Valorificarea energetica a resurselor geotermale

Continutul cursului:
1. Aspecte generale privind energia geotermal. Tipuri de surse geotermale. Explorarea
zacamintelor de resurse geotermale. Utilizarea resurselor geotermale ;
2. Centrale electrice geotermale. rincipii de !aza ale pompelor de caldura. "nstala#ii
geotermale cu pompe de cldur. $urse geotermale in %omania.
&. Elemente caracteristice ale radia#iei solare recep#ionate pe suprafa#a m'ntului. $isteme
pasive de valorificare termic si electrica a energiei solare.
(. Captatori cilindrici ai energiei solare. )avanta*e +i dezavanta*e, suprafe#e de a!sor!#ie
cilindrice, performan#ele colectoarelor cilindrice-. Captatori cu concentratori ai energiei
solare
Aplicatii :
1. .ilantul energetic al unei instalatii de pompa de caldura cu a!sor!tie.
Aspecte generale privind energia geotermal
/ecesitatea asiguraii unei dezvoltari energetice dura!ile, concomitent cu prote*area mediului
incon*urator a condus, in ultimii 10 1 12 ani, la intensificarea preocuparilor privind promovarea
resurselor regenera!ile de energie si a te3nologiilor industriale suport. Politica UE in acest domeniu,
exprimata prin Carta Alba si Directiva Europeana 2001/77/CE privind producerea de energie din surse regenerabile, prevede ca, pana in anul
2010, Uniunea Europeana largita sa isi asigure necesarul de energie in proportie de circa 12 prin valori!icarea surselor regenerabile" #n
acest context, in multe tari europene de$voltate %&ranta, #talia, 'ermania, Austria(, posesoare de resurse geotermale similare cu cele ale
)omaniei, preocuparile s*au concreti$at prin valori!icarea pe plan local/regional, prin conceperea si reali$area unor te+nologii e!iciente si
durabile, care au condus la o exploatare pro!itabila, atat in partea de exploatare a resurselor %te+nologii de !ora, si de extractie din sondele
geotermale(, cat si in instalatiile energetice de supra!ata"
Potentialul energetic geotermal
4luxul termic5
4luxul termic mediu de cldur dinspre interiorul m'ntului5 26 789:m
2
.
4luxul termic mediu de cldur pentru Europa5 ;2 789:m
2

Cantitatea de cldura con#inut <n interiorul
m'ntului este estimat la 12; x 10
&0
=oule.
Acest lucru ec3ivaleaz cu
&.2 x 10
2(
:83 > &.2 x 10
21
783.
?ac toat cldura ar fi dega*at pe durata unui
singur an ar rezulta o putere ec3ivalent de ( x 10
1@

78.
$ource5 A 2000 Beot3ermal Education Cffice
Fig. 1 Potenialul energiei geotermale.
Energia geotermala reprezint cldura acumulat <n roci +i <n fluidele ce umplu porii acestora.
Energia geotermala este energia termica continuta de materia anorganica din interiorul
amantului su! forma de caldura sensi!ila si produsa in cea mai mare parte din descompunerea lenta a
substantelor radioactive naturale existente in toate tipurile de roca" Cldura provine din energia care se propag radial
de la centru ctre exteriorul m'ntului +i este furnizat continuu. Temperatura <nalt de la
centrul m'ntului se explic prin originea m'ntului, prin existen#a izotopilor radioactivi de
uraniu )U
2&6
, U
2&2
-, t3orium )T3
2&2
- +i potasiu )D
(0
- <n m'nt. rocesul de propagare se
1
desf+oar <n permanen# +i se poate spune c energia geotermal este o surs de energie
inepuiza!il. Energia geotermal este una din alternativele care pot satisface nevoia omului
pentru energie, minimiz'nd impactul asupra mediului.
"n zona in care, din cauza temperaturii ridicate, rocile se gasesc in stare topita )de magma-,
caldura se transmite in cea mai mare parte prin convectie datorita miscarii masei topite si prin conductie in proportie mai redusa" #n
$onele cu temperaturi mai sca$ute, caracteri$ate prin !aptul ca materia se gaseste in stare solida, caldura se transmite numai prin conductie"
Gradientul geotermal exprim cre+terea temperaturii cu ad'ncimea, valoarea medie fiind de
2,2E&FC9100 m, ceea ce corespunde unei temperaturi de 100 FC la &000 m ad'ncime. Exist
numeroase zone unde valoarea gradientului geotermal difer considera!il fa# de valoarea medie.
$pre exemplu <n zonele unde platoul de roc a suferit pr!u+iri rapide +i !azinul este umplut cu
sedimente Gfoarte tinereH din punct de vedere geologic, gradientul geotermal poate fi mai mic de
1FC9100 m. e de alt parte <n alte zone geotermale gradientul dep+e+te de c'teva ori media.
