vor executa n luna respectiva tiile tehnologice din dotare. Cte pentru instala un exemplar al planului se transmite compartimentului de preg atire, programare s i urm arire a produc t iei, precum si eca tii de produc tie interesate. rei sec La derularea planului lunar, nainte de introducerea n repara tie a eca rei instala tii tehnologice se ntocme ste de ca t a sa de tre compartimentul de mentenan constatare s i executare de lucr ari care con tine informa t iile privind starea tehnic a efectiv a a instala tiilor tehnologice s i se preg a tesc condi tiile care s a asigure exe cutarea n condi tii optime a interven tiei de mentenan ta si , n minimum de timp cu consumuri ct mai reduse de resurse. Pe baza datelor din s a se ntocme s te devizul de repara tii care con tine toate lucr arile ce trebuie executate si costul estimativ al acestora. n cazul cnd o instala tie tehnologic a a suferit o avarie se veric a starea tehnica a acesteia s i se ntocme s te un act de constatare a accident a rii n care se trec toate defec tiunile sesizate sau depistate, cauzele cele mai probabile ale acestora, vinov a tii si m asurile ce se impun pentru repunerea ct mai urgent a n func t iune a instala t iei tehnologice respective. Repara tiile accidentale nu trebuie s a deregleze realizarea programului lunar de mentenan t a. Planul lunar se lanseaza ta pe echipe specializate pentru mentenan . Echipele ncep activitatea prin a lua n primire instala tiile tehnologice pentru repara tie, ncheind cu aceast a ocazie un proces verbal de predare-primire. n continuare echipa de constatare, mpreun a cu echipa de lucru, ncheie s a de constatare si executare de lucr ari, dupa areia se lanseaz a bonurile de materiale si aprobarea c de piese de schimb. n cazul n care sunt necesare colabor ari cu alte unit a ti, se emit dispozi tii de lucru sau respectiv comenzile corespunz atoare. Urm arirea realiz arii planului de repara t ii se face pe baza registrului de evident a a comenzilor din cadrul compartimentului de mentenan ta . Urma rirea se realizeaz a prin informare direct a, precum si prin predarea selor de constatare n care se specic a ncheierea lucr arii. Daca tii tehnologice, de si sunt prev azute n plan, nu se predau unele instala totu si pentru repara tie datorit a st arii tehnice bune, atestat a la revizia tehnica , atunci se ncheie un proces verbal de amnare a repara t iei din care trebuie s a rezulte cauza amna rii, perioada de amnare s i starea tehnic a efectiv a a instala t iei tehnologice respective.
3.5. RESURSA PIESELOR
135
3.5
Resursa pieselor
n procesul de func tionare s i chiar n perioada de inactivitate a instala t iilor tehnologice, au loc fenomene care duc nu numai la nr aut a tirea indicilor func tionali, ci chiar la pierderea totala tial a a capacit a tii func tionale. sau par Cele mai frecvente cauze care duc la pierderea capacit a t ii tionale a insta func la tiilor tehnologice sunt urm atoarele: ruperea pieselor datorit a fenomenelor de oboseal a; modicarea dimensional a, a formei geometrice, a paralelismelor si a coaxialit a tilor; schimbarea lan turilor cinematice datorit a uzurii straturilor superciale ale pieselor; deformarea pieselor si n tepenirea articula tiilor n mi scare sau sub ac tiunea sarcinilor dinamice; ruperea si deteriorarea pieselor datorita tilor corosivi si mb atrnirii agen materialelor; dereglarea datorit a sl abirii mbin arilor pieselor si subansamblurilor; neexecutarea la timp si n bune condi tii a interven tiilor de mentenan t a preventiva ; depozitarea si conservarea necorespunza toare a pieselor, subansamblurilor si instala tiilor tehnologice. Principala cauz a care contribuie n cea mai mare m asur a la pierderea capacit a t ii func t ionale a instala t iilor tehnologice este uzura pieselor n mi scare relativ a de frecare.
3.5.1
Uzura
M arirea rezisten t ei la uzur a a pieselor, deci si a durabilit a tii lor, este condi tionata si de continuitatea peliculei de ulei n zona de att de calitatea ungerii ct frecare. Lipsa lubrian tilor, chiar pentru scurt a durat a, ma ste uzura, putnd re duce chiar la deteriorarea pieselor. Pentru mbun at a tirea calita tii lubrian tilor se folosesc: aditivi antiacizi care opresc formarea acizilor d aun atori, i neutralizeaz a si asigura tii pentru func tionarea normal a a pieselor la mari varia tii de condi temperatur a; aditivi antioxidan ti care creeaza ta o pelicula protectoare pe suprafa pieselor mpotriva ac t iunii oxidante a acizilor ce se formeaza ti; n lubrian aditivi polifunc tionali care au calit a t i multiple detergen t i, anticonge lan ti, antioxidan t i etc. Supranca s i oprirea lor frecvent a, func tionarea rcarea motoarelor, pornirea instala tiilor tehnologice la temperaturi sca zute dar s i nalte, func t ionarea necore spunza ta n ulei a apei si toare a ltrelor, neschimbarea uleiului la timp, prezen
136
a particulelor stra ine abrazive etc. constituie principalele cauze care conduc la cre sterea intensit a tii uzurii. Uzura reprezint a fenomenul tribologic cu inuen t a hot artoare asupra st arii limit a, a durabilit a tii si a abilit a tii instala tiilor tehnologice. Procesul de uzura poate prezentat sub forma unei curbe cu trei zone care corespund la trei perioade de func tionare.
Fig. 3.1: Curba uzurii n prima perioada a la condi tiile de , perioada de rodaj (tr ), piesa se adapteaz funct ionare n sarcin a s i se evidentiaz a clar defectele vizibile sau ascunse, sub forma de c aderi la rodaj. n aceast a perioad a viteza de uzura v scade treptat. n perioada a doua, perioada func tionare normal a (tn ) viteza uzurii v este practic constant a sau cre s te foarte ncet, iar intensitatea ca derilor se stabilizeaza la un anumit nivel. Aceasta a cea mai mare parte din perioada perioada reprezint de func tionare a pieselor, sfr situl acesteia marcnd si sfr situl perioadei normale de exploatare. n perioada a treia, perioada uzurii de avarie (ta), sau uzura catastrofala , se produce cresterea accelerat a a uzurii U , a vitezei de uzur a v, precum si o cres tere brusc a a intensit a tii de defectare , ceea ce are ca efect o cre stere semnicativ a a costurilor pentru repara t ii care impun scoaterea din exploatare a piesei. Cunoscnd curbele uzurii absolute U precum si limitele admisibile de uzur a ale pieselor, se poate determina ma a tn , precum rimea perioadei de uzura normal s i resursa pieselor. Intensitatea uzurilor este accelerat a de coroziune si de procesul de mb atrnire.
137
Unele piese nu- si schimba si nici dimensiunile n procesul de pro nici forma duc t ie, dar si pierd capacitatea func tional a datorit a diminu arii unor caracteristici zico-mecanice. Astfel, arcurile, barele de torsiune, garniturile de etan s are din cauciuc etc. si pierd capacitatea func tional a datorit a diminua a tii. rii elasticit n func tie de factorii care produc uzura si de modul de manifestare a modic arilor structurale si dimensionale ale pieselor, principalele tipuri de uzur a sunt: a) uzura de aderen ta sau de contact: curgere plastic a, topire local a, gripaj, microsuduri, ruperea pun tilor de microsudura ntre asperit a t i; b) uzura abraziv a : asperit a t i dure din masa materialului, particule dure deta sate n procesul de uzura aine, exterioare; , particule str c) uzura de impact; d) uzura de oboseal a: pitting, sur ari, exfoliere, cavita tie, coroziune de fretaj; e) uzura de coroziune; f) uzura de avarie; a) Uzura de aderent a, sau uzura de contact, reprezint a rezultatul for telor de frecare ce apar ntre dou a corpuri n deplasare relativ a, precum si a pun tilor de sudur a ce se nasc ntre piesele conjugate. n acest caz inuen t a particulelor abrazive si a fenomenelor electrochimice este minim a. Uzura de aderen t a poate provocat a att de frecarea de alunecare, ct si de frecarea de rostogolire, ind caracterizata tele de un contact intim ntre suprafe n frecare, producnd o interac tiune moleculara . Uzura de aderen t a este determinat a pentru stabilirea st arii limit a ale pieselor componente ale lag arelor de alunecare, segmen tilor si cilindrilor de la motoare, tijelor supapelor si a ghidajelor acestora etc. Uzura de aderen ta se intensica n condi tii de ungere insucient a (pornire la rece, defec tiuni n sistemul de ungere, lubrian ti necorespunza tori etc.). b) Uzura abraziv a reprezint a rezultatul ac tiunii particulelor abrazive pe suprafe tele pieselor cu care vin n contact s i care se manifesta att sub forma de microa schieri ct si sub form a de deform ari plastice si deta s ari de particule metalice. Rezisten ta la uzura abraziv a a pieselor este func t ie de propriet a tile zicomecanice ale materialelor pieselor, de abrazivitatea particulelor str aine si de spa tiul parcurs n timpul frec arii. Starea limita si durabilitatea pieselor utilajelor de construc tii, ale utilajelor agricole, ale tractoarelor s i mijloacelor de transport tehnologic sunt determinate n principal de intensitatea uzurii abrazive. Uzura abraziv a este propor tional a cu spa tiul de frecare, cu presiunea de contact dintre suprafe tele n frecare, cu abrazivitatea particulelor str aine si este invers propor tional a cu rezisten t a la uzur a a materialelor folosite, neind inuen t ata de viteza de frecare.
138
CAPITOLUL 3. MENTENABILITATEA Intensitatea uzurii abrazive se poate determina cu rela tia iu = dU = k p; ds
n care: iu intensitatea uzurii, n mm; dU uzura elementara , n mm; ds spatiul elementar parcurs de piesele n frecare, n mm; p presiunea specic a dintre materialele n frecare, n N/m2; k coecientul care tine seama de abrazivitatea particulelor, de propriet a tile zico-mecanice ale materialelor pieselor si de condi tiile de frecare. Pentru piesele executate din o t eluri nealiate, netratate termic, rela tia care d a intensitatea uzurii se poate scrie sub forma iu = dU kp = ; ds HB
n care HB este duritatea materialului n unit a ti Brinell. Pentru o telurile tratate termic n vederea ma a tii, intensitatea uzurii ririi durit se determina tia cu rela iu = dU kp = ; ds HB ( HB0 H B)
n care: HB0 duritatea piesei nainte de tratament, n unit a t i Brinell; HB duritatea piesei dupa tratament termic, n unit a ti Brinell; coecient care depinde de con tinutul de carbon al otelului, 0 1. c) Uzura de impact reprezint a rezultatul impulsului care se produce la ciocnirea a doua tionare asupra dimensiunilor, formei si corpuri n procesul de func caracteristicilor zico-mecanice ale pieselor. Uzura de impact este caracteristic a pinioanelor cutiilor de viteze, danturii pinioanelor de la electromotoarele de pornire ale autovehiculelor si tractoarelor, organelor active ale concasoarelor si morilor cu ciocane etc. Viteza uzurii de impact se poate determina cu rela tia v= dU = kI; dt
n care: dU viteza uzurii de impact, n m=s ; dt coecient ce caracterizeaz a unghiul sub care se produce impactul; k coecient func tie de caracteristicile zico-mecanice ale materialelor ce se ciocnesc;
139
I = m1v1 m2v2 impulsul, m1 s i m2 ind masele corpurilor ce se ciocnesc, n g (grame), iar v1 si v2 vitezele acestora, n m/s. d) Uzura la oboseal a reprezint a rezultatul ac tiunii for telor de frecare de rostogolire, a for telor de impact, a ac t iunii ndelungate a sarcinilor alternative la care sunt supuse piesele n timpul func tion arii, precum si a tensiunilor interne din straturile superciale care apar datorita prelucr a rilor mecanice din fabrica tie sau n procesul de func tionare. Apari tia uzurii la oboseal a caracterizeaz a chiar starea limit a, adica durata de serviciu a pieselor respective. Uzura la oboseal a se manifest a prin apari tia de microsuri, exfolieri, modic ari structurale, sub form a de: pitting, exfoliere, fretare si cavita tie. Pittingul este caracteristic rulmen t ilor, din tilor de la ro tile din tate, fusurilor de la crucile cardanice etc. Exfolierea se produce la piesele tratate termic necorespunz ator si se manifest a aleator n funct ionare, inuentnd direct abilitatea pieselor. Fretarea reprezint a o mbinare a coroziunii cu oboseala si se manifest a la rulmen ti, pene, buc se etc. care cap at a joc pe fusuri, n carcase sau la la surile ca n care sunt montate, ducnd la starea limita a articula t iei respective. Cavita tia reprezint a principala cauz a a atingerii sta a a pieselor din rii limit componen ta pompelor hidraulice. e) Uzura de coroziune reprezinta tiilor chimice ale acizilor or rezultatul reac ganici care se g asesc n lubrian ti sau care se formeaza n timpul arderii combustibililor, a gazelor la temperaturi nalte, a oxigenului din aer, a substan telor chimice pe care le prelucreaz a, a ac tiunilor electrochimice etc. Uzura de coroziune reprezinta arii limit a a pieselor de la elementul preponderent n atingerea st instala tiile tehnologice care lucreaza n industria chimic a , n industria alimentara , n industria materialelor de construc tii etc. Electrocoroziunea este rezultatul desc arc arilor electrice care se produc ntre doua piese n momentul form a rii sau ntreruperii unui contact electric. Elec trocoroziunea duce la apari tia st arii limit a la bujii, la contacte electrice, ntrerup atoare de curent, distribuitoare si relee, perii s i colectoare de la motoare si generatoare electrice etc. irii st f) Uzura de avarie reprezint a rezultatul dep as arii limit a la piesele instala tiilor tehnologice. Cnd jocurile dintre piese depa sesc limitele admise, uzurile cresc n continuare foarte repede, ducnd la uzura de avarie si la cre s terea gradului de defectare. ntruct repararea unei instala tii tehnologice scoasa tiune datorita din func uzurii de avarie conduce la costuri mult mai ridicate, se recomand a s a nu se depa seasca starea limita a pieselor componente. Defectele sunt consecin tele abaterilor de la tehnologiile de fabrica tie si de repara tie, a dep a sirii st arilor limit a ale pieselor, a nerespecta rii regulilor de ex-
140
ploatare si de ntre tinere prescrise manifestndu-se sub forma de ruperi, deform ari, ndoiri, forfec ari, suri etc.
3.5.2
Starea limita si subansamblurilor a pieselor
n timpul func tiona t iile tehnologice si pierd din precizie datorita rii, instala uzurii zice a pieselor si subansamblurilor componente, care se poate acce-lera n cazul unei fabrica tii necorespunz atoare sau a unei exploat ari nera tionale. Sca derea preciziei conduce la realizarea unei produc tii de calitate inferioar a, la rebuturi si la cre sterea riscului de avarie. Aprecierea ct mai corect a a limitei de folosire a pieselor, articula tiilor, subansamblurilor si instala tiilor tehnologice permite utilizarea ra tional a a acestora, cu respectarea tuturor exigen telor tehnice, tehnologice si economice. Scoaterea din func tiune sau introducerea n repara t ii nainte de termen a pieselor s i subansamblurilor duce la cre sterea consumului de piese de schimb s i la cre sterea cheltuielilor de produc tie. Pe de alta si parte, folosirea pieselor articula tiilor peste limitele de func tionare duce la sca a tii produc tiei si derea calit la cre sterea consumului de energie, la eliminarea posibilit a tilor de recondi tionare, la apari tia avariilor si accidentelor s i n nal la cre s terea gradului de defectare al instala tiilor tehnologice. Starea limit a este stabilita si ajustajelor limit a, precum pe baza dimensiunilor s i a abaterilor limit a de la forma geometric a a pieselor si articula tiilor. Starea limita si subansamblurilor, exprimat a n perioada de timp de func tionare, a pieselor constituie elementul de baza pentru stabilirea normelor de consum de piese de schimb. Criterii de stabilire a limitelor la uzur a n func tie de condi t iile de lucru, de cerin tele func tionale, de posibilit a tile de reparare, pentru stabilirea st arii limita atoarele criterii: tehnic, se pot folosi urm tehnologic, reparabilit a tii si economic. a) Criteriul tehnic se aplica si subansam la stabilirea sta rii limita a pieselor blurilor a ca a duce la apari t ia uzurii ror exploatare peste perioada de timp admis de avarie, la cre sterea vitezei de uzura si la apari tia ba tiilor ta ilor anormale, vibra s i zgomotelor. Daca am n studiu cazul unei articula tii (arbore-alezaj, bol t-piston, bol t lu biel a) supus a solicit arilor dinamice, pentru o bun a functionare a acesteia vom avea o valoare maxim a admis a a jocului limita a de rela tia , jmax ; dat j max = u1 max + u2 max + ji ; unde: jmax este jocul limit a al articula tiei, n mm;
3.5. RESURSA PIESELOR ji jocul ini t ial al articula tiei (ajustajului), n mm; u1 max uzura limit a a arborelui, n mm; u2 max uzura limit a a alezajului, n mm.
141
b) Criteriul tehnologic se aplica arii , n general, cel mai mult la stabilirea st limita s i instala tiilor tehnologice. Prin uzura peste a pieselor, subansamblurilor o anumit a limit a a organelor active de lucru ale instala t iilor tehnologice nu se mai realizeaz a performan tele calitative necesare produc tiei. Astfel, de exemplu, criteriul tehnologic se aplic a la pompele, motoarele si distribuitoarele hidraulice care prin sc aderea debitului si a sarcinii nu mai asigur a parametrii de lucru necesari, la injectoarele motoarelor Diesel a c aror duze uzate duc la sc aderea puterii dezvoltate si la cre sterea consumului de combustibil, la anvelopele mijloacelor de transport, unde limita de uzur a este stabilit a de gradul de aderen t a si de siguran t a n func tionare, la ma sinile unelte a c aror uzur a nu mai asigur a precizia de prelucrare necesar a etc. n general, criteriul tehnologic se aplic a la piesele si subansamblurile care dupa o anumit a perioad a de func t ionare nu mai realizeaz a indicii func tionali si calitativi impu si de procesul tehnologic, cu toate ca viteza de uzura tine constant a. se men c) Criteriul reparabilit at ii se aplic a la piesele la care intensitatea uzurii se men tine aproximativ constanta , f a r a s tirea a apara uzura de avarie, iar nra uta indicilor calitativi ai procesului tehnologic ar apare foarte trziu, cnd piesele respective nu ar mai putea practic reparate. Astfel, de exemplu, cnd uzura ciocanelor de la morile sau concasoarele cu ciocane din fabricile de ciment dep a se ste 15 mm n zona activa , acestea nu mai pot recondi tionate. n schimb, daca uzura n-ar dep a s i 12 mm ar posibil a recondi tionarea lor, ceea ce ar asigura o durata a la casare de 2-3 de serviciu pn ori mai mare. Procesul tehnologic de fabrica tie poate, de asemenea, determina starea limita . Astfel, starea limit a a materialelor de fric tiune, de la frne si de la ambreiaje, reprezint a 30-40% din grosimea materialului atunci cnd sunt xate cu nituri si cre ste la 70-80% din grosime, cnd sunt xate cu adezivi. De asemenea, rotoarele pompelor, daca tionate la timp, la nu sunt recondi nceputul uzurii de cavita tie, nu mai pot reparate din cauza formei si m arimii uzurilor. d) Criteriul economic se aplica tie de valoarea optim a a cheltuielilor n func globale, respectiv de amortisment, exploatare, ntre tinere si repara tii. Cre sterea consumului de ulei la motoarele termice, cre s terea consumului de energie la instala tiile tehnologice ac tionate electric, cre sterea pierderilor tehnologice (rebuturi etc.) conduc la cre sterea cheltuielilor de produc tie. Acest criteriu completeaz a, n general, celelalte criterii.
142
CAPITOLUL 3. MENTENABILITATEA Uzuri limita tii medii preva zute n tehnologiile de repara
n tehnologiile de repara tii trebuie prev azute uzurile limit a medii pentru principalele piese s i subansambluri ale instala tiilor tehnologice, pe baza c arora se stabile ste resursa (durata de serviciu) a elementelor respective. La stabilirea uzurilor limit a medii se au n vedere condi tiile de lucru, inuen ta uzurii asupra func tionalit a tii instala tiei tehnologice, asupra calita tii produc tiei realizate, asupra siguran tei n func tionare, asupra reparabilita t ii s i ecien t ei. Pentru stabilirea uzurilor limit a se au n vedere urma toarele elemente constructive si func tionale: clasa de precizie a pieselor conjugate; rugozitatea suprafe telor; tura tia pieselor; jocul maxim de montaj; caracterul si m arimea ajustajului; grosimea stratului tratat termic; calitatea materialului piesei; duritatea suprafe telor; condi tiile de func t ionare.
3.5.3
Resursa tehnic a a pieselor si instala tiilor tehnologice
Resursa tehnic a, sau mai pe scurt resursa, reprezinta tio capacitatea de func nare exprimata n ore, km parcur s i sau volum de lucr a ri realizat, a unei piese, subansamblu sau instala tie tehnologic a. La piesele nerecondi t ionabile (segmen t i, rulmen ti, simeringuri etc.) resursa tehnic a este egal a cu durabilitatea lor, deci este determinat a de timpul de func tionare sau volumul de lucr ari executat pna t iune. la scoaterea din func La piesele recondi tionabile (arbori, axe, blocuri, carcase etc.) resursa tehnica este determinat a de durata de func tionare sau volumul de lucr ari realizat pn a la prima recondi tionare sau ntre dou a recondi tiona tion arile ri succesive. Recondi sunt determinate de starea limita si nu de eventualele defec tiuni aleatorii a pieselor ap arute n procesul de func tionare. Resursa tehnic a a instala tiilor tehnologice este determinat a de durata de func t ionare sau volumul de lucra tie ri ce se pot executa pna la prima repara de grad maxim (repara tie capital a), interven tie ce caracterizeaz a starea limit aa instala tiei tehnologice respective. Resursa medie caracterizeaza si constituie baza stiin tic a de durabilitatea stabilire a posibilit a t ilor de lucru si a cheltuielilor pentru mentenan t a pn a la starea limit a. Resursa procentual a a unei piese sau a unei instala tii tehnologice, notata cu , este o ma rime care dene s te atingerea unei resurse minime pentru un anumit procent din popula tia respectiv a. Astfel, dac a pentru un excavator se prevede s a
143
func tioneze 5000 de ore pna tia capitala tin la repara , atunci este necesar ca cel pu 80% din totalul excavatoarelor urm arite statistic s a realizeze resursa de 5000 de ore. Din punct de vedere zic, procentul dene ste ponderea elementelor sau instala tiilor tehnologice care trebuie sa a valoare minima realizeze o anumit a resursei. Alegerea procentului depinde de particularit a tile produselor si de considerente tehnico-economice, cele mai importante ind legate de consecin tele defec tiunilor. Valoarea lui trebuie s a e 100% pentru instala tiile tehnologice care n procesul de func t ionare, prin defectarea lor, ar periclita via ta oamenilor si de 80-90% pentru toate celelalte instala tii tehnologice. Valoarea resursei variaza si cu vrsta instala tiei tehnologice. Astfel, pe baz a de date statistice s-a constatat c a resursele dintre repara t ii capitale reprezint a 70-90% din resursa pna la prima repara tie capital a .
3.5.4
Starea limit a a instala tiilor tehnologice
Starea limit a a unei instala tii tehnologice se caracterizeaz a prin pierderea resursei acesteia si poate apare n urm atoarele cazuri: uzura normal a a instala t iei tehnologice care impune executarea unei repara tii de rennoire (repara t ie capital a sau repara tie curent a de grad maxim); ndeplinirea duratei totale de serviciu, stabilite pe criterii tehnico-economice. Fiabilitatea func tional a R(t) scade n perioada de nceput, mai ales datorit a defec t iunilor accidentale care se pot remedia relativ repede, fa r a inuen te asupra resursei remanente a instala tiei tehnologice. Dup a o anumit a perioad a de func tionare, o parte din piesele componente ale instala tiei tehnologice ajung la starea limit a, impunnd introducerea acesteia ntr-o repara tie de rennoire pentru a-i putea reface resursa, fa a s-o ra a putea ns aduca la nivelul ini t ial, deoarece o parte din piesele componente, respectiv cele care nu s-au schimbat sau recondi t ionat la repara tie, si-au consumat deja o parte din resurs a. n timpul repara tiei se nlocuiesc sau se recondi t ioneaz a toate piesele care au ajuns la starea limit a de uzura a remanent a foarte mica sau care mai au o resurs , insucient a pna a repara tie planicat a. la o nou n acest mod, cu ecare repara tie, nivelul general al abilit a tii func t ionale scade, astfel nct la un moment dat devine neeconomic a executarea unei noi repara tii a instala tiei tehnologice. Sc aderea treptata a tii func tionale a instala tiei tehnologice a nivelului abilit se nume ste mb atrnire. Cre sterea vitezei de sc adere a abilit a tii dupa tie se explic a prin faptul repara c a o parte din piesele de baz a ale instala tiei tehnologice care nu si-au pierdut total resursa pna la prima repara t ie, se folosesc n continuare, lucrnd n cuplaj cu piesele noi sau recondi tionate. Datorit a valorii uzurii pe care o au aceste piese,
144
nici piesele noi care urmeaza sa lucreze n cuplaj cu ele, nu vor avea un regim favorabil de func tionare, din cauza jocurilor ini tiale de montaj mult mai mari, ceea ce conduce la accelerarea uzurii. Cre sterea vitezei de uzur a a pieselor are drept consecin ta s tere directa o cre a vitezei de sc adere a abilita tii func tionale a instala tiei tehnologice, odat a cu mb atrnirea si reducerea resurselor dintre reparatii. Astfel resursa dinaintea primei repara tii va mai mare dect resursa dinaintea celei de-a doua repara tii s i ecare resurs a viitoare va mai mica dect cea precedenta . Pentru unele echipamente tehnologice, cum sunt ma sinile unelte, starea limit a, respectiv pierderea resursei se dene ste prin pierderea preciziei de prelucrare. Astfel, de si ma sina unealt a nu este defect a din punct de vedere func tional, abaterile dimensionale, forma s i calitatea suprafe t elor generate nu se mai ncadreaz a n cmpul de toleran ta admis, resursa ind astfel denita de abilitatea tehnologica s i nu de abilitatea func t ional a ca la celelalte echipamente tehnolo gice.
3.6
3.6.1
Asigurarea logistic a a mentenan tei