"n general, valoarea acestui gradient este de 22
0
C/-m, insa exista numeroase $one in care gradientul termic din
apropierea scoartei este mult mai mare" Aceste $one sunt adevarate re$ervoare termale subterane, de energie geotermica de potential
ridicat, care, in anumite conditii !avorabile, pot !i exploatate pentru a deservi instalatiile de incal$ire si instalatiile de preparare a apei calde
mena,ere"
Sistemele geotermale pot fi gsite <n zone cu un gradient geotermal normal sau aproape normal
+i <n regiuni *oase, unde gradientul geotermal poate fi semnificativ mai ridicat dec't media. In
primul caz sistemele vor fi caracterizate de temperaturi sczute, de o!icei a*ung'nduEse p'n la
100FC pentru ad'ncimi optime din punct de vedere economic. In al doilea caz temperaturile se
pot situa <ntrEo pla* larg, de la foarte sczute p'n la foarte <nalte, ating'nd (00FC.
Un sistem geotermal poate fi descris ca un sistem <n care apa este folosit ca agent de transport,
prin intermediul cruia cldura este preluat de la sursa din su!sol +i transmis la suprafa#a ctre
un consumator.
Un sistem geotermal este compus din & elemente principale5 o surs de cldur, un rezervor +i un
fluid. $ursa poate fi o intruziune de roc magmatic de temperatur foarte <nalt )J ;00FC-,
situat la ad'ncimi relativ mici )2E10 :m-. %ezervorul este un volum de roci fier!in#i,
permea!ile, de la care fluidele transportoare extrag cldura. %ezervorul este de o!icei acoperit de
un strat de roci impermea!ile +i conectat cu o zon de <ncrcare de suprafa#, prin care apa din
precipita#ii poate <nlocui total sau par#ial fluidele ce se pierd din rezervor prin izvoare sau sunt
extrase prin sonde. 4luidul geotermal este apa, <n ma*oritatea cazurilor din precipita#ii, <n stare
lic3id sau vapori, func#ie de temperatur +i presiune. Aceast ap transport de asemenea
elemente c3imice +i gaze precum CC
2
, K
2
$ etc.
$istemele geotermice se clasifica in functie de temperatura si presiunea sistemului si de modul in
care energia termica este trans!erata spre sol" .e identi!ica urmatoarele tipuri de sisteme geotermice/
Tipuri de surse geotermale (Sisteme geotermale)
$e disting patru categorii de surse geotermale5
A) Surse hidrotermale
Aceste surse se !azeaz pe circula#ia apelor meteorice )de suprafa#- care se infiltreaz <n scoar#a
m'ntului p'n la ad'ncimi cuprinse <n intervalul 100 m 1 (,2 :m )vezi 4igura 2-. Circula#ia
este asigurat <n mod natural pe !aza diferen#ei dintre densitatea apei reci, respectiv a apei
fier!in#i sau a vaporilor de ap.
2
Fig. 2 Seciune simpliicat printr!o surs "idrotermal
(Surs # $o%le& 1''().
C surs 3idrotermal necesit trei elemente principale5
surs de cldur ;
un rezervor de ap alimentat cu apa de suprafa# ;
un strat de roci impermea!ile care s sus#in rezervorul de ap.
In mod uzual o surs 3idrotermal este exploatat prin executarea unor fora*e p'n la rezervorul
de ap +i extragerea apei fier!in#i sau a vaporilor de ap. Apa din rezervor poate a*unge la
suprafa# +i prin mi*loace naturale cum ar fi izvoarele calde )fumarolele si g3eizerele-.
?in punct de vedere al nivelului termic se disting 5
$urse geotermale de <nalt temperatur )temperaturi cuprinse <n intervalul 160 1 &20 C-5
<nclzirea apei se datoreaz contactului cu roci fier!in#i.
$urse 3idrotermale de *oas temperatur )L 160 C-5 <nclzirea apei se realizeaz prin
contactul cu roci fier!in#i, dar +i datorit altor cauze cum ar fi fisiunea unor su!stan#e
radioactive.
In func#ie de starea de agregare a apei din rezervorul 3idrotermal se <nt'lnesc urmtoarele
situa#ii5
%ezervoare <n care apa se gse+te predominant su! form lic3id;
%ezervoare <n care apa se gse+te predominant su! form de vapori.
$ursele 3idrotermale sunt cvasiEregenera!ile. C exploatare nera#ional a acestora poate conduce
la diminuarea poten#ialului rezervoarelor su!terane de ap.
B) Surse sub presiune
Apa continuta in aceste rezervoare are salinitate scazuta si <n compozitia sa se gse+te metan
dizolvat. Apa +i metanul sunt #inute captive de straturi de roci impermea!ile <n rezervoare
existente la mari ad'ncimi )& 1 ; :m- caracterizate prin valori deose!it de ridicate ale presiunii.
Temperatura apei se situeaz <n general <n intervalul M0 1 200 C.
$urs geotermal su! presiune se caracterizeaz prin trei forme de energie 5
Cldur ;
Energie c3imic datorat gazului metan dizolvat <n ap ;
Energie 3idraulic )<ntrEo mai mic msur- datorat presiunii existente <n rezervor.
&
$istemele geopresurizate pot fi exploatate atat termic, cat si +idraulic" Cele mai importante surse
geotermale su! presiune au fost descoperite <n partea nordic a Bolfului 7exic.
C) Roci fierbini
Acest tip de surs const din straturi de roci fier!in#i existente <n scoar#a terestr. $pre deose!ire
de sursele 3idotermale <n acest caz nu exist rezervoare su!terane de ap sau posi!ilit#i de
infiltrare a apelor de suprafa#.
Exploatarea se realizeaz prin forare. "n zona rocilor fier!in#i, se pompeaza apa rece <n scopul
constiturii unui rezervor. Apa preia cldura de la roci +i este adus ulterior la suprafa# printrEun
put de extractie.
Tinand cont de aceste aspecte, aceasta resursa este practic nelimitat +i este mai accesi!il dec't
resursele 3idrotermale. n' <n prezent se men#ioneaz preocupri <n acest sens in 7area
.ritanie +i in $tatele Unite.
D) Magma
7agma reprezint cea mai mare surs geotermal, fiind format din roci topite situate la
ad'ncimi mai mari de & 1 10 :m. Temperatura magmei se situez <n general <n intervalul @00 1
1200 C. /u au fost realizate cercetari privind utilizarea acestei resurse, <n principal +i datorit
accesului anevoios la ad'ncimile la care se gse+te magma.
E)plorarea *acamintelor de resurse geotermale
entru a determina parametrii de exploatare ai resurselor geotermale, este necesar s se fac
cercetri. Cercetrile sunt de natur 3idroEgeologic, geofizic +i geoc3imic. $tudiile geologice
si 3idroEgeologice au un rol important <n toate fazele cercetrii geotermale, p'n la amplasarea
o!iectivului +i crearea sondelor. ?easemenea, ofer informa#iile suport pentru interpretarea
datelor o!#inute de la alte metode de explorare +i, <n final, pentru construc#ia unui model realist
al sistemului geotermal +i sta!ilirea poten#ialului resurselor.
?atele de explorare care sunt utilizate <n faza de produc#ie furnizeaz informa#ii valoroase despre
rezervor +i te3nologia de producere. Cercetrile geoc3imice )inclusiv c3imia izotopilor- sunt
metode utile pentru a sta!ili dac sistemul geotermal este preponderent format din ap sau
vapori, pentru a sta!ili care este temperatura minim, precum +i omogenitatea apei furnizate.
Cercetrile geofizice au drept scop o!#inerea indirect de informa#ii, de la suprafa# sau de la
anumite adncimi sta!ilite, privind parametrii fizici ai forma#iunilor geologice ale su!solului.
Activitatea seismic, gravita#ia +i magnetismul pot oferi informa#ii pre#ioase despre forma,
mrimea, ad'ncimea +i alte caracteristici importante ale structurilor geologice ale su!solului.
"nforma#ii despre existen#a fuidelor geotermale <n structurile geologice se pot o!#ine pe cale
electric sau electromagnetic. Toate te3nicile geofizice sunt costisitoare, dar pot fi utilizate <n
ma*oritatea condi#iilor sau situa#iilor, oferind rezultate excelente <n ceea ce prive+te structura
geologic.
C!iectivele explorrii geotermale sunt5
"dentificarea fenomenelor geotermale ;
Asigurarea c exist o zon de producere geotermal util ;
Estimarea mrimii resursei ;
?eterminarea c'mpului geotermal ;
Nocalizarea zonelor productive ;
?eterminarea con#inutului de cldur al fluidelor descrcate de izvoare <n c'mpurile
geotermale ;
(
$ta!ilirea unor date de !az prin care s se poat realiza ulterior monitorizarea ;
?eterminarea valorilor de preEexploatare ale unor parametri sensi!ili ;
Colectarea de cuno+tin#e despre orice aspect care poate crea pro!leme <n timpul
dexploatrii resursei.
Forarea
?up diverse activit#i de cercetare a zonei, urmtorul pas <n dezvoltarea proiectului geotermal <l
reprezint forarea. u#urile geotermale, indiferent dac sunt de explorare sau produc#ie, sunt
realizate utiliz'nd te3nologii de forare rotativ, adoptate masiv din industria petrolier. Acestea
au fost modificate pentru a lucra la temperaturi <nalte +i <n forma#iuni de roc specifice.
Ad'ncimea pu#urilor geotermale <n c'mpurile actuale de produc#ie este <ntre 200 +i 2 000 m, cu o
medie a ad'ncimii de 1 200 m.
Costurile specifice de forare )O9m- cresc cu ad'ncimea. Costurile specifice pentru acces,
amplasarea pu#urilor +i ec3ipamentul folosit sunt constante, deci se poate face o evaluare
general a costului pu#ului. Costurile sunt <n general anticipate pentru fiecare proiect +i c3iar
dac variaz cu &0 1 20 P, media este de 0,M E1,1 milioane O pentru realizarea unui pu#.