Determinarea necesarului de materiale
Realizarea repara tiilor n conformitate cu planul elaborat pentru perioada respectiv a de timp (an, trimestru, lun a) este condi t ionat a si de asigurarea materialelor necesare, n sortimentele si n cantit a tile adecvate. Stabilirea necesarului corect de materiale reprezint a o opera tie de mare importan t a, avnd n vedere sortimentul foarte variat: o teluri laminate s i forjate, nalt si slab aliate, organe de asamblare, rulmen ti, electrozi, unsori, uleiuri minerale, echipament electrotehnic, vopsele, scule pentru prelucr ari prin a schiere etc. Din aceast a cauz a este necesara introducerea unor norme de consum pentru materialele de repara tii care s a asigure o utilizare ra tional a, permi tnd o organizare judicioasa a aprovizion a rii, transportului s i depozit a rii acestora. Avnd n vedere marea varietate de sorto-tipo-dimensiuni a materialelor necesare pentru repara tii se recomand a ca indicator sintetic costul acestora, care reprezint a 80% din valoarea repara tiei. La stabilirea necesarului total Nti pentru un sortiment i se folose ste rela tia Nti = Ne + (Sc + Sr ) (Sce + Sre ) (3.26)
n care: Ne necesarul efectiv stabilit conform documenta tiei, tinnd cont de pierderile tehnologice la prelucrare; Sc stocul curent necesar; Sr stocul de rezerva necesar; Sce stocul curent existent n sec tie;
A MENTENANTEI 3.6. ASIGURAREA LOGISTICA
145
Sre stocul de rezerv a existent n magazie. Necesarul de materiale de aprovizionat se stabile ste, n ecare an, n cursul trimestrului trei, pentru anul urma ste n tor. Stocul curent necesar se stabile func tie de perioada de timp n care, conform reglementa si posibilit a tilor rilor contractuale ale societ a tii comerciale, se poate realiza aprovizionarea. Stocul de rezerv a se stabile ste n func tie de dicult a tile probabile de reaprovizionare n termenul necesar.
3.6.2
Determinarea necesarului de piese de schimb
Necesarul de piese de schimb se determin a n func tie de volumul lucr arilor de repara tii, de resursa tehnic a a pieselor si subansamblurilor, de durata de aprovizionare sau de execu tie n atelierele proprii, precum si de stocurile existente n societatea comerciala . Acest necesar se ntocme ste pe baza catalogului cu piese de schimb elaborat de produca tor pentru ecare instala tie tehnologica tie de serie. introdusa n fabrica La ecare repara tie, dup a demontarea instala tiei tehnologice sau numai a blocului func tional defect, se examineaza starea tehnic a si subansam a pieselor blurilor, stabilindu-se defectele si gradul de uzura al acestora. Toate piesele de schimb introduse n listele cu necesarul pentru ecare repara t ie se clasica s i se modic a , n func t ie de modul de asigurare, astfel: C piese de schimb ce se confec tioneaza n uzina ; R piese de schimb recondi tionate; N piese de schimb noi ce se achizi tioneaz a de la produc atorul de echipamente sau de la o ntreprindere specializata tii; n repara S piese de schimb existente n stoc n magazia societa tii comerciale. n unitate trebuie s a existe n permanen ta un stoc de piese de schimb, n special pentru piesele ce se uzeaz a rapid n exploatare, pentru piesele ce se consum a n cantita ti mari si pentru piesele care se procura tiile tehno greu (pentru instala logice unicat, pentru piesele ce se pot asigura numai de la produc atorul instala tiei tehnologice etc.). Nivelul stocului se poate stabili prin doua metode: a) n cadrul primei metode, nivelul stocului se calculeaza cu formula N = n i Ts k Rti (3.27)
n care: i numa s i fel din componen ta unei instala tii tehnorul pieselor de acela logice; n numa tiilor tehnologice din dotarea societ a tii comerciale rul instala care con tin piese de tip i; Ts perioada medie de func tionare pentru care se constituie stocul;
146
k coecient de reducere a ma tie de valoarea prorimii stocului n func dusului n i; Rti - resursa tehnic a total a a pieselor i, n ore, km parcur si etc. Cel mai discutat element al formulei este perioada Ts care se ia n medie corespunza tionare. Aceast a perioad a se poate determina tor pentru 3-6 luni de func mai exact pe baza datelor statistice existente n unitate, prelucrate pe calculator. Exemplul 3.6.1 S a se determine num arul de motoare hidraulice necesare ca piese de schimb, cunoscnd c a acestea echipeaza tii tehnologice, pe 20 de instala ecare instala tie ind i = 2 motoare de acela si tip. Perioada de timp pentru care se constituie stocul este Ts = 800 ore, iar resursa tehnic a total a a acestora este Rti = 3:000 ore. Pentru produsul n i = 20 2 = 40 avem coecientul de reducere a ma rimii stocului k = 0; 6: Folosind formula (3.27) ob tinem N = n i Ts k 20 2 800 0; 6 = = 6; 4: Rti 3000
Se opteaza pentru un numa r de 6 motoare. b) n cadrul celei de a doua metode, nivelul stocului se poate calcula cu ajutorul teoriei abilita tii. Dac a n cadrul societ a tii comerciale avem n serviciu un num ar N0 de instala tii tehnologice de acela si fel la momentul t0, atunci, dup a o perioad a de timp t, dac a nu s-a nlocuit nici o instala tie tehnologic a, vor mai n func tiune N (t) = N0 R (t) (3.28)
instala tii, n care R(t) este abilitatea instala t iei tehnologice respective. Problema care se pune este de a determina n mod s tiin tic nivelul de stoc al pieselor de schimb care s a asigure, printr-o mentenan t a ecient a, func tionarea instala tiilor tehnologice respective pe ntreaga durata tie. a procesului de produc Indiferent de politica de mentenan ta adoptat a , asigurarea pieselor de schimb reprezint a cheia de bolta tion arii corespunz atoare a instala t iilor tehnologice. a func Ca urmare, se face aprovizionarea cu attea piese de schimb astfel nct instala tiile tehnologice sa tionare n func tie de timp, urmeze o anumita lege de func numit a func tie de utilizare . n continuare ne vom ocupa numai de cazul particular, dar foarte important n practic a, n care func t ia de utilizare este o constanta a cu num arul de , egal instala tii tehnologice N0 , existente n serviciu la momentul t = t0 . Se poate demonstra ca rata de aprovizionare care ne permite sa conserva m pentru aceast a func tie valoarea N0 la sfr situl unei anumite perioade de timp, oscileaz a n jurul unei limite numit a rata de mentenan t a, egal a cu = N0 ; Rt (3.29)
147
unde Rt este resursa tehnica ta) total a tiilor tehnologice respective. (via a instala La limit a, cnd aceast a rat a este constant a si cnd a intervenit n componen ta instala tiei tehnologice un amestec de componente de diferite vrste, regimul de lucru al instala tiei tehnologice respective se nume ste permanent. Distribu tia vrstei instala tiilor tehnologice urmeaz a curba de supravie tuire a func tiei de abilitate R(t). Stocul de piese de schimb necesar pentru executarea mentenan tei se determin a de punctul de comanda tiile pentru ntreaga unitate care are n dotare instala tehnologice, avnd n vedere ca a aprovizionarea cu piese de schimb se realizeaz e la date xe si n cantit a ti variabile, e n cantit a ti xe si la date variabile. Consumul de piese de schimb se determina ta att pentru mentenan preventiv a, ct si pentru cea corectiva ta preventiva a . Pentru mentenan , care se execut la intervale de timp regulate, cu opera tii bine specicate, este mai u sor de calculat stocul necesar de piese de schimb. Pentru mentenan ta corectiv a, care are o frecven ta aleatoare, teoretic ar necesar un num ar innit de piese de schimb, pentru a avea certitudinea depan arii oric arei defec tiuni. Din ra tiuni economice trebuie limitat num arul de piese de schimb, admi tnd un risc de rupere a stocului n perioada de timp necesar a aproviziona rii. Determinarea nivelului stocului de piese de schimb depinde de urm atorii parametri: abilitatea R(t) a elementului ce se aprovizioneaza a de schimb ca pies (piesa tional); , subansamblu, bloc func durata de timp T necesara pentru o reaprovizionare la punctul de comand a, dup a ce a fost atins nivelul de stoc N ; probabilitatea p de rupere a stocului, respectiv probabilitatea de a avea mai mult de N defec tiuni la elementul respectiv n timpul T . Daca a abilitatea pieselor de schimb este egal a cu 1, va trebui presupunem c sa am pe N ntreg astfel nct determin
1 X
i=N +1
p (i; T ) = p "
(3.30)
unde: p(i; T ) probabilitatea de a avea i defec tiuni n timpul T , care este direct legat a de abilitatea R(t), printr-o func tie complexa ; " valoare strict pozitiv a, care trebuie sa e ct mai mic a posibil. Deoarece putem admite pentru perioada de maturitate a instala t iilor tehnologice ca a ; atunci probabi intensitatea de defectare (t) are valoarea constant litatea p(i; T ) va data de legea lui Poisson p (i; T ) = (nT )i nT e ; i! (3.31)
148 unde:
intensitatea de defectare a piesei de schimb respective; n num arul de piese de acela si fel existent pe toate instala tiile tehnologice din parcul societa t ii comerciale. Atunci valoarea lui N se va putea determina direct cu ajutorul unei tabele a func t iei lui Poisson, pe baza datelor q=
1 X Ai i=k
i!
eA
(3.32)
unde s-a notat: A = nT si q = p ": Pentru o valoare admis a a probabilit a tii de rupere a stocului p, se poate determina din tabelele func tiei Poisson valoarea lui k corespunz atoare celei mai apropiate valori ale func tiei q de valoarea admis a pentru p, respectiv cea mai mica valoare a lui ": Atunci valoarea stocului de piese de schimb va : N = k1 (3.33)
Exemplul 3.6.2 S a se calculeze stocul necesar de piese de schimb pentru cuplajele electromagnetice ale reductorului mecanismului de ridicare de la macaralele portal din depozitul centralizat de roc a de gips dac a se stie c a: - numa rul de macarale portal n = 10; - intensitatea de defectare = 4; 548 104 defec tiuni/h; - durata de timp pentru aprovizionare T = 90 de zile, care se transform a n ore: T = 90 zile 24 h/zi = 2160 h; - probabilitatea admis a de rupere a stocului p = 0; 05: Atunci A = nT = 10 4; 548 104 2160 = 9; 82: Pentru u surin t a calculelor se ia A = 10: Din tabelele func tiei Poisson pentru A = 10 si p = 0; 05 se ob tine q = 0; 067086; iar k = 5: Atunci, n baza formulei (3.33), stocul necesar de piese de schimb este N = k 1 = 5 1 = 4: Consumul pieselor de schimb din stoc trebuie stabilit lunar, pe baza datelor privind eliberarea lor din depozit. Pentru toate piesele de schimb din stoc se stabile s te valoarea care trebuie s a se nscrie n valoarea normat a pentru unitatea respectiv a. Ecien ta utiliza a de raportul dintre valoarea rii pieselor de schimb este dat pieselor consumate ntr-o lun a si valoarea tuturor pieselor stocate la nceputul lunii. Manipularea s i depozitarea pieselor de schimb este, n general, dicila din cauza marii lor diversita ti ca forma a net a. , dimensiuni, mas
149
Pentru depozitarea si alegerea lor u soara se recomanda marcarea acestora printr-un cod care va cuprinde denumirea piesei, tipul instala tiei tehnologice din care face parte si num arul de cod al ntreprinderii produc atoare. Cel mai indicat procedeu de marcare este codul de bare. Codicarea pieselor de schimb permite si mecanizarea eviden tei depozitelor cu ajutorul calculatorului. Din depozit, piesele de schimb se vor expedia sub forma de set complet destinat unei repara t ii pe c arucioare sau mese mobile.
3.6.3
Optimizarea stocurilor de piese de schimb
Una din problemele de baz a a activit a tii de mentenan ta a n dimensio const narea optim a a stocului de piese de schimb. Pentru aceasta se recomand a folosirea rela tiilor stabilite n sec tiunea 3.5 Resursa pieselor, care dau rezultate foarte bune cu condi tia cunoa sterii valorii ct mai corecte a intensit a tii de defectare a principalelor piese de schimb, pe baza unor teste de abilitate organizate n cadrul unit a tii s i a estim arii realiste a perioadei de timp pentru aprovizionare. Nivelul optim al stocului de piese de schimb este cel care minimizeaz a cheltuielile totale posibile ct = cs + cp unde: ct sunt cheltuielile totale; cs cheltuielile pentru achizi tionarea, depozitarea s i conservarea stocului de piese de schimb; cp pierderile de produc tie posibile datorit a sta tionarii instala tiilor tehnologice din cauza lipsei n stoc a pieselor necesare. Calculul stocurilor pentru toate tipo-dimensiunile de piese de schimb cu metoda recomandat a si optimizarea nivelului total al acestora pe unitate, se efectueaz a cu ajutorul calculatorului. Pentru programarea asigura rii pieselor de schimb, pe baza necesarului stabilit, conform metodologiei expuse mai sus si a capacita tii de produc tie a atelieru lui propriu, se ntocmesc, de asemenea, cu ajutorul calculatorului, propunerile de plan de aprovizionare prin colaborare si de produc t ie proprie, pe an si pe trimestru. Planul de piese de schimb care se execut a n atelierul propriu se defalc a pe luni si se lanseaza tie prin comand a interna tia n fabrica , la care se anexeaza documenta de execu tie (desenele si s ele tehnologice). Pentru urm arirea comenzilor si a realiz arilor se completeaz a registrul de eviden t a a pieselor de schimb. Pentru piesele de schimb ce se asigura ti produca de la al tori, se emit comenzile necesare din timp si se urma ste primirea acestora prin documentele de expedi tie. re (3.34)
150
3.7
3.7.1
Organizarea sistemelor de mentenan ta