Calculele pentru costul energiei produse #in cont de un pre# de 1,1 1 1,& milioane O, incluz'nd
pre#ul forrii +i al explorrii. Aceste costuri includ +i c3eltuieli cu pregtirea terenului de
amplasare a pu#ului +i cu crearea de drumuri de acces.
+tili*area resurselor geotermale
Utilizarea energiei geotermale depinde de parametrii termici ai resursei. $pre exemplu resursele
cu fluide geotermale ce dep+esc 120FC pot fi utilizate la producerea de energie electric, fiind
pe deplin *ustificate te3nic +i economic )pragul minim actual pentru producerea de energie
electric este de M@FC-. $u! aceast temperatur, energia geotermal este utilizat <n te3nologii
de prelucrare direct, ma*oritatea construite ca sisteme <n cascad )vezi figura &-.
Fig. ,# Sistem cascad ce utili*ea* energia geotermal
(Sursa# Geo-eat Centre! "lamath Falls! #SA)$
Cu toate c energia geotermal este prezent pe toat suprafa#a scoar#ei terestre, utilizarea ei este
posi!il doar <n anumite condi#ii5
2
?in considerente economice, sursa geotermal tre!uie s fie accesi!il prin fora*e la
ad'ncimi care s nu dep+easc <n general & :m. ?oar <n condi#ii favora!ile aceast
ad'ncime poate cre+te p'n la ; 1 @ :m ;
$ursa geotermal tre!uie s ai! un poten#ial suficient de ridicat )at't cantitativ c't +i
calitativ- pentru a rezulta o exploatare a acesteia <n condi#ii economice avanta*oase.
?istan#a p'n la care poate fi transportat cldura prin intermediul unui agent termic
)ex. apa- este limitat la valori de ordinul :ilometrilor. In consecin#, consumatorii
sunt captivi, ei tre!uind s fie amplasa#i <n apropierea sursei geotermale.
In Ta!elul 1 sunt prezentate posi!ilit#ile de utilizare ale surselor geotermale, <n func#ie de
poten#ialul lor termic.
Ta-elul 1 Posi-iliti de utili*are a surselor geotermale
Tip surs
Tipul de luid
aerent sursei
geotermale
.omeniu de
utili*are
Te"nologie
?e <nalt temperatur
) J 220 C-
Ap sau a!ur
roducere energie
electric
Ciclu cu a!ur
Ciclu !inar
Utilizare direct
Utilizare direct a agentului
termic
$c3im!toare de cldur
ompe de cldur
?e medie temperatur
) 100 E 220 C-
Ap
roducere energie
electric
Ciclu cu a!ur
Ciclu !inar
Utilizare direct
Utilizare direct a agentului
termic
$c3im!toare de cldur
ompe de cldur
?e *oas temperatur
) 20 E 100 C-
Ap Utilizare direct
Utilizare direct a agentului
termic
$c3im!toare de cldur
ompe de cldur
e ansam!lu, energia geotermal prezint o serie de avanta*e certe 5
Este o surs local de energie primar care poate reduce importul unor com!usti!ili
fosili scumpi )gaz natural, petrol- ;
Are un impact pozitiv asupra mediului <ncon*urtor prin <nlocuirea unor com!usti!ili
fosili puternic poluan#i )cr!unele- ;
$pre deose!ire de alte forme de energie regenera!il )solar, eolian- poate fi
exploatat <n mod continuu, indiferent de condi#iile atmosferice ;
%eprezint o surs de energie primar sigur care nu necesit instala#ii de stocare.
/entrale electrice geotermale
roducerea energiei electrice av'nd la !az energia geotermal reprezint o op#iune deose!it de
interesant pentru #rile care posed un poten#ial important din aceast resurs de energie
primar. $e men#ioneaz <n acest sens urmtoarele avanta*e 5
$cade consumul de com!usti!ili fosili necesar acoperirii cererii de energie electric ;
$cade impactul produs asupra mediului prin arderea com!usti!ililor fosili.
?up cum sEa precizat mai sus, principalul dezavanta* const din faptul c o central electric de
acest tip tre!uie amplasat <n imediata vecintate a sursei geotermale.
In general, te3nologiile de producere a energiei electrice sunt5
;
Centrale geotermale pe !az de Ga!ur uscatH5 4olosesc a!ur la temperatur ridicat
)J2&2
o
C- +i doar o mic cantitate de ap din rezervorul geotermal. A!urul este adus de la
rezervor printrEo conduct direct <n tur!in, pentru a antrena un generator ce produce
energie electric.
Centrale geotermale cu Qa!ur saturat umedH5 este varianta uzual pentru centrale de 2
78 p'n la 100 78 capacitate instalat. Aceste centrale folosesc ap fier!inte
)J162
o
C- din rezervorul geotermal. Apa este pompat <n expandor la presiunea furnizat
de rezervorul su!teran. Aici are loc o scdere !rusc de presiune, ceea ce determin ca o
parte din ap s vaporizeze, a!urul format antren'nd tur!ina.
Centrale cu ciclu !inar5 In sistemele !inare, fluidele geotermale fier!in#i sunt ve3iculate
printrEuna din pr#ile unui sc3im!tor de cldur, pentru a <nclzi un fluid de lucru.
4luidul de lucru, cu un punct de fier!ere sczut, vaporizeaz +i str!ate o tur!in pentru a
genera energie electric. Un exemplu este ciclul Dalina <n care ca agent de lucru este
folosit o solu#ie apoas pe !az de amoniac. Autorii acestuia sus#in c ciclul mre+te
eficien#a unei centrale geotermale cu 20 1 (0 P +i reduce costurile de construc#ie ale
centralei cu 20 1 &0 P, <n plus scz'nd costul generrii puterii geotermale. Capacitatea
instalat uzual la aceast categorie este <n gama 200 :8e E 10 78e.
Ciclul com!inat )ciclu cu a!ur +i ciclu !inar-5 Acesta const dintrEo com!ina#ie <ntre cele
dou precizate mai sus, care permite atingerea unei eficien#e ridicate a centralei.
%$ Central& electric& geotermal& cu abur uscat
%eprezint cea mai vec3e variant de central electric geotermal. $olu#ia poate fi utilizat <n
condi#iile existen#ei unei surse geotermale care produce a!ur uscat sau cu un con#inut redus de
umiditate.
In figura ( este prezentat sc3ema pentru acest tip de central. A!urul care alimenteaz tur!ina
provine direct din sursa geotermal. ?up cum sEa precizat mai sus, a!urul nu tre!uie s con#in
umiditate deoarece sc3ema nu prevede instala#ii de separare a picturilor de ap. ?up
destinderea <n tur!in, a!urul condenseaz, iar condensul este rein*ectat <n rezervorul geotermal.
Fig. 0 Sc"ema unei centrale electrice geotermale cu a-ur uscat.
rima central de acest tip a fost pus <n func#iune la Narderello, <n "talia, <n anul 1M0(.
Totu+i, sursele geotermale care s ofere direct a!ur uscat sunt foarte rare. In prezent, cea mai
mare central existent se gse+te la BeRsers )$UA-, av'nd o putere de aproximativ 11&0 78 +i
cuprinz'nd grupuri cu puteri unitare de 22 +i 110 78.
'$ Central& electric& geotermal& utili(and apa fierbinte
@
Centrala electric geotermal cu a!ur umed reprezint solu#ia cea mai des <nt'lnit )vezi 4igura
2-.
Fig. 1 Sc"ema unei centrale electrice geotermale cu a-ur umed.
rincipiul const din prelevarea de ap fier!inte su! presiune dintrEo surs 3idrotermal +i
introducerea acesteia <ntrEun expandor. A!urul format se destinde <ntrEo tur!in produc'nd lucru
mecanic +i apoi condens'nd. Condensul astfel format se amestec cu faza lic3id rezultat de la
expandor +i este rein*ectat <n rezervorul geotermal sau este trimis ctre un consummator termic.
uterea unitar pentru o astfel de unitate energetic se situeaz <n intervalul 2 1 100 78.
In func#ie de nivelul termic al sursei 3idrotermale este posi!il realizarea unei sc3eme cu dou
nivele de presiune, <n care produc#ia de a!ur se realizeaz <n dou expandoare <nseriate. Apa
evacuat din expandorul de <nalt presiune este introdus <n expandorul de *oas presiune,
produc'nd o cantitate de a!ur ce este in*ectat <n tur!in.
Un alt exemplu, prezentat in figura ;, este constituit de prima centrala geotermala construita in
Bermania la /eustadt care produce energie electrica utilizand o resursa geotermala cu cel mai
redus nivel termic )M6
0
C-.
Fig. 2 Sc"ema centralei electrice geotermale de la 3eustadt (Germania).
$pre deose!ire de sc3ema anterioara, in cazul centralei de la /eustadt condensatul rezultat in
condensator este preincalzit inainte de a intra in expandor. "n felul acesta, apa fier!inte extrasa
din rezervorul geotermal este trecuta prin doua sc3im!atoare de caldura, unul de amestec si unul
de suprafata, inainte de a fi rein*ectata in rezervor.
6
)$ Central& electric& geotermal& cu ciclu binar
C mare parte a rezervoarelor geotermale se caracterizeaz prin temperaturi relative co!orate, su!
nivelul de 160 C. In acest caz pentru conversia energiei geotermale <n energie electric solu#ia
optim este utilizarea ciclurilor !inare )vezi 4igura @-.
Apa provenit din sursa geotermal cedeaz cldura )prin intermediul unui sc3im!tor de
cldur- ctre un alt fluid )ex. pentan, !utan- care evolueaz <n ciclul motor al centralei. Acest
fluid se caracterizeaz printrEo temperatur de fier!ere sensi!il mai co!or't dec't cea a apei. In
acest mod poate fi utilizat un poten#ial termic geotermal relativ sczut.