Organizarea sistemelor de mentenan t a preventiv planicat
La prima vedere utilizarea unui sistem preventiv este mai costisitoare, dar efectele aplica rii sistemului, materializate prin reducerea numa rului de opriri accidentale si prelungirea duratei de func tionare, respectiv a resursei sistemelor tehnice, fac rentabil a aplicarea acestuia. Prevederea defec tiunilor, cu o anumita probabilitate, permite dimensionarea mai judicioas a a stocului de piese de schimb, diminundu-se astfel imobiliz arile de fonduri s i de spa tii de depozitare. Dac a reprezent am grac, pe baza datelor statistice, costurile pentru mentenan t a n func tie de frecven ta mentenan tei preventive, vom constata o cre s tere liniara a costurilor mentenan t ei preventive c odat a cu cre s terea frecven tei de 1 execu tie a acesteia, compensat a de sca t a corecderea costurilor pentru mentenan tiv a c2 pentru remedierea avariilor si executia reparatiilor accidentale. Suma costurilor celor doua ta tipuri de mentenan c = c1 + c2, va prezenta un minim care dene ste frecven ta optim a a mentenan tei preventive. Reprezentnd grac costurile nregistrate pentru nl aturarea avariilor si pentru efectuarea repara tiilor accidentale, precum si pierderile de produc tie nregistrate datorit a scoaterii din func tiune a sistemelor tehnice, se constat a c a acestea sunt cu att mai mici cu ct frecven ta reviziilor tehnice din cadrul mentenan tei preventive este mai mare. Obiectivele si avantajele sistemului de mentenan t a preventiv planicat Principalele obiective ale sistemului sunt: evitarea mb atrnirii s i prelungirea duratei de serviciu a sistemelor tehnice prin verica ari, revizii par tiale si generale, moderniz ari si nlocuiri ri periodice, regl de piese cnd este necesar; men tinerea performan telor sistemelor tehnice la nivelul dat de constructor; evitarea scoaterii accidentale din lucru a sistemelor tehnice, prin nlocuirea din timp a elementelor uzate; reducerea costurilor de produc tie prin repararea si nlocuirea de piese din timp; evitarea stocurilor de piese de schimb si materiale. Sistemul comport a lucr ari specice, care prin revizii si examina a ri depisteaz piesele defecte si procedeaza la nlocuirea sau repararea lor, nainte de a se dete riora complet si n mod nea steptat.
3.7. ORGANIZAREA SISTEMELOR DE MENTENANT A
151
Se executa astfel nlocuirea sistematica a pieselor a ca ror resurs a s-a determinat conform metodelor prezentate n sec tiunea (3.5) Resursa pieselor, evitnduse folosirea acestora pn a la completa ie sire din serviciu. Sistemul consta , n principiu, din: punerea n func tiune si reglarea sistemelor tehnice; elaborarea si a sarea instruc tiunilor de manevrare-manipulare, ntre tinere si exploatare; stabilirea perioadelor de revizii par tiale; stabilirea perioadelor de revizii generale. Pentru introducerea sistemului este necesara anci de informa tii crearea unei b privind: eviden ta instala tiilor tehnologice din dotare; timpul de lucru si regimul de utilizare; istoricul defec tiunilor pe genuri si cauze; frecven ta defec tiunilor; cauzele care au generat defec tiunile; interven tiile si modic arile executate. Aplicarea sistemului presupune diviziunea corect a a sarcinilor ntre sectorul de produc tie si compartimentul de ntre tinere si repara tii. Personalul din sectorul de produc tie poate si trebuie s a execute: vericarea instala tiilor tehnologice la care lucreaz a, privind precizia, siguran ta n func tionare, pa strarea reglajelor; anumite reglaje ale parametrilor de execu tie; cura tarea instala tiei la sfr situl schimbului; unele ungeri ale punctelor precizate prin instruc tiuni; vericarea presiunii uleiului, apei, aerului, temperaturii de regim; urm arirea nivelului de zgomot produs de componentele aate n mi scare; urm arirea temperaturii componentelor care se nc alzesc n timpul func tion arii etc. Instruc tiunile pentru opera tiile de ntre tinere care se executa de personalul de produc t ie, trebuie sa tinere si repara tii. e elaborate de compartimentul de ntre Aplicarea sistemului presupune existen ta unui compartiment de mentenan t a bine organizat, care s a poat a remedia operativ defec tiunile descoperite n timpul reviziilor si opririlor accidentale, ce nu pot complet nl aturate. Un exemplu de organizare a activita tii de mentenan ta a de ciment cu cariera ntr-o fabric proprie de materie prima este prezentat n gura de la pagina 169. Num arul de personal cuprins n aceast a activitate va nsa mult mai redus, ntruct centrul de greutate este pe activitatea preventiv-planicata . Fiind un sistem modern care depisteaz a printr-un program de veric ari, n scopuri preventive, defec t iunile ce pot apare si nominalizeaza si metodele ca ile de eliminare a lor, prezinta o serie de avantaje de ordin tehnic, economic si organizatoric. Astfel:
152
reduce numa tiilor, prin mic sorarea frecven tei apari tiei rul opririlor instala defec tiunilor aleatoare; reduce costurile de repara tii si pierderile de produc tie datorit a avariilor; stabile ste cu o mai mare precizie necesarul de piese de schimb; asigur a o produc tie continu a si de buna calitate; conduce la sc aderea costului de fabrica tie al produselor; permite o utilizare constant a a for tei de munc a. Opera tii specice n sistemul de mentenan ta preventiv planicat se execut a urm atoarele opera tii specice: cura tarea instala tiilor, lubrierea, urma a a comporta rirea zilnic rii n exploatare, vericarea periodic a a mecanismelor, comenzilor si a aparatelor de ma sur a s i control, revizie par t ial a , revizia general a s i controlul de calitate asupra interven t iilor de mentenan t a si asupra calit a tii lucr arilor executate. a) Cur a tarea instala tiilor asigur a prelungirea duratei de serviciu a sistemelor tehnice, men tinerea performan telor func t ionale s i limitarea uzurii acestora, deoarece datorita tilor termici s i corozivi, pe mediului de lucru, al agen organele instala tiilor se depun impurita ti care le uzeaz a si n nal, le scot din func t iune. Opera tia de cur a tare a instala tiilor se ncredin teaz a, de regul a, celor care le folosesc, ace stia ind direct interesa ti n buna lor func tionare. Pentru instala tiile cu un grad ridicat de complexitate si de automatizare, opera tia de cur a tare trebuie s a e efectuat a de un personal cu o preg atire corespunza toare. O interven tie de cur a tare si stergere cu mijloace neadecvate poate produce daune mai mari dect agentul mpotriva c aruia se ac tioneaz a. b) Lubrierea constituie una din m asurile principale pentru reducerea uzurii instala tiilor. Organizarea ra tional a a lucr arilor de lubriere, cu recuperarea uleiurilor uzate s i regenerarea lor, constituie sarcina principal a a compartimentului de mentenan t a din ntreprindere (conform HG nr. 662/12.07.2001 privind gestionarea uleiurilor uzate) n vederea asigur arii unei lubrieri corespunz atoare se elaboreaz a din timp sele si schemele de ungere pentru toate instala tiile din dotare s i se instruie s te personalul pentru cunoa sterea sistemelor de ungere, folosirea corect a a schemelor s i selor de ungere, schimbarea la timp a uleiurilor si colectarea uleiurilor uzate. Personalul specializat dotat cu ntreg inventarul de dispozitive de ungere necesare pentru toate opera tiile, inclusiv pentru colectarea uleiurilor uzate, se repartizeaza santiere, astfel nct sa pe sectoare, ateliere sau se asigure ungerea la timp a tuturor pieselor, subansamblurilor s i instala tiilor tehnice cu lubrian ti corespunza tori din punct de vedere calitativ s i cantitativ, n func t ie de caracte risticile constructive ale instala tiilor si de condi tiile n care lucreaza .
153
c) Urma rirea zilnica a comporta rii n exploatare are drept scop vericarea modului n care instala tiile realizeaz a opera tiile tehnologice din punct de vedere al productivita tii, al preciziei s i al calit a tii. Astfel, se pot sesiza si nl atura din timp fenomenele negative, chiar incipiente, care ar putea duce la scoaterea din func tiune a instala tiei. Aceast a urm arire trebuie f acuta a t arii s i al ungerii, la punerea n func tiune n ecare n timpul cur zi, precum s i pe parcursul schimbului de lucru. Urm arirea n func tionare se impune s i mai acut pentru instala tiile de mare complexitate, cu un numa r ridicat de parametri ce trebuie urm a ri t i si corecta ti, cum sunt cele din industria chimica a, a materialelor de construc tii, , petrochimic siderurgic a, metalurgica etc. Cu aceast a ocazie se execut a vericarea si strngerea mbina si rilor, reglarea vericarea func tiona tii care asigura tionare a rii mecanismelor, opera buna func instala tiilor pe durata schimbului de lucru. Pentru refacerea jocurilor ini tiale sau admise dintre piesele mbin arilor, trebuie executate reglajele necesare. Prezen ta unor jocuri mari n articula tii, rulmen ti, angrenaje etc. duce la apari tia b at ailor, a uzurii la oboseal a sub forma de pitting si la distrugerea nainte de vreme a pieselor respective. d) Vericarea periodic a a mecanismelor, comenzilor si a aparatelor de m asur a si control se execut a s apt amnal si are drept scop depistarea din timp a posibilita t ilor de avarie. Aceast a opera t ie se executa pe baza unei documenta tii tehnice de vericare, cu aparate metrologice, de personal specializat pe opera tii. Defec tiunile constatate se remediaz a e imediat, dac a inuen teaza calitatea produc t iei sau conduc la uzarea rapida a subansamblurilor, e cu ocazia reviziilor planicate. Prin aceast a vericare trebuie descoperite decien t ele incipiente care pot duce n timp, la avarie. Vericarea const a n a privi (modul de func tionare, pierderi de ulei etc.), a sim ti (supranca lziri etc.), a asculta (rulmen t ii sau angrenajele care func tioneaza si a ma tii, zgomotos etc.) sura (temperaturi, presiuni, vibra solicit ari etc.) instala tia tehnologic a supus a controlului. Instruc tiunile de vericare trebuie astfel elaborate nct controlorii sa poata sesiza aspectele negative si nu pe cele corespunz atoare. e) Revizia par tial a comport a o examinare a func tion arii subansamblurilor de baz a ale sistemelor tehnice, urma a tenie, modul cum s-a rindu-se: starea de cur efectuat lubrierea, zgomotele anormale n func tionare si starea de uzur a. Cu aceast a ocazie, se efectueaz a reglajele necesare, se nlocuiesc piesele uzate si se repar a piesele defecte. Revizia par tial a se executa atre un specialist din cadrul de c compartimentul de mentenan t a care trebuie s a cunoasca tiile foarte bine instala tehnologice respective. Frecven ta reviziilor par tiale variaza si 6 luni, n func tie de tipul si ntre 1 importan ta n exploatare a instala tiilor.
154
Remedierea defec tiunilor constatate se face imediat, daca volumul de lucra ri nu este mare, sau cnd permite procesul de produc tie. In cadrul reviziei par tiale se execut a dou a categorii de teste: teste sub sarcin a care se executa tine informa tii asupra pentru a se ob func t iona arii tehnice a transmisiei s i randamentul total; rii mecanismelor, st teste de precizie pentru a se verica calitatea produc tiei realizate.
f) Revizia general a are drept scop vericarea tuturor subansamblurilor si a pieselor de mare uzur a. Cu aceast a ocazie se efectueaza reglaje, se nlocuiesc piesele uzate, se schimb a garniturile si se verica tionare n parametrii de func vederea readucerii n limitele admise. Revizia general a are o frecven t a de la sase luni la doi ani si se executa de muncitori speciali sti din cadrul compartimentului de mentenan ta . Pentru stabilirea frecven tei optime se ntocme ste diagrama de frecven t a revizii generale costuri. g) Controlul de calitate vizeaza tiei realizate de instala ti calitatea produc ile tehnologice si se executa tii noi si dup a dupa darea n folosire a unei instala executarea eca s i la cererea rei revizii generale. Acest control se poate executa sec tiei, cnd instala tia a nceput s a se abat a de la parametrii tehnico-func tionali stabili ti prin tehnologie. Scopul controlului este de a constata men tinerea reglajelor, abaterile de la calitate a produc tiei realizate, precum s i descoperirea eventuala tiuni a unor defec incipiente, nainte ca acestea s a afecteze calitatea produc tiei. Vor supuse controlului de calitate n primul rnd instala tiile complexe, cu cost orar de func tionare ridicat, care lucreaza tii grele de temperatura n condi , presiune, umiditate etc.
3.7.2
Organizarea sistemelor de mentenan t a complex a
Principalele obiective ale acestor sisteme de mentenan ta constau n: efectuarea de revizii tehnice si de repara tii de calitate, prin organizarea anticipata a acestora, modernizarea instala tiilor cu ocazia repara t iilor de rennoire n vederea cre sterii performan telor prin perfec tion ari constructive si automatiz ari, reducerea consumului de resurse (materiale, energie, piese de schimb, manoper a) pentru mentenan t a si reducerea cheltuielilor de produc tie prin realizarea unor lucra ri de calitate, evitarea stocurilor supranormative de materiale s i piese de schimb si reducerea opririlor accidentale. Sisteme de mentenan t a complex a Principalele opera tii specice ale acestor sisteme sunt: programarea, prega tirea, realizarea si urm arirea planului de revizii si repara tii, defalcat pe trimestre si luni; asigurarea pieselor de schimb; organizarea reviziilor tehnice si a lucra rilor de repara tii; lubrierea; organizarea sistemului de eviden t a si operare.
155
Programarea reviziilor tehnice si a repara tiilor se face n func tie de prevederile normelor tehnice de repara tii sau de starea tehnic a efectiv a a instala tiilor. Pe baza programa atesc anticipat repara tiile (lansare comenzi, bonuri de rilor se preg materiale etc.) si se ntocmesc gracele pentru executarea reviziilor, repara t iilor si lubrierii. Pentru instala tiile ce urmeaz a s a intre n repara tie se elaboreaz a documenta tia tehnic a si se ncheie contracte cu diver si furnizori de materiale si piese de schimb. Principalele sisteme de mentenan t a complex a cunoscute sunt urm atoarele: executarea de revizii tehnice si repara tii dupa necesitate; executarea de repara tii pe baza constat arilor n urma reviziilor tehnice; repara tii preventive cu planicare rigid a; repara tii preventive cu planicare controlata . a) Sistemul de revizii tehnice si repara tii dup a necesitate se aplic a, n general, n cazul uzurilor avansate, cnd f ar a o planicare prealabil a, se execut a revizii tehnice, n momentele n care instala tiile prezint a decien t e n func tionare si se repar a cnd ajung n starea limit a, n care nu mai pot utilizate. Avantajele aplic arii acestui sistem constau n costuri mai mici si utilizarea unui personal mai redus pentru mentenan ta . Dezavantajele constau n: scoaterea brusca din func t ionare a instala tiei din cauza avariei; pierderi de produc tie, consum mare de piese de schimb; durata mare de imobilizare n repara tii din cauza lipsei unei preg atiri prealabile a pieselor de schimb. Avariile care reprezint a o defectare a pieselor componente ale instala tiei, care conduc la ntreruperea capacit a tii de produc tie a acesteia, impun necesitatea unor repara tii accidentale. Combaterea avariilor care reprezint a una din cele mai importante probleme ale eca rei unit a t i se poate realiza prin urma toarele ma suri: supravegherea atenta tionarii sistemelor tehnice de c atre personalul a func deservent, pe baza unui instructaj fa cut de personalul specializat din compartimentul de mentenan t a; efectuarea unor repara tii de calitate; cercetarea cauzelor efective care au produs avaria, pentru luarea ma surilor necesare de evitare n viitor a cauzelor generatoare ale avariilor. Fiecare avarie se consemneaz a ntr-un proces verbal, n care se specic a n ce a constat avaria, cauzele probabile, ma s i numele celor vinova ti surile de remediere de producerea acesteia. Principalele cauze care pot provoca avarii sunt urm atoarele: comenzi gre s ite din partea operatorului; suprasolicitarea instala tiei; repara tii necorespunz atoare; defec tiuni de fabrica tie (material, dimensionare, execu tie). Pentru protec tia mpotriva suprasolicita rilor, instala t iile moderne sunt dotate cu dispozitive speciale de siguran t a care alarmeaz a si/sau decupleaz a automat,
156 evitnd astfel avariile.
b) Sistemul de repara tii pe baza constat arilor n urma reviziilor se practic a destul de des, dar da rezultate bune numai n cazul n care reviziile se executa periodic, la termenele planicate si n mod riguros. Cu ocazia reviziilor tehnice se stabile ste: gradul de uzur a al pieselor instala tiilor; lucr arile de repara tii ce trebuie executate. Sistemul prezint a avantajul operativit a tii, dar si dezavantajul lipsei de preve dere si preg atire a materialelor si a pieselor de schimb pentru realizarea repara tiilor. c) Sistemul de repara tii preventive cu planicare rigid a impune scoaterea obligatorie din func tiune a instala tiilor, la termenele stabilite pentru a reparate, indiferent de starea lor tehnic a efectiv a, cu nlocuirea obligatorie a pieselor la intervale prescrise pe baza determina rii statistice a resursei acestora. Din cauza condi tiilor diferite de func tionare a sistemelor tehnice este foarte dicil a stabilirea corect a a resursei ec arei piese. Acest sistem se aplica numai n cazurile unde este ecient din punct de vedere tehnico-economic, de exemplu n cazul liniilor automate sau a industriei aeronautice. Avantajele sistemului constau n posibilitatea asigur arii din timp a pieselor de schimb necesare care permite reducerea timpului de imobilizare n repara tie. Dezavantajele sistemului constau ntr-un consum mai mare de piese de schimb (se schimb a multe piese cu resursa incomplet epuizata si de mano), de materiale per a. d) Sistemul de repara tii preventive cu planicare controlat a combin a repara tiile pe baza constata a, cu repara tiile cu planicare rilor de la revizia tehnic rigid a. Sistemul se bazeaz a pe stabilirea termenelor pentru executarea interven tiilor pe baza prevederilor din normative, ca la sistemul cu planicare rigida , cu deosebirea c a interven tiile se executa a la revizia tehnica efectiv numai dac se constat a c a uzurile au atins sau dep a sit st arile limit a stabilite. Fa t a de aceste constat ari se adaug a planul de repara tii. n cadrul sistemului se execut a urm atoarele tipuri de interven tii: revizii tehnice (RT), repara tii curente de gradul 1 (RC1), repara t ii curente de gradul 2 (RC2) s i repara t ii capitale (RK). Revizii tehnice Revizia tehnica arile necesare pentru stabilirea st arii tehnice a nsumeaza lucr utilajului, n scopul nominaliz arii opera tiilor ce urmeaz a a se executa cu ocazia primei repara tii planicate. n cadrul reviziei tehnice se executa si lucr arile de reglare, strngere si rigidizare a unor piese s i subansambluri, schimbare ltre si uleiuri etc., n vederea asigura rii func t ionarii normale pn a la prima repara tie.
157
Avndu-se n vedere starea tehnica tiei, n cadrul reviziei efectiva a instala tehnice se stabile ste dac a aceasta trebuie s a intre n repara t ie dup a realizarea num arului de ore de func tionare preva tia zut n normele tehnice pentru interven respectiv a sau termenul de func tionare poate prelungit cu un anumit numa r de ore, de regul a cu intervalul normat pentru o revizie tehnic a. Se men tioneaz a c a dupa a repara tia expirarea termenului de prelungire se execut prev azut a ini tial si nu o alt a repara tie de un grad superior. La unele sisteme tehnice (utilaje de construc t ii, mijloace de transport etc.) se executa revizii de gradul 1 la un interval de 300 - 400 h s i de gradul 2 la un interval de 1200 1600 h. a) Revizia tehnic a de gradul 1 (RT1) const a n vericarea, reglarea, strngerea si ungerea subansamblurilor instala tiilor n scopul men tinerii st arii lor tehnice corespunz atoare si prevenirii defec tiunilor n timpul exploata a rii. Aceast revizie se execut a de c atre o echip a de muncitori special instrui ti pentru aceste lucr ari, la care participa si muncitorul care opereaz a pe insta n mod obligatoriu la tia tehnologic a respectiv a. Aceste revizii se executa s elor tehnologice de revizie si includ urma conform toarele opera tii, n cazul unui utilaj de construc tii, de exemplu: 1) lucr ari de control, strngeri s i reglaje : se gole ste apa si se schimba sul ltrant al ltrului de combustibil; cartu se veric a starea tehnic a si ntinderea curelelor de transmisie; se schimb a uleiul din carterul motorului; se porne ste motorul, se asculta si se verica atent daca se aud ba ta i presiunea de ulei; se veric a strngerea s uruburilor de xare; se verica a densi densitatea electrolitului bateriei de acumulatori (dac tatea este de 1; 285oB bateria este jum atate nc arcat a, iar dac a este de 1; 120oB bateria este desc arcat a; se verica nivelul electrolitului n ecare element al bateriei care trebuie sa acilor si n caz de necesitate se completeaz a cu e cu 10 15 mm deasupra pl ap a distilata ; se controleaza si se regleaza s enilelor, cu o rigl a ntinderea de 1; 5 m lungime a sezat a ntre rola de sprijin si coroana din tat a, fa ta ageata de care s maxim aa senilei trebuie s a e de 20 mm n teren moale si de 30 mm n teren tare; se veric a presiunea din pneuri si na timea prolului pe banda de rulare; l se purjeaz a condensul din rezervorul de aer comprimat; se demonteaza si se spal a elementul ltrant al regulatorului de presiune; se verica si etan sarea instala tiei hidraulice nivelul uleiului din rezervor (rezervor, ra citor de ulei, conducte, distribuitoare, pompe, motoare etc.); se verica si din reductoare (de de nivelul uleiului din cutia de viteze plasare, de rotire etc.) si se completeaza a este cazul. dac
158
2) lucra ri de ungere : ungerea se execut a conform schemei de ungere a ec arei instala tii, n care se precizeaz a, pentru ecare loc de ungere, cu semne conven tionale tipul lubriantului, iar cu cifre periodicitatea n ore. b) Revizia tehnica de gradul 2 (RT2) cuprinde, pe lng a lucr arile executate la revizia de gradul 1, o serie de lucra aror necesitate ri suplimentare, a c apare la o perioad a mai mare de timp. Aceast a revizie se execut a de un personal specializat pe baza Fi selor tehnologice pentru RT2. u ocazia reviziei tehnice de gradul 2 se execut a diagnoza st arii tehnice a instala tiei, care stabile ste starea tehnic a si resursa remanent a a acesteia prin ma surarea unor parametri, f ar a demontare. c) Revizia tehnic a sezonier a se executa tia care lucreaza la instala n aer liber (utilaje de construc tii, utilaje agricole, mijloace de transport etc.) de dou a ori pe an, pentru a se putea trece de la exploatarea de iarn a la exploatarea de var a s i apoi invers, de la exploatarea de vara la cea de iarn a . Revizia tehnic a sezonier a se suprapune peste una din reviziile tehnice planicate a se executa la nceputul sezonului respectiv si, cu aceast a ocazie, pe lng a lucr arile reviziei tehnice curente peste care se suprapune, se vor executa urm atoarele lucr ari specice: cur a t area general a a instala tiei; sp alarea rezervorului si a ltrelor de combustibil; sp alarea sistemului de ungere al motorului s i al ltrelor de ulei, nlocuinduse elementele ltrante; sp alarea carterului cutiei de viteze; nlocuirea uleiurilor si a unsorilor cu uleiuri si unsori specice sezonului care urmeaz a. Pentru preg atirea func tion arii pe timp friguros se mai execut a urm atoarele: izolarea termic a a rezervorului, a conductelor de ap a si combustibil, a bateriei de acumulatori; xarea huselor termoizolante pe radiatoare, vericarea instala tiei de nc alzire a cabinei, dotarea cu lan turi antiderapante a mijloacelor pe pneuri si vericarea dota sterg atoare si nca rii cu lzitoare de parbriz. Reviziile tehnice se ncheie cu un proces verbal care va con tine: datele de identicare a instala tiei, felul reviziei executate, decien t ele constatate si remediate, aprecieri privind exploatarea si ntre tinerea, piesele de schimb consumate, propuneri privind necesitatea executa arile rii unei revizii curente, precizndu-se lucr ce trebuie executate, materialele si piesele de schimb necesare, precum si data introducerii n repara tie. Repara tii curente Repara tia curent a este o interven tie care se execut a periodic planicat sau la necesitate pentru nl aturarea uzurii normale sau a unor deterior ari locale, prin repararea, recondi tionarea sau nlocuirea unor piese componente sau chiar a unor subansambluri uzate.
159
Principalele opera t ii care se executa t ii curente sunt: n cadrul unei repara demontarea par tial a a pieselor s i subansamblurilor cu uzura accentuat a, stabilite la revizia tehnic a anterioar a; repararea, recondi tionarea, nlocuirea si ajustarea unor piese si subansambluri; nl aturarea unor jocuri care depa sesc limitele admise; strngerea tuturor mbin arilor; vericarea func t iona tionale din componenta rii tuturor blocurilor func instala tiei; vericarea si repararea dispozitivelor de protec tie si securitate a muncii; recondi tionarea protec tiei anticorozive prin revopsirea zonelor cu protec tia degradata . n func tie de volumul lucr arilor ce se execut a, de valoarea pieselor si sub ansamblurilor reparate, recondi tionate sau nlocuite, reparatiile curente se mpart n repara tii curente de gradul 1 (RC1) si repara tii curente de gradul 2 (RC2). Repara tiile curente de gradul 1 pot planicate (data exacta arii lor a execut reactualizndu-se pe baza propunerilor f acute la revizia tehnic a) sau executate la necesitate, ori de cte ori instala tia este scoas a din func tiune datorit a intr arii unor piese componente n zona limita de uzura . La repararea unui bloc func tional defect care se demonteaz a de pe instala tie, n cadrul repara tiei curente de gradul 2, se execut a urm atoarele lucr ari: cura t area s i sp a larea acestuia; demontarea n piese componente; sp alarea si degresarea pieselor; controlul pieselor si clasicarea lor n bune, recondi tionabile si nereparabile; recondi t ionarea pieselor reparabile si prega tirea pieselor noi pentru nlocuirea celor nereparabile; asamblarea blocului func tional; executarea rodajului si vericarea func tionarii pe bancul de prob a, urma rindu-se atingerea parametrilor tehnico-func tionali nominali; remontarea pe instala tia tehnologic a. Repara tia curenta se ncheie cu un proces verbal care va con t ine: opera ti ile executate cu precizarea subansamblurilor nlocuite sau reparate, rezultatul probelor executate dup a repara tie, costul repara tiei, termenul de garan tie. Repara tia capital a Repara tia capital a are drept scop restabilirea parametrilor tehnico-func tionali ai instala tiilor dup a epuizarea resursei, n vederea rennoirii acestora pentru a le asigura func t ionarea normal a n urm atorul ciclu. Repara tia capital a este cea mai complexa interven t ie de mentenan t a , a c a rei dat a de execu t ie se planic a din anul anterior si se actualizeaza la reviziile tehnice.
160
La repara tia capitala se executa urma toarele lucra ri: recep tia instala tiei la intrarea n repara tie; cur a t area s i sp alarea instala tiei; demontarea instala tiei n subansambluri; demontarea subansamblurilor n piese; spa si degresarea pieselor; larea controlul st arii tehnice a pieselor si clasicarea lor n bune, recondi tionabile si nereparabile; recondi tionarea pieselor reparabile si preg atirea pieselor noi pentru nlocuirea celor nereparabile; montarea subansamblurilor; executarea rodajului subansamblurilor pe bancul de prob a, urm arindu-se atingerea parametrilor tehnico-func tionali nominali; montarea instala tiei si executarea rodajului; protec t ia anticoroziva tiei; prin vopsirea instala vericarea func tionarii n gol si n sarcin a, urm arindu-se prin reglaje realizarea parametrilor tehnico-func t ionali nominali; ntocmirea sei de ma sur a tori a parametrilor tehnico-func tionali realiza ti de instala tie dup a repara tie si compararea valorilor acestora cu acelea din cartea tehnic a. Cu ocazia repara tiei capitale se pot executa lucra ri de modernizare pentru a aduce instala tia la nivelul performan t elor tipului similar ce se fabric a n perioada respectiv a. Lucra a pe baza unei documenta tii care rile de modernizare se execut n afara desenelor de execu tie va con tine un memoriu tehnic, devizul lucra rilor de modernizare si un calcul de ecien ta a a moderniz arii. n tehnico-economic cazul n care costul lucr arilor de modernizare dep a se ste valorile prescrise prin normele tehnice de repara tii, atunci acestea se nan teaz a din investi tii, conform prevederilor legale n vigoare. Pentru unele instala tii tehnologice este mai ecient a nlocuirea repara tiilor capitale cu repara tii prin schimb de subansambluri, pe baza stabilirii ct mai corecte a resursei acestora prin metoda statistica .
3.8
Diagnoza st arii tehnice a instala t iilor
i func La baza diagnozei stau parametrii constructivi s tionali care caracterizeaza tiei. Pe baza acestor parametri se starea tehnica a piesei sau a instala poate determina starea tehnica real a a instala tiei la un moment dat si resursa remanent a pna tionarea, repararea sau nlocuirea piesei respective. la recondi Diagnoza st arii tehnice studiaz a s i stabile ste parametrii st arii limit a, metodele s i aparatele care se folosesc la determinarea sta rii tehnice f a r a demontarea unei instala tii, precum si resursa remanent a la momentul respectiv.
3.8. DIAGNOZA STARII TEHNICE A INSTALATIILOR
161
Diagnoza se poate executa pe elemente sau pe ntreaga instala tie. De asemenea, diagnoza se recomand a si pentru stabilirea calit a tii repara t iei instala tiilor tehnologice, pentru determinarea concordan tei dintre parametrii tehnicofunc tionali realiza ti si cei prev azu ti n documenta tie. Diagnoza n timpul exploat arii poate stabili subansamblul defect, precum si volumul de lucr ari necesar pentru remedierea defectiunii. Metode si aparatur a de diagnoz a Principalele metode de diagnoza tiilor tehnologice sunt: vizual a a instala , acustic a, vibratorie, func tional a si combinata . a) Metoda vizual a se aplic a cu bune rezultate la sesizarea pierderilor la instala tiile termice, instala tiile hidraulice, instala tiile de alimentare, instala tiile de ungere si de ra cire. De asemenea, dupa sapare se poate aprecia starea tehnica culoarea fumului de e , ct si eventualele defec tiuni ale motoarelor cu ardere intern a, la sistemele de alimentare s i de distribu tie ale acestora. Tot vizual se veric a integritatea sistemelor tehnice, sla arilor birea asambl demontabile, ful arile sau neparalelismele organelor n miscare etc. b) Metoda acustic a se bazeaza pe nregistrarea semnalelor acustice ale cuplelor cinematice, nsa si separarea acestor semnale, n func tie de clasicarea frecven ta zgomotului, care se compar a cu un spectru de frecven t a luat ca etalon pentru ecare articula tie, se face foarte greu si implica aparatur a speciala . c) Metoda vibratorie are n vedere faptul ca energia de lovire din articula tiile mobile si amplitudinea vibra tiilor sunt propor tionale cu m arimea jocului. Starea tehnic a a sistemelor tehnice se poate deci aprecia pe baza vitezei maxime a vibra tiilor, ma surate ca parametru simptomatic. d) Metoda func tional a const a n m asurarea direct a a parametrilor care caracterizeaz a indirect att func tionarea instala tiei, ct si starea tehnic a a organelor acesteia. Astfel, starea tehnica a pompelor hidraulice se poate aprecia dupa debitul pompei la tura tia de regim, a curelelor de transmisie dup a alungire, a duzelor dup a calitatea pulveriz arii, a ma sinilor unelte dup a precizia prelucra rii pieselor etc. e) Metoda combinat a const a n aplicarea combinat a a mai multor metode de diagnoz a. Astfel, la motoarele cu ardere intern a, aprecierea st arii tehnice se poate face dup a cantitatea de gaze ce trece n carter, dup a consumul de ulei, dup a presiunea gazelor din carter, dup a cantitatea de metal din ulei, dup a puterea dezvoltata de ecare cilindru, dup a gradul de compresie, dup a calitatea pulveriza rii injectoarelor si dup a analiza gazelor de ardere.
162
Diagnoza unor uzuri avansate sau jocuri anormale se poate face si prin ascultarea motorului cu ardere intern a cu stetoscopul. La instala tia hidraulic a se veric a cu tester debitul, presiunea si temperatura la pompe, distribuitoare si la motoarele hidraulice rotative s i rectilinii (cilindri de for t a). La mecanismul de frnare se veric a decelera tia sau spa tiul de frnare. La transmisii se veric a u surin ta cupla si decupl arilor si eventualele b ata rilor i sau zgomote anormale. Interesul deosebit fa t a de diagnoza st arii tehnice a sistemelor tehnice se explic a prin faptul c a ecare demontare si montare a elementelor componente n scopul veric arii sta a un volum important de manoper a si un rii tehnice necesit timp ndelungat de scoatere din produc tie, ceea ce face neeconomic un control la intervale mici de timp. n plus, n timpul demont arilor se modic a ajustajele dintre piese s i se distrug organele de etan sare, ceea ce se reecta negativ asupra intensit a tii uzurii pieselor n continuare. Pentru executarea diagnozei tehnice trebuie asigurata si o dotare o organizare tehnic a corespunz atoare. Se recomand a organizarea de sectii speciale de diagnoz a cu personal specializat, dotate cu ntreaga gama a si control de aparate de ma sur s i cu laboratoare mobile pentru instala tiile care au o mare r aspndire (utilaje de construc tii, utilaje agricole, mijloace de transport etc.) sau contract de service cu o unitate specializat a. Pentru instala t iile care lucreaz a n linii tehnologice (industria chimica tia de ma sini, industria materialelor de construc tie etc.) , construc se recomanda organizarea de laboratoare dotate cu standuri, cu aparatura de analiza turi de aparate pentru m a (uleiuri etc.), cu izotopi radioactivi, cu lan surarea si analiza n timp real a zgomotului si vibra tiilor etc. Pentru ca diagnoza st arii tehnice s a dea rezultate optime este necesar ca nc a de la proiectare accesul la sistemele tehnice sa a, n e adaptat pentru diagnoz sensul prevederii posibilit atii de cuplare rapid a a aparaturii de m asura si control, f ar a demontare, iar la experimentarea prototipului si a seriei zero s a se verice n mod obligatoriu parametrii simptomatici, f ar a demontare sau cu demonta ri minime si s a se stabileasc a valoarea lor limit a admisibila . Din cercet arile efectuate s-a constatat c a mai mult de 50% din motoarele cu ardere intern a ale sistemelor tehnice introduse n repara tie au n realitate uzuri de numai 30 60% din valoarea uzurii limita , nefunc tionarea normal a datorndu-se de fapt reglajelor neefectuate sau necorespunz ator efectuate. Prin introducerea diagnozei tehnice f ara demontare, cheltuielile pentru mentenan ta se pot reduce cu 25 30% , economia de energie poate ajunge pna la 20%, iar durata de func tionare ntre repara tii poate cre ste cu 25 30%.
TII 3.9. ORGANIZAREA ACTIVITA DE REPARATII
163
3.9
Organizarea activita tii de repara tii
Sistemele de repara tii pot organizate sub trei forme: cu for te proprii, prin unit a ti specializate sau de tip combinat. a) Organizarea repara tiilor cu for te proprii se folose ste n cea mai mare parte a unit a t ilor, deoarece prezint a o serie de avantaje: instala tia este scoas a un timp mai scurt din produc tie; repara tia se execut a rapid s i de calitate; conducerea intern a poate exercita un rol mobilizator; se poate organiza cu personal operator n procesul de produc tie. Sistemul prezint a totu si si o serie de dezavantaje: cheltuieli mari pentru organizarea atelierelor proprii si aprovizionarea cu materiale si piese de schimb; personal suplimentar pentru repara tii; productivitate mai redus a din cauza imposibilit a tii organiz arii n ux a repara tiilor. Repara tiile cu for te proprii se pot organiza n urm atoarele sisteme: centralizat, descentralizat sau mixt. n sistemul centralizat toate lucra si realizare a rile de planicare, prega tire repara tiilor se executa atre compartimentul de mentenan ta a de c . Sistemul d rezultate bune n societ atile comerciale de productie mici si mijlocii. Sistemul prezint a urm atoarele avantaje: piesele de schimb se produc si se achizi tioneaz a n condi tii economice; muncitorii pot specializa ti pe grupe de sisteme tehnice; for t a de munc a si suprafe tele de produc t ie sunt utilizate ra tional. Sistemul prezinta s i dezavantaje: personal de conducere suplimentar si sepa rarea activit a tii de mentenan t a de produc tia de baza . n sistemul descentralizat lucr arile de mentenan t a se execut a la nivelul sec t iilor de produc tie care sunt dotate cu personal, ma sini si aparate de m asur a si control. n acest sistem, compartimentul de mentenan t a se ocup a de coordonarea ntregii activit a ti s i cu executarea repara tiilor capitale la instala tiile importante. Sistemul se aplic a n marile unit a ti industriale si combinate. Avantajele sistemului constau n: reducerea personalului de conducere, asigurarea unei leg aturi strnse ntre produc tie si activitatea de mentenan t a si nregistrarea unor costuri mai mici la nivelul sec tiilor. Dezavantajele sistemului constau n: utilizarea unui personal mai numeros pentru mentenan t a cu un grad mai redus de utilizare, productivitate mai sc azut a si imposibilitatea asigur arii unui stoc de piese de schimb pe sec tii. n sistemul mixt lucra tinere, de revizii si repara tii curente sunt rile de ntre executate de sec tiile de produc tie, iar repara tiile capitale sunt ncredin tate compartimentului de mentenan t a al ntreprinderii.
164
Sistemul cauta si sa sa mbine avantajele celor doua sisteme de mai sus nla ture dezavantajele lor. b) Organizarea repara tiilor prin unit a ti specializate este caracteristic unor anumite categorii de sisteme tehnice (mijloace de transport auto, tractoare, utilaje agricole, utilaje de construc tii), ct si unor sisteme tehnice folosite n ntreprinderile industriale (automatizare, mecanic a na , calculatoare). Avantajele acestui sistem constau n: realizarea pieselor de schimb n condi tii economice; organizarea n ux a lucra rilor de repara tii; specializarea personalului pe categorii de lucra ri; reducerea duratei de execu t ie; productivitatea muncii ridicat a; calitatea superioara a lucra rilor; costuri mai reduse datorit a mecaniz arii s i automatiz arii lucra rilor. Sistemul prezint a ns a si dezavantaje: instala tiile sunt scoase din produc tie pe o perioad a mult mai mare de timp; n cazul avariilor se intervine mai pu tin operativ. Pentru instala tiile a c aror demontare si transport sunt greu de realizat, ntreprinderile specializate pot trimite echipe pentru a executa repara tiile la sediul ntreprinderilor posesoare. c) Organizarea repara tiilor de tip combinat mbin a cele dou a sisteme prezentate mai sus, executndu-se cu for te proprii reviziile tehnice, repara tiile curente s i repara tiile accidentale, urmnd ca repara tiile capitale sa se execute n ntreprinderile specializate. Acest sistem si g ase ste o larg a aplicare n cadrul unit a tilor de transport auto, a unit a tilor agricole, a unit a tilor de construc t ii, n industria petroliera , n industria alimentar a etc. Avantajele acestui sistem constau n: personal redus angajat pentru lucr ari de mentenan ta ; suprafe te reduse si spa tii construite mici afectate lucr arilor de mentenan ta ; stocuri mici de piese de schimb; costuri mai reduse. Dezavantajele sistemului constau in: instala t iile tehnologice sunt scoase din produc tie pentru repara tie capital a pe o perioada relativ mare de timp; repara tiile accidentale se execut a mai greu din lipsa pieselor de schimb s i a personalului specializat; productivitatea redus a a muncitorilor proprii pentru mentenan ta .
TOTALA 3.10. MENTENANTA PRODUCTIVA
165
3.10
Mentenan ta productiva totala
Mentenan ta productiv a totala , pe scurt MPT, este o metoda ce are drept obiectiv evaluarea permanent a a performantei mijloacelor de produc tie (instala tii tehnologice, echipamente, utilaje, ma sini unelte) care practic a revolu tionat ntreaga activitate de mentenan ta a sistemelor tehnice. asociat In evolu tia conceptului de mentenan ta productiva totala se pot identica trei etape, si anume: Etapa anilor 50 ai secolului trecut, cnd a fost introdus conceptul de mentenan t a preventiv a, de origine americana a ti , care avea n principal scopuri sau nalit economice. Urmeaz a o a doua etap a, a anilor 60, aceea a mentenan tei productive, care de asemenea are drept obiectiv scopuri economice generale, dar se orienteaza si asupra inuen tei mentenan tei n costurile efective de produc tie. A treia etap a, a anilor 70, este supranumit a mentenan ta productiv a total a. ntregul personal angajat n procesul de produc tie cap at a responsabilit a ti n privin ta activit a tii de mentenan t a, ecare membru la nivelul s au de competen ta , activitatea de mentenan t a nemaiind numai responsabilitatea speciali stilor. Cel care ar putea numit p arintele mentenan tei productive totale este Seiichi Nakajima, vicepre sedinte al JIPM (Japan Institut of Plant Maintenance), organiza tie profesionist a creat a n anul 1969 de c atre JMA (Japan Management Association). Acesta spunea despre evolu tia conceptului: Am nceput prin a studia metoda american a de mentenan t a preventiv a n anul 1950; n anul 1962 am fa a n Statele Unite. n anii urma cut prima vizit tori am vizitat ntreprinderi din Europa s i din Statele Unite n scopul de a percepe mai bine maniera de utilizare a mentenan tei preventive. Bazndu-ma tiile pe observa mele, am introdus acest concept n Japonia n anul 1971. In Japonia, de altfel, se spune: Trebuie acordata tie micilor o foarte mare aten lucruri, deoarece cu aceste mici lucruri se pot construi lucrurile mari. Explica tia termenilor Mentenan ta tinerea sistemului, are acum , care la nceputuri nsemna ntre o semnica tie nou a, mult mai bogat a de men tinere n permanen t a a condi t iilor optime de produc tie. Productiv a, care la nceput avea semnica tia de productivitate, are acum o semnica tie noua , aceea de randament optim n scopul rentabiliza rii maxime a investi tiei si de a mic sora costurile legate de produc tie. Total a indica a diferitele componente ale responsabilit a tii de pro faptul c duc t ie sunt chemate ca ecare s a- si aduc a contribu tia la metoda de mentenan t a adoptat a, altfel spus, activitatea de produc tie a operatorilor s a se mbine si cu elemente ale activit a tii de mentenan t a. A sadar, MPT este acea metoda prin care se reduc la maximum posibil toate pierderile din timpul procesului de produc tie ca timp, materii s i materiale,
166