Fig. 4 /entral electric geotermal cu ciclu -inar.
.e*voltarea centralelor electrice geotermale
?up cum sEa precizat mai sus, centralele electrice geotermale tre!uiesc amplasate <n imediata
apropiere a surselor de cldur. Va rezulta o rsp'ndire neuniform a acestei categorii de central
electric, <n func#ie de poten#ialul geotermal al fiecrei regiuni geografice. In Ta!elul 2 sunt
prezenta#i principalele #ri productoare de energie electric pe !az de energie geotermal.
rima central geotermal din lume a fost pus <n func#iune <n 1M0( la Nardarello, "talia, av'nd la
!az un ciclu cu a!ur uscat. A doua central a intrat <n exploatare <n anii S20 la 8ai:arei )/oua
Teeland-, fiind urmat <n anii S;0 de BeRsers )$UA-.
Centralele electrice geotermale cu a!ur uscat reprezint filiera cea mai rsp'ndit la ora actual.
Totu+i, se remarc +i o preocupare <nspre dezvoltarea unor unit#i de mic putere !azate pe
cicluri !inare.
Centralele electrice geotermale reprezint una din solu#iile cele mai avanta*oase pentru
alimentarea unor consumatori izola#i. $e elimin astfel necesitatea unor linii lungi de transport a
energiei electrice care genereaz costuri investi#ionale +i de mentenan# importante. Te3nologiile
utilizate nu sunt sofisticate, !az'nduEse pe ec3ipamente mature din punct de vedere comercial,
iar sursa de energie geotermal este practic inepuiza!il. %ezult o disponi!ilitate de timp
deose!it de ridicat <n raport cu alte categorii de centrale electrice. Centralele electrice
geotermale sunt utilizate cu precdere pentru acoperirea !azei cur!ei de sarcin a unui sistem
electroenergetic.
Ta-elul 2 /apaciti instalate 5n centralele electrice geotermale
(Surs: International Geothermal Association)
6ar Putere instalat (78e)
M
Australia 0.1@
C3ina 2M.1@
Costa %ica 1(2.2
El $alvador 1;1
4ran#a (.2
Buatemala &&.(
"slanda 1@0
"ndonezia 26M.2
"talia @62
=aponia 2(;.M
DenRa (2
7exic @22
/oua Tealand (&@
/icaragua @0
4ilipine 1M0M
ortugalia 1;
%usia 2&
T3ailanda 0.&
Turcia 20.(
$tatele Unite ale Americii 2226
+tili*area direct a energiei geotermale
In afara produc#iei de energie electric, energia geotermal are o gam larg de utilizare
direct 5
.alneologie
Agricultur 5 sere, <nclzire terenuri de cultur
"ndustrie 5 <nclzire +i uscare produse
Acoperirea cererii de cldur a consumatorilor reziden#iali
$e men#ioneaz c <n peste &2 de #ri exist o capacitate instalat de utilizare direct a energiei
geotermale de peste 12 000 78
t
.
Utilizarea energiei geotermale presupune o serie de investi#ii relativ ridicate, <ndeose!i <n ceea ce
privesc opera#iunile de fora*. C utilizare eficient a energiei geotermale este cea <n cascad5
Termoficare la o temperatur de M0 E ;0 FC;
Alimentare sere sau procese industriale la o temperatur de aproximativ ;0 FC;
reparare ap cald mena*er pentru temperature su! ;0 FC.
Principii de -a*a ale p ompele de cldur
ompa de cldur geotermal este o te3nologie de energie regenera!il foarte eficient, care este
folosit at't pentru cldiri de locuit c't +i pentru cele comerciale. ompele de cldur geotermale
sunt folosite pentru <nclzirea sau rcirea spa#iului, precum +i pentru <nclzirea apei. $istemul
con#ine trei componente principale5
$istemul de conectare de suprafa#;
$istemul de pompare de cldur geotermal;
$istemul de distri!u#ie a cldurii.
ompele de cldur geotermale se pot folosi <n zone fr ape freatice sau cu apari#ii
<nt'mpltoare +i negli*a!ile ale acestora. Ad'ncimile de sond tipice sunt cuprinse <ntre 100 +i
200 m. C'nd este necesar o capacitate termic mare, forarea se realizeaz <nclinat, pentru a
o!#ine un volum mai mare de roc exploatat. Acest tip de pomp de cldur este de o!icei
conectat prin intermediul unor conducte de plastic, care extrag cldura din roc. Unele sisteme
destinate cldirilor comerciale utilizeaz roc pentru acumularea cldurii +i frigului. ?atorit
10
costului relativ ridicat al forrii, aceast solu#ie este rareori atractiv din punct de vedere
economic pentru uz casnic.