energie, manopera s i altele, astfel nct sa se poata crea un cadru ct mai dedicat activit a tii principale de produc tie. De asemenea, MPT vine n ajutorul operatorilor de proces, n sensul cunoa sterii de c atre ace stia mult mai bine a performan telor ma sinilor, echipamentelor, utilajelor, instala tiilor pe care le deservesc. n acela si timp, n loc de a se a s tepta serviciul de mentenan t a pentru ndep artarea defectiunilor, ecare operator la locul sau de munc a poate preveni eventualele mici defec tiuni, nainte ca acestea sa se transforme n probleme grave, poate analiza si elimina sursa defec tiunilor n timp real. Secretul MPT este acela de a acorda maxim a aten tie detaliilor. Etapele de parcurs n cazul MPT Sunt n num ar de 12 s i, n ordine logic a, avem: Etapa 1. Decizia conducerii Introducerea si dezvoltarea MPT n cadrul unei ntreprinderi presupune ca personalul operator s a aib a capacitatea de a- si schimba atitudinea fa t a de activitatea de produc tie, de a- si modica acele obi snuin te negative c ap atate de-a lungul timpului. Toate acestea se pot transforma n realitate numai n m asura n care att conducerea ct si ntregul personal le accepta , n primul rnd, s i apoi le realizeaza . Conducerea trebuie s a traseze strategia de urmat, iar personalul n totalitate s a e convins de corectitudinea strategiei. Etapa a 2-a. Elaborarea metodologiei MPT Aceasta a presupune cunoa s terea n detaliu a urm atoarelor elemente: etap natura generala a MPT; scopurile si obiectivele; denirea unui program de MPT; un limbaj comun conducere-personal. Etapa a 3-a. Crearea structurii de implementare Aceasta structur a este necesar a pentru a reduce socul la momentul lans arii MPT, creeaz a posibilit a tile de implementare ale programelor si permite coordonarea activit a tilor. Etapa a 4-a. Diagnosticarea Multitudinea situa t iilor existente n sectoarele s i locurile de munc a necesit ao evaluare prealabil a, o diagnosticare n ceea ce prive ste vrsta si starea tehnic aa utilajelor, nivelul randamentului atins de c atre acestea, practicile de mentenan ta , natura si amploarea amelior arilor. Rezultatele corecte ob tinute pot permite ob tinerea unui diagnostic real cu obiective date, precise si cu un diagnostic dat din start sau pur si simplu bazat pe intui tie. Etapa a 5-a. Elaborarea programului Este necesar a se elabora un program general de implantare a MPT la nivelul ntreprinderii, precum si defalcarea acestuia n programe locale de implantare a MPT la nivelul locurilor de munc a.
167
Etapa a 6-a. Lansarea programului n cadrul acestei etape, prevederile din programele de MPT trebuiesc transpuse cu delitate n practic a. Etapa a 7-a. Ameliorarea randamentelor Plecnd de la cunoa sterea pierderilor si opririlor obiective nregistrate de o instalatie tehnologic a, aceast a etap a are drept direc tie ameliorarea randamentelor si reducerea disfunc tionalit a tilor. La aceasta etap a, participarea operatorilor si tehnicienilor implica ti este necesara si se face prin organizarea de grupe mici de lucru care analizeaz a diferitele metode si posibilit a ti de reducere a pierderilor. Etapa a 8-a. Dezvoltarea mentenan tei independente (autonome) n aceasta ste ca s a se creeze condi tiile necesare pentru ca etapa se urma re personalul de produc tie s a e capabil de a asigura el nsu si o parte din mentenan ta de ntre tinere. Etapa a 9-a. Dezvoltarea mentenan tei programate Este acea faz a n care odat a dep a site posibilit a tile mentenan telor independente (autonome), adica ta neprogramat a (curativ a sau corectiv a), de mentenan se trece la mentenan ta programata a). (preventiv Etapa a 10-a. Ameliorarea tehnicit a tii Operatorilor li se favorizeaz a evolu tia n sensul realiza rii unei apropieri din ce n ce mai mari fa t a de instala tia pe care o deservesc. Etapa a 11-a. mbun at a tiri asupra concep tiei instala tiei Prin cunoa sterea foarte bun a a condi tiilor de exploatare, a mentenan tei instala tiilor, se pot ntrevedea posibile modica ri n concep t ia acestora, n sensul amelior arii parametrilor procesului de produc tie sau a abilit a tii. Etapa a 12-a. Lansarea unui nou program Se xeaz a noi obiective de atins, se vizeaz a alte sectoare de produc tie, se utilizeaz a cuno stin tele ca atate anterior pentru a le generaliza. p Pentru a asigura disponibilitatea n orice moment a unui sistem tehnic trebuie ca abilitatea si mentenabilitatea s a func tioneze optim. Diagrama din gura 3.2 arat a, pentru cazul instala tiilor termice, cum trebuie privit a rela tia dintre abilitate si mentenan ta a, corectiv a, productiva a) lund n consid (preventiv total eratie si celelalte aspecte: resursele nanciare si umane, proiectarea, fabricarea (execu tie si control), ambalare, depozitare, transport, montaj si punere n func tiune, exploatare, astfel nct instala tia s a lucreze n concordan ta tia deplina cu func specicat a.
168
Fig. 3.2: Reprezentarea graca tiei abilitate-mentenan ta a rela
169
170
Capitolul 4 DISPONIBILITATEA
4.1 Concept, deni tii, termeni
n acest capitol vom considera sisteme tehnice care pot reparate astfel nct n urma opera tiei de reparare sistemul este adus la un stadiu de func tionare identic cu acela de dinaintea defect arii. Pentru acest tip de sisteme o caracteristic a important a a performan tiei sistemului respectiv este disponibilitatea. Potrivit STAS 8174/3 - 77, Fiabilitate, mentenabilitate si disponibilitate. Terminologie, disponibilitatea este capacitatea unui dispozitiv sub aspectele combinate de abilitate, mentenabilitate si de organizare a ac tiunilor de mentenan ta si ndeplini func tia specicat a la un moment dat sau ntr-un interval de a- de timp dat. Aceast a deni t ie pune n eviden t a c a disponibilitatea unui sistem tehnic depinde att de abilitatea acestuia ct si de organizarea activita tii de mentenan t a. Disponibilitatea unui sistem tehnic poate denita prin raportul Disponibilitatea = Timpul de func tionare : Timpul de func tionare + Timpul de ntrerupere
Rela tia anterioar a este folositoare numai daca ne intereseaza trecutul acelui sistem, n care, pentru o perioad a de timp dat a, timpul de func tionare si timpul de ntrerupere pot da procentul timpului ct sistemul a fost disponibil. Dar interesul nostru este acela de a prezice disponibilitatea unui sistem tehnic. Pentru a putea face aceast a opera tie trebuie avute n vedere si analizate simultan att distribu tia de reparti tie a defectelor ct si distribu tia de reparti t ie a activit a t ii de reparare a acestora. Disponibilitatea unui sistem tehnic sau a unei componente a acestuia, la fel ca si abilitatea s i mentenabilitatea, este de fapt o probabilitate. De aceea toate legile teoriei probabilit a tilor pot aplicate disponibilita tii dac a aceasta este bine cuanticat a. Cazul cel mai simplu poate ilustrat prin urm atorul exemplu. Considera m un singur echipament (sau o singur a component a a unui sistem tehnic) care trebuie s a func tioneze continuu. Daca si se pa a o nregistrare se face streaz 171
172
CAPITOLUL 4. DISPONIBILITATEA
a perioadelor de timp n care echipamentul a func tionat sau a fost ntrerupt n vederea repar arii, atunci disponibilitatea sa poate descris a ca o variabil a aleatoare a c arei func tie de distribu tie este ilustrat a n gura 4.1. Cu 0 este marcat a starea de func tionare, iar cu 1 starea de nefunc tionare (ntrerupere necesar a repar arii). Disponibilitatea a steptat a a acestui echipament este valoarea medie
Fig. 4.1: Functia de repartitie a disponibilit a t ii unui singur echipament care trebuie s a func tioneze continuu (0 - starea de func tionare, 1 - starea de nefunc tionare (reparare)) a acestei variabile aleatoare. Daca ne intereseaza disponibilitatea permanenta a unui ntreg sistem tehnic, atunci trebuie sa lu a m n considera t ie comportarea n ansamblu a tuturor echipamentelor care-l compun. S a not am cu n num arul total de echipamente componente si cu n 0(t) num arul de echipamente aate n starea 0, adic a disponibile, la un moment de timp t: Raportul P 0(t) := n0 (t)=n m asoar a propor tia de echipamente disponibile la momentul t si aceasta trebuie avut a n vedere la stabilirea disponibilit a tii sistemului. irea unui sistem tehnic sau a Disponibilitatea poate denit a ca ind nsus unei componente a sistemului de a- s i ndeplini func tia cerut a sub aspectele combinate de abilitate, mentenabilitate si de organizare a opera tiilor de mentenan t a la un moment t; sau ntr-un interval de timp t. n continuare vom deni unele no tiuni folosite n studiul disponibilit a tii. Disponibilitatea instantanee sau punctual a, A(t), este probabilitatea ca sistemul s a e disponibil pentru utilizare la momentul de timp t dup a punerea sa n func tiune. (Disponibilitatea s-a notat cu A(t) dup a terminologia din limba engleza n care cuvntul disponibilitate este availability.) Disponibilitatea medie pe un interval de timp [ t1 ; t2 ] sau disponibilitatea unei misiuni de la t1 la t2 este denita tia prin rela 1 Am (t2 t1) := t2 t1 Z
t2
A(t)dt:
t1
(4.1)
4.1. CONCEPT, DEFINITII, TERMENI
173
Am (t2 t1 ) reprezinta tii din cursul unei misiuni n care sis media disponibilit a temul este disponibil pentru utilizare n intervalul [ t1 ; t2 ]: n particular, disponibilitatea medie pe intervalul [0; ] este 1 Am ( ) := Z
0
A(t) dt:
(4.2)
Disponibilitatea permanenta , AS , este probabilitatea ca sistemul sa e disponibil pentru utilizare la un moment de timp t foarte ndep artat de momentul punerii sale func tiune, adic a pentru t ! 1: AS := lim A(t):
t!1
Cele trei tipuri de disponibilit a ti denite mai sus sunt ilustrate n gura 4.2.
Fig. 4.2: Reprezentarea grac a a disponibilita tii punctuale, medii si permanente nainte de a da alte deni tii utilizate n teoria disponibilita tii preciza m cteva nota tii. M T BF (Mean Time Between Failures) = timpul mediu de bun a func tionare (media duratelor de bun a func tionare). M T T R (Mean Time To Repair) = timpul mediu pentru repara t ie (durata unei repara tii).
174
Coecientul de disponibilitate (propor t ia timpului activ) sau disponibilitatea intrinsec a cum este numit acest coecient n ( [18]) este denit prin formula M T BF KA := : (4.3) M T BF + M T T R Coecientul de disponibilitate are o valoare constant a, independent a de timp. Depinde numai de distributia timpului de defectare si a timpului de reparare, de aceea este privit ca un parametru caracteristic (intrinsec) al sistemului tehnic. Coecientul de indisponibilitate (propor tia timpului inactiv) este dat prin formula sau KIN := 1 K A; KIN = (4.4)
MT T R : (4.5) M T BF + MT T R Coecientul de indisponibilitate are de asemenea o valoare constant a, independent a de timp, si reprezint a propor tia timpului inactiv (de oprire a sistemului). Propor tia disponibilit a tii se dene ste prin raportul MT T R K D := : (4.6) M T BF Exemplul 4.1.1 Un sistem tehnic are urma toarele caracteristici: a) Distribu tia timpului ntre defect ari urmeaz a legea lognormal a (2.35) cu parametrul de forma si parametrul de scar a tmed = 50 ore de func tionare. = 0; 8 b) Distribu tia timpului de reparare urmeaz a legea normala N (m; ), unde m = 3 ore si = 1; 5 ore. Conform rela tiei (2.37) timpul mediu ntre defecta ri, M T BF , are valoarea 0; 82 M T BF = 50 exp = 68; 856ore, 2 iar M T T R = m = 3 ore. n acest caz, coecientul de disponibilitate al sistemului (disponibilitatea intrinseca ), care este dat de formula (4.3), are valoarea KA = M T BF 68; 856 = = 0; 958; M T BF + M T T R 68; 856 + 3 KIN = 1 KA = 1 0; 958 = 0; 042:
iar coecientul de indisponibilitate (4.4) este Propor tia disponibilit a tii, dat a de formula (4.6), are atunci valoarea MT T R 3 KD = = = 0; 044: MT BF 68; 856
TII 4.2. MODELUL EXPONENTIAL AL DISPONIBILITA
175
4.2
Modelul exponen tial al disponibilita tii
Cel mai simplu caz pentru a studia disponibilitatea (punctuala , medie sau permanent a) a unei componente sau a unui sistem tehnic este acela de a considera c a att intensitatea de defectare ct si intensitatea de reparare sunt constante. Acesta este cazul care corespunde distribu tiei exponen tiale. Vom studia acest caz tratndu-l ca pe un proces Markov. Conceptele de baza care se folosesc n acest tip de abordare sunt acelea de stare n care se a a sistemul (de exemplu, starea de func t ionare, notata s i starea de nefunc tionare, S0 ; notat a S1 ) si de stare de trecere (de la starea de func tionare la aceea de nefunc tionare datorit a unei defec tiuni sau de la starea de nefunc tionare la aceea de func tionare datorit a unei repara tii). Probabilit a tile de trecere de la starea i la starea j se noteaza a probabilit a tile pij depind numai de cu pij : Vom presupune c sta si j; sunt independente de st arile anterioare, cu excep tia ultimei st ari i; rile i si sunt constante n raport cu timpul. Pentru exemplicare vom analiza cazul disponibilit a tii unei singure componente ce poate reparat a si care are rata de defectare s i rata de reparare : Diagrama Markov a acestui caz este prezentat a n gura 4.3. S0 desemneaz a starea 0 n care componenta func tioneaz a si este disponibil a pentru utilizare, iar S1 desemneaza starea 1 n care componenta este defect a s i supusa repara rii.
Fig. 4.3: Diagrama Markov a unei componenete cu rata de defectare si rata de reparare Not am cu Pi(t) probabilitatea componentei de a n starea i = 0; 1: Evident P0(t) = A(t); i.e., probabilitatea componentei de a func tiona la momentul de timp t este egal a cu disponibilitatea ei. n plus, P0 (t) + P1 (t) = 1: (4.7)
i.e., la momentul de timp t componenta sau func tioneaza si este disponibil a sau este defect a si supus a repara rii.
176
Considera s i o cre stere a sa t s i calcula m un moment de timp t m probabilitatea componentei ca s a func tioneze (s a se ae n starea S0 ) la momentul t + t: Acest lucru se ntmpl a n dou a cazuri: 1) la momentul t componenta func tiona s i a func tionat n continuare n intervalul [ t; t + t]; 2) la momentul t componenta era defect a (se aa n starea S1 ) dar a fost reparat a n intervalul [ t; t +t]: Atunci are loc relatia P0( t + t) = P0 (t) (1 t) + P1 (t) t; de unde rezulta ca P0 (t + t) P0(t) = P0(t) + P1(t): t Pentru t ! 0 se ob tine ecua tia diferen tial a dP0 (t) = P0 (t) + P1 (t) : dt Substituind P0 (t) = 1 P0 (t) ; rezult a dP 0 (t) = ( + ) P 0 ( t) + : dt nmul tim egalitatea de mai sus cu e(+)t si integr am ambii membri. Avem Z Z Z (+)t dP0 ( t) (+)t e dt = ( + ) e P0 (t) dt + e(+)t dt: dt Calculnd prima integral a prin pa ti ob tinem r R e(+)t P0 (t) ( + ) e(+)t P0 (t) dt = R = ( + ) e(+)t P0 (t) dt + P0 (t) = (4.8)
(+)t e + C; +
de unde, dup a reducerea termenilor asemenea si mpa tire cu e(+)t ; rezulta r + Ce(+)t : + (4.9)
Pentru determinarea constantei de integrare C tinem seama c a P 0 (0) = 1: Atunci ob tinem C =1 = : + + (4.10)
177
nlocuind valoarea acestei constante n formula (4.9) rezulta tiei forma nala a solu P0 (t) = (+)t + e : + +
Deoarece starea 0 este starea de func tionare, atunci A (t) = P0 (t) este disponibilitatea punctual a a componentei (probabilitatea componentei de a func tiona la momentul de timp t): Prin urmare, disponibilitatea punctual a a componentei se calculeaz a pe baza formulei A (t) = (+)t + e : + + (4.11)
Disponibilitatea medie a unei misiuni pe intervalul [ t1 ; t2 ]; calculata pe baza formulei (4.1) folosind (4.11), este Z t2 1 Am (t2 t1) = A(t)dt = t2 t1 t1 1 = t2 t1 = Zt2
t1
(+)t + e dt = + +
n consecin ta , disponibilitatea medie pe un interval de forma [0; ] are expresia Am ( ) = + 1 e(+) : 2 + ( + ) (4.13) disponibilitate
(+)t1 + e e (+)t 2 : (4.12) 2 + ( + ) (t2 t1 )
Disponibilitatea permanent a sau coecientul de KA = lim Am ( ), calculat cu ajutorul formulei (4.11), este
!1
(+)t KA = lim A(t) = lim + e = : t!1 t!1 + + + KA = : + (4.14)
Deci
Cum M T BF =
1 1 si MT T R = ; rezult a KA = M T BF : MT BF + M T T R (4.15)
178
CAPITOLUL 4. DISPONIBILITATEA De regul a , este mult mai mare dect ; >> ; deci 1 >> > 0; ceea ce
permite dezvoltarea n serie si aproximarea de mai jos. 2 n 1 n KA = + + ( 1) + = 1 : =1 1+
Comparnd formulele (4.11) s i (4.14) se ob tine o rela tie ntre disponibilitatea punctual a si disponibilitatea permanenta A(t) = KA + (+) t e : + (4.16)
Formula (4.16) arata a disponibilitatea punctual a este suma dintre o component a c constant a, care este disponibilitatea permanent a KA; si o component a care vari4 az a descresc ator Demn de remarcat este faptul, ca componenta pentru t > + variabil a devine neglijabil a. ntr-adev ar, n acest caz (+)t 4 e < e < e4 = 0; 01832; + + ceea ce arat a c a A(t) = KA; pentru t > Cu alte cuvinte, pentru t > 4 : +
4 disponibilitatea punctual a se poate considera + constanta si egal a cu disponibilitatea permanenta . Figura 4.4 arata cum variaza disponibilitatea punctual a a unui echipament care poate reparat n func tie de i raportul ; i = 1; 2; : : : si cum tinde acesta c atre disponibilitatea perma+ nenta . Exemplul 4.2.1 La un sistem tehnic s-a constatat ca tia de de att distribu fectare ct si distribu tia de reparare urmeaza tial a cu parametrii legea exponen 1 1 1 = ; respectiv = : Atunci M T BF = = 300 ore si 300 12 1 MTT R = = 12 ore. Conform rela tiei (4.11), pentru determinarea disponi bilit a tii punctuale ob tinem expresia 25 1 13 A (t) = + exp t : 26 26 150
Folosind aceasta a putem determina disponibilitatea punctual a la diferite formul momente de timp. De exemplu, pentru t = 6; 8; 10 sau 12 ore se ob tine A(6) = 0; 984; A(8) = 0; 981; A(10) = 0; 978; A(12) = 0; 975:
179
Fig. 4.4: Varia tia disponibilita tii punctuale n func tie de valoarea raportului i ; i = 1; 2; : : : + Disponibilitatea medie pe intervalul [0; ] este dat a de formula 25 75 13 Am ( ) = + exp : 26 169 150 Pentru = 12 ore se ob tine Am(12) = 0; 985: Coecientul de disponibilitate dat de formula (4.14) are valoarea KA = 25 = 0; 962: 26
n gura 4.5 curba continu a este gracul disponibilit a tii punctuale A(t), curba punctat a este gracul disponibilit atii medii pe intervalul [0; t]; Am (t) ; iar dreapta punctat a reprezinta a KA: disponibilitatea permanent
180
Fig. 4.5: Reprezentarea grac a a disponibilit a tilor punctuale, medii pe [0,t] si permanente din exemplul 4.2.1
4.3
Disponibilitatea sistemelor
Deoarece disponibilitatea este o probabilitate, toate legile teoriei probabilita tilor pot aplicate pentru a calcula disponibilitatea unui sistem, plecnd de la cunoa sterea disponibilita tilor pa tilor componente. Metoda de calcul este r aceea si cu cea folosit a n sec t iunea 2.6 pentru determinarea abilita tii sistemelor cu montaj n serie sau n paralel. Prin urmare, pentru n componente independente legate n serie , ecare dintre ele avnd disponibilitatea Ai(t), i = 1; 2; : : : ; n; disponibilitatea sistemului este data de formula AS (t) =
n Q
Ai (t) ;
(4.17)
i=1
iar dac a componentele independente sunt legate n paralel, atunci disponibilitatea este AS (t) = 1
n Q
i=1
(1 Ai (t)) :
(4.18)
n formulele de mai sus disponibilitatea unei componente poate disponibilitatea punctuala sau disponibilitatea medie pe un interval de timp. Pentru congura tii complexe ale sistemelor analiza disponibilita tii poate fa cuta prin folosirea diagramelor-bloc, la fel ca n cazul abilit a tii.
4.3. DISPONIBILITATEA SISTEMELOR
181
Exemplul 4.3.1 Un sistem are doua componente, ecare din ele avnd rate constante de defectare 1 = 0; 10; respectiv 2 = 0; 15 c aderi pe or a si rate constante de repara tie 1 = 0; 20; respectiv 2 = 0; 25 repara tii pe or a. Calcula ti disponibilitatea punctual a si disponibilitatea medie pentru o misiune de 8 ore ale acestui sistem n urm atoarele cazuri: a) componentele sistemului sunt legate n serie. b) componentele sistemului sunt legate n paralel. Solu tie. n baza formulei (4.11) calcul am disponibilitatea punctual a a eca rei componente. A1(t) = 0; 667 + 0; 333 exp(0; 30t); A2(t) = 0; 625 + 0; 375 exp(0; 40t); A1(8) = 0; 697; A2(8) = 0; 640:
Atunci disponibilitatea punctual a a sistemului cu montaj n serie pentru t = 8 ore este AS (8) = A1(8) A2 (2) = 0; 697 0; 640 = 0; 446: Daca componentele sistemului sunt montate n paralel, disponibilitatea punctual a a sistemului la acela si moment de timp t = 8 ore este AS (8) = 1 (1 A1(8)) (1 A2(8)) = 0; 891: Pentru calcularea disponibilita tii medii pe intervalul [0; ] folosim formula (4.13). n baza acesteia avem: 1; 111 [1 exp(0; 30 )] 0; 9375 A2;m(t) = 0; 625 + [1 exp(0; 40 )] A1;m (t) = 0; 667 + A1;m(8) = 0; 793; A2;m(8) = 0; 737:
Atunci disponibilitatea medie a sistemului cu montaj n serie pentru o misiune de 8 ore are valoarea AS;m(8) = A1;m(8) A2;m (2) = 0; 793 0; 737 = 0; 585: Daca componentele sistemului sunt legate n paralel, disponibilitatea medie a sistemului pentru aceia si misiune de 8 ore este AS;m (8) = 1 (1 A1;m(8)) (1 A2;m(8)) = 0; 946:
182
4.4
Ca stere a disponibilita tii i de cre
Doi factori inuen t eaz a n mod decisiv disponibilitatea unui sistem tehnic, s i anume: a) factorul de abilitate, sau, cu alte cuvinte, timpul de func tionare normal a f ar a defec tiuni n condi tii determinate de exploatare a sistemului; b) factorul de mentenabilitate, sau, cu alte cuvinte, timpul de indisponibilitate, cnd sistemul este reparat n vederea ndeplinirii func tiilor specicate. Pentru a asigura cu certitudine disponibilitatea sistemelor n orice moment, triada abilitate - mentenabilitate - rennoire, trebuie s a func tioneze n mod perfect, rezultnd astfel chiar c aile de cre stere ale disponibilit a tii: abilitatea este necesar s a se apropie de un maxim, mpreun a cu un sistem de alarmare (sonor, luminos), foarte bine pus la punct si cu o supraveghere permanent a; deoarece mentenan ta preventiva este costisitoare iar prevederea defecta s i localizarea acestora n timp sunt extrem de dicile, este necesar a se rilor pune accent pe mentenan ta corectiv a; rennoirea prev azuta si calculat a a elementelor componente sau a subsis temelor. Experien ta acumulata tie a cimentului dovede s te n cazul liniilor de produc din plin c a disponibilitatea este maxim a dac a se ac tioneaz a major asupra celor trei factori mai sus enumera ti. Cum, n general, abilitatea este extrem de ridicat a, rezult a c a pentru a avea o buna disponibilitate trebuie ac tionat cu cele mai bune tehnici de mentenan t a pe de o parte, iar pe de alta parte, prin mic s orarea num a rului de interven tii de mentenan t a. Acest din urma a se ac tioneaz a: deziderat poate atins dac a) asupra concep tiei: abilitate, reparabilitate, accesibilitate, testabilitate, interschimbabilitate, func tionalitate; b) asupra politicii de mentenan t a: personal instruit, nlocuiri, nivel al repara tiei, procedee si tehnici.
Appendix A Func tia Gamma