C pomp de cldur func#ioneaz ca un rcitor, unde fluidul de lucru este ve3iculat <ntrEun
circuit <nc3is. 4luidul de lucru preia cldura din interiorul rcitorului +i o elimin <n mediul
<ncon*urtor. In pomp fluidul de lucru extrage cldura de la surs prin evaporare +i o cedeaz
ulterior prin condensare. 4unc#ionarea pompei implic o surs de energie extern, un compresor
antrenat de un motor electric, dar se pot folosi +i alte metode precum a!sor!#ia c3imic,
compresia gazului etc.
%aportul <ntre energia furnizat +i cea consumat pentru func#ionare, este o msur de !az a
eficien#ei pompei de cldur, care este un parametru foarte important <n economicitatea pompei.
Acest raport este cunoscut drept Gcoeficient de performan#H CC. Acest indicator este foarte
atractiv pentru surse de cldur cu temperaturi <ntre 20 +i (0 FC. $pre exemplu dac resursa
geotermal are &0 FC +i este rcit la 20 FC, iar apa pentru <nclzirea spa#iului are 22 FC, atunci
CC poate fi <n *ur de (.
Aceasta <nseamn c energia o!#inut pentru <nclzirea spa#iului este de ( ori mai mare ca cea
consumat pentru antrenarea compresorului. Nimitrile tipice de performan# ale pompelor de
cldur geotermale sunt5
temperatura sursei geotermale <n gama 16 FC 1 ;2 FC;
de!itul de ap geotermal <ntre 20 +i &00 m
&
93;
temperatura apei de <nclzire de la 20 FC la M0 FC;
capacitatea de <nclzire de la 0.2 la &0 78.
Teoria termodinamic de -a* a ciclurilor pompelor de cldur
Cldura livrat de o pomp de cldur este suma dintre cldura extras de la sursa de cldur
care este furnizat <n sistem +i energia necesar conducerii sistemului. Ecua#ia !ilan#ului
energetic a pompei de cldur este5
Q
S
U W > Q
H
unde Q
S
este cldura extras de la sursa exterioar, W este energia motrice necesar procesului, +i
Q
H
este cldura utiliza!il din sistem. 7a*oritatea pompelor de cldur aflate <n prezent <n
func#iune se !azeaz fie pe o compresie de vapori )de ex. energia motrice W este energia
mecanic necesar antrenrii compesorului-, sau pe un ciclu de a!sor!#ie )energia motrice W este
energia termic necesar procesului de fier!ere a solu#iei !ogate-.
Aceste dou cicluri de exploatare sunt discutate <n urmtoarele sec#iuni. Teoretic, procesul ce
caracterizeaz func#ionarea unei pompe de cldur poate fi realizat prin diverse cicluri +i procese
termodinamice, inclusiv ciclurile $tirling +i Vuilleumier, cicluri cu o singur faz )ex. cu aer,
CC
2
sau gaze no!ile-, sisteme cu e*ec#ie a a!urului, sisteme 3i!ride )mai ales cele ce com!in
compresia vaporilor +i ciclurile de a!sor!#ie-, procese electromagnetice +i acustice. Unele dintre
acestea au ptruns pe pia# +i au atins maturitatea te3nic, put'nd deveni semnificative ca
aplica#ii practice viitoare.
*ompe de c&ldur& cu compresie mecanic& de +apori
7area ma*oritate a pompelor de cldur func#ioneaz pe principiul ciclului Carnot de compresie
a vaporilor. Componentele principale ale unui asemenea sistem sunt5 compresor, ventilul de
laminare )vana de expansiune- +i dou sc3im!toare de cldur 1 vaporizator +i condensator.
Componentele sunt conectate <ntre ele +i formeaz un circuit <nc3is, dup cum este ilustrat <n
figura 6. Un lic3id volatil, fluidul de lucru sau agentul frigorific circul prin cele patru
componente.
11
Fig. ( /iclu 5nc"is& pomp de cldur cu compresie mecanic de vapori 9i motor electric.
In vaporizator, temperatura fluidului de lucru lic3id este pstrat la o valoare mai mic dec't
temperatura sursei de cldur, determin'nd transferul cldurii de la surs ctre lic3id, iar fluidul
de lucru se evapor. Vaporii produ+i <n vaporizator sunt comprima#i <n compresor, la nivele de
presiune +i temperatur mai ridicate. Vaporii supra<nclzi#i intr apoi <n condensator, unde
condenseaz +i dega* cldura util. In final, fluidul de lucru de presiune <nalt se destinde <n
ventilul de laminare p'n la presiunea +i temperatura vaporizatorului. 4luidul de lucru este
readus astfel la stadiul ini#ial +i se reia ciclul de la nivelul vaporizatorului.
Compresorul este antrenat de un motor electric sau, uneori de un motor cu ardere intern. Astfel
putem <nt'lni urmtoarele situa#ii5
un motor electric antreneaz compresorul )vezi figura 6- cu pierderi foarte sczute de
energie. Eficien#a energetic general a pompei de cldur depinde puternic de eficien#a
cu care este produs energia electric +i de randamantul mecanic al compresorului;
c'nd compresorul este antrenat de un motor diesel sau cu gaz )vezi figura M-, cldura
con#inut <n apa de rcire +i gazele evacuate este utilizat suplimentar pentru condensator.