Func tia Gamma de parametru p; sau integrala lui Euler de spe ta a doua, este denit a prin formula Z 1 (p) = xp1e x dx; p > 0:
0
1. (p) este o integrala si divergenta improprie convergent a pentru 0 < p < 1 pentru p 0: 2. (p) este uniform convergent a n raport cu parametrul p, pentru p apar tinnd unui interval compact [a; b] (0; 1): 3. (p) este o func t ie continua de p; pentru p 2 (0; 1): 4. (p) este o func t ie derivabil a n raport cu parametrul p 2 (0; 1) si Z 1 (k) (p) = xp1(ln x)k exdx; k = 0; 1; : : :
0
5. Pentru orice p > 0 are loc egalitatea
(p + 1) = p(p): n consecin t a, calculul valorii (a + n ), pentru 0 < a 1 si n num ar natural oarecare, se reduce la calculul valorii (a ) conform formulei (a + n) = (a + n 1)(a + n 2) (a + 1)a(a): Pentru a = 1; rezulta (n + 1) = n! 183
184 6. Pentru p =
APPENDIX A. FUNCTIA GAMMA 1 func tia Gamma are valoare 2 p 1 = 2
7. Reprezentarea grac a a func tiei Gamma este
Func t ia Gamma Abscisa punctului de minim este p0 a care se = 1; 4616; iar valoarea minim ob tine n acest punct este (p0) = 0; 8856: Pentru demonstra tiile acestor propriet a t i ale func tiei Gamma a se vedea, de exemplu, [1], pag. 406-407 s i 460-464.
Appendix B Codul lui Hammurabi

Societatea a sim tit nevoia de a reglementa problema abilit a tii nc a din cele mai vechi timpuri. Cea mai veche legisla tie cunoscut a n domeniul siguran t ei construc tiilor este Codul lui Hammurabi (1759 .e.n.) n care se g asesc urm atoarele preciz ari: Dac a un constructor construie ste o cas a pentru un om si dac a nu face aceast a construc tie solid a si casa pe care a construit-o se surp a si provoac a moartea proprietarului casei constructorul va omort. Daca provoaca moartea copilului proprietarului, va omort un copil al constructorului. Daca provoaca moartea unui sclav al proprietarului casei, va trebui sa dea proprietarului un sclav de aceea si valoare. Daca a restituie ceea ce a distrus si pentru distruge proprietatea, va trebui s c a nu a f acut solida s i aceasta s-a surpat, el trebuie s a casa pe care a construit-o reconstruiasca casa care s-a surpat pe propria lui cheltuial a . Daca adit o cas a pentru cineva si construc tia nu a corespuns un constructor a cl cerin telor si un zid a ca zut, acel constructor va trebui s a nt a reasca zidul pe propria lui cheltuial a..
185
186
APPENDIX B. CODUL LUI HAMMURABI
Bibliograe
[1] Budak, B.M., Fomin, S.V.: Multiple Intergrals, Field Theory and Series, An Advanced Course in Higher Mathematics, Mir Publishers, Moscow, 1973. [2] C atuneanu, V.M., Mihalache, A.: Bazele teoretice ale abilit a tii, Editura Academiei, Bucure sti, 1983. [3] Ciucu, G., Craiu, V., Stefa a matematica si cercet ari nescu, A.: Statistic opera t ionale, Editura Didactic a si Pedagogic a, Bucure sti, 1974. [4] Dragu, D., Ba te si m asur atori descu, Gh., Sturzu, A., Popescu I., Toleran tehnice, Editura didactica s i pedagogica sti, 1980. , Bucure [5] Dra tii si probleme de teoria probabighicescu, I.C., Budianu, Gh.: Exerci lit a tilor, Casa de editur a si pres a SANSA S.R.L., Bucure sti, 1995. [6] Duminica tef anescu, V.: Fiabilitatea fondurilor xe, O, T., Iofcea, D., S ciul de informare documentar a pentru aprovizionarea tehnico-materiala si controlul gospoda ririi fondurilor xe, Bucure s ti, 1988. [7] Ebeling, C. E.: An Introduction to Reliability and Maintainability Engineering, Tata McGraw-Hill Publishing Company Limited, New Delhi, 2000. [8] Ioan, L., Probabilita ti s i variabile aleatorii n telecomunica tii, Editura MatrixRom, Bucure sti, 1998. [9] Lix androiu, D.: Fiabilitatea sistemelor. Modele si algoritmi, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. [10] Mihoc, Gh.; Micu, N.: Elemente de teoria probabilit a tilor si statistica , Editura Didactic a si Pedagogic a, Bucure sti, 1977. [11] Mihoc, Gh., Micu, N.: Teoria probabilit a tilor s i statistic a matematic a, Editura Didactic a si Pedagogic a, Bucure sti, 1980. [12] STAS 8174/1-1977, Fiabilitate. Terminologie. [13] STAS 8174/2-1977, Mentenabilitate. Terminologie. 187
188 [14] STAS 8174/3-1977, Disponibilitate. Terminologie.
BIBLIOGRAFIE
[15] Trcolea, C., Filipoiu, A., Bonta s, S.: Tehnici actuale de teoria abilit a tii, Editura Stiin tic a si Enciclopedica sti, 1989. , Bucure [16] Tiron, M.: Prelucrarea statistic a si informa t ional a a datelor de m asurare, Editura tehnic a, Bucure sti, 1976. [17] V aduva, I.: Fiabilitatea programelor, Editura Universit a t ii din Bucure sti, 2003. [18] * * *: MIL-HDBK-338B, (Military Handbook, Electronic Reliability Design Handbook), Department of Defense, USA, 1998.
Index
Camp de evenimente, 4 Camp de probabilitate, 6 Densitate de probabilitate, 15 de repartitie, 15 Disponibilitate a sistemelor, 180 a unei misiuni, 172 coecient de, 174 instantanee, 172 intrinseca, 174 medie pe un interval, 172 modelul exponential, 175 permanenta, 173 punctuala, 172 Distributia binomiala, 28 exponentiala, 31 normala, 33 Poisson, 29 Weibull, 32 Eveniment contrar, 3 imposibil, 2 sigur, 2 Evenimente compatibile, 3 dependente, 8 incompatibile, 3 independente, 8 independente (in totalitate), 8 independente doua cate doua, 8 Fiabilitatea sistemelor, 76 189 cu montaj in paralel, 81 cu montaj in serie, 77 cu montaj serie-paralel, 86 k din n, 91 Formula Bayes, 10 probabilitatii totale, 9 Frecventa relativa, 5 Functia de distributie, 14 de repartitie, 14 hazard de defectare, 49 risc instantaneu de defectare, 49 Mentenabilitate functia de, 108 Mentenanta complexa, 124 corectiva, 123 de tip paleativ, 125 factori de inuenta accesibilitate, 125 demontabilitate, 126 interschimbabilitate, 127 standardizare, 127 tipizare, 127 forme de planicare informatii necesare, 130 pe termen lung, 128 pe termen mediu, 129 pe termen scurt, 129 ocazionala, 113 preventiv-planicat, 124 preventiva, 131 productiva totala, 165 sistemica, 112
190 MTBF, 45 MTTF, 44 MTTFF, 44 Probabilitate, 6 conditionata, 9 Reparatii capitale, 159 curente, 158 organizarea activitatii, 163 Revizii tehnice, 156 Sistem complet de evenimente, 4 Uzura, 135 abraziva, 137 de aderenta, 137 de avarie, 139 de contact, 137 de coroziune, 139 de impact, 138 la oboseala, 139 Variabile aleatoare caracteristici dispersia, 24 modul, 23 momentul de ordinul k, 27 valoarea medie, 20, 22 de tip continuu, 12 discrete, 12 independente, 19 simple, 12
INDEX

Carte Fiabilitate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte Fiabilitate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FIABILITATEA, MENTENABILITATEA S I DISPONIBILITATEA SISTEMELOR TEHNICE

Gabriel BURLACU Costica BANDRABUR Nicolae DANE T Tache DUMINICA

v 171 171 175 180 182 183 185

172 173 175 179 180

Capitolul 1 ELEMENTE DE TEORIA TILOR PROBABILITA

Evenimente. Opera tii cu evenimente

TILOR CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITA

1.1. EVENIMENTE. OPERATII CU EVENIMENTE Eveniment implicat de un alt eveniment

TILOR CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITA

1.2. PROBABILITATE. CMP DE PROBABILITATE

Probabilitate. Cmp de probabilitate

La fel se pot demonstra s i celelalte propriet a ti ale frecven tei relative.

TILOR CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITA

P (A1 [ A2 [ : : : [ An) P (A1 ) + P (A2) + + P (An):

TILOR CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITA

Probabilitate condi tionata

1.3. PROBABILITATE CONDITIONAT A

TILOR CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITA

1.3. PROBABILITATE CONDITIONAT A

TILOR CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITA

1.5. FUNCTIA DE REPARTITIE

Func tia de reparti tie

TILOR CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITA

1.6. DENSITATEA DE REPARTITIE

Densitatea de reparti tie

TILOR CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITA

1.7. OPERATII CU VARIABILE ALEATOARE

Formula r amne adev arat a s i dac a a = 1 sau/ si b = +1:

Fig. 1.4: Interpretarea geometric a a probabit a tii P (a < X < b)

Opera tii cu variabile aleatoare

TILOR CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITA

= P (([m i=1 fX = xig) \ fY = yj g) = P (- \ fY = y j g) = = P (Y = yj ) = qj : n P Analog se arat a c a pij = pi : n nal, avem

1.7. OPERATII CU VARIABILE ALEATOARE Produsul variabilelor aleatoare

Valori medii. Dispersie. Momente

Pentru valoarea medie ob tinem

TILOR CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITA

1.8. VALORI MEDII. DISPERSIE. MOMENTE

TILOR CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITA

2 = D2(X ) := M [(X m) 2];

1.8. VALORI MEDII. DISPERSIE. MOMENTE

(D3) rezulta t ile valorii medii si egalitatea de la (D2): din proprieta

D 2(cX ) = M (c2X 2 ) [M (cX )] 2 = c2M (X 2) c2[M (X )] 2 = c2D2 (X ):

h P i P 2 2 D2(X1 + X2 + : : : + Xn) = M ( n X ) [M ( n i i=1 i=1 Xi)] = M = Pn = hP

2 i=1 M (Xi ) + i=1[M

Pn 2 X X [ i j i<j i=1 M (Xi )]

P 2 M (Xi2) [M ( Xi )]2 = n i=1 D (Xi ):

TILOR CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITA

Pe de alta parte, avem inegalitatea 1 1 1 1 P P P P 2 2 2 2 2 = pij xi mj pij xi mj pi " = " pi ;

fx2Rj( xm)2 "2g

fx2Rj( xm)2 "2g

fx2Rj( xm)2 <" 2g

= " 2(1 P (jX mj < "));

f (x)dxA = "2 [1 P (m " < X < m + ")] =

1.8. VALORI MEDII. DISPERSIE. MOMENTE de unde rezulta inegalitatea dorita .

TILOR CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITA

Legi clasice de distribu tie

Aceasta ultima egalitate

1.9. LEGI CLASICE DE DISTRIBUTIE

np( n 1)(pt + q) n2pt + np(pt + q )n1 = Pentru t = 1 rezult a egalitatea

k k nk k 2C n p q = n(n 1)p2 + np;

M (X 2) = n2 p2 + npq; n nal, se ob t ine valoarea dispersiei

TILOR CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITA

1 k 1 P k1 P M(X) = kP (X = k ) = k e = e = ee = : k=0 k=1 k ! k=1 (k 1)!

k nk 1 = n n k n(n 1) (n k + 1) nk k = lim lim 1 = e : n!1 k! n!1 nk n k! n(n 1) (n k + 1) = lim n!1 k!