Fig. ' /iclu 5nc"is& pomp de cldur cu compresia a-urului 9i motor diesel sau cu ga*.
12
*ompe de c&ldur& cu absorbie
ompele de cldur cu a!sor!#ie consum de aceast dat energie termic din exterior, procesul
de compresie mecanic a vaporilor fiind <nlocuit de un proces de a!sor!#ie, iar fluidul de lucru
este de aceast dat un amestec !inar. ompele de cldur cu a!sor!#ie pentru condi#ionarea
spa#iului sunt de o!icei alimentate cu gaz, <n timp ce instala#iile industriale sunt puse <n func#iune
de a!ur de <nalt presiune sau cldur rezidual. $istemele de a!sor!#ie folosesc capacitatea
lic3idelor sau srurilor de a a!sor!i vaporii din fluidul de lucru )agentul frigorific-. Cele mai
utilizate amestecuri !inare pentru sistemele de a!sor!#ie sunt5
ap )fluid de lucru- +i !romur de litiu )a!sor!ant- )vezi figura 10-;
amoniac )fluid de lucru- +i ap )a!sor!ant-.
In sistemele cu a!sor!#ie, compresia lic3idului de lucru este realizat pe cale termic <ntrEun
circuit separat, alctuit din a!sor!itor, o pomp ce asigur circula#ia solu#iei, un generator de
vapori +i un ventil de laminare )4igura 10-.
Agentul de lucru, apa, este pulverizata in vaporizator peste fascicolul de tevi prin care circula apa
fier!inte provenita de la sursa geotermala. ?atorita vidului inaintat, 10E12 mm Kg, din corpul
vaporizatorului, agentul de lucru se vaporizeaza preluand caldura de la resursa geotermala.
Vaporii produsi sunt a!sor!iti, in a!sor!itor, de solutia .rENi care se dilueaza. "n urma acestui
proces, caldura de a!sor!tie este preluata de catre agentul secundar care se preincalzeste in prima
treapta. $olutia diluata este trimisa de catre o pompa imersata, in sistemul fier!ator, unde se
concentreaza prin fier!ere cu a*utorul caldurii preluate de la a!urul de *oasa presiune )1,2 1 2
!ar-. Vaporii de apa produsi sunt trimisi la condensator, unde cedeaza caldura latenta de
condensare agentului secundar, care se incalzeste in treapta a ""Ea pana la temperatura necesara
consumatorului de caldura. $olutia de .rENi concentrata este readusa in a!sor!itor prin cadere
li!era, reluanduEse procesul de a!sor!tie.
Agentul de lucru condensat este trimis la randul sau spre vaporizator prin intermediulunui ventil
de laminare care ii reduce presiunea pana la nivelul din vaporizator.
Fig. 1: Sc"ema termica de principiu a pompei de cldur cu a-sor-ie.
1&
4ier!ator
$olutie .rENi
A!ur
1,2 1 2 !ar
Condensator
Apa
A!sor!itor Vaporizator
?
c
t
c,e
Apa
?
c
t
c,i
$c3im!ator
de caldura
?
r
t
r,e
t
r,i
VN
$olutie .rENi
;mpactul asupra mediului
Energia geotermal reprezint o surs sigur +i curat de energie.
Emisii ga*oase5 se constat o emisie de CC
2
+i K
2
$, dar <n cantitti mult mai mici dec't cele
<nt'lnite <n cazul centralelor electrice pe com!usti!ili fosili )aprox. 2 P-.
Emisii lic"ide5 In apele geotermale pot fi dizolvate o serie de su!stan#e )sruri, arsenic, mercur-
care dac ar putea cauza poluarea mediului <ncon*urtor. Aceast pro!lem este eliminat <n
momentul <n care apa este rein*ectat <n rezervorul geot3ermal.
Surse geotermale in <omania
?epresiunea anonica ce cuprinde zona de vest a tarii noastre, incluzand .anatul si vestul
7untilor Apuseni si teritoriul Ungariei si al fostei "ugoslavii este o zona !ogata in zacaminte
geotermale"
#n ,urul municipiului 0radea s*au !acut !ora,e si s*au exploatat in scopuri terapeutice apele geotermale de peste 100 de ani" #n ultimul s!ert de
veac s*au initiat actiuni sistematice de prospectare si evaluare atat a $acamintelor geotermale, cat si a $acamintelor de +idrocarburi din
aceasta parte a tarii" Prin acestea s*a constatat ca in Campia de 1est, in toate !ormatiunile geologice se gasesc straturi acvi!ere cu capacitati
si proprietati termo!i$ice !oarte variate"
4luxurile termice la suprafata au valori de ordinul a 62 789m
2
, mai mari decat acelea din alte
zone. Cel mai important sistem acvifer termal al ?epresiunii anonice il constituie sistemul din
!aza panonianului superior, evidentiat prin sonda*e. Apele din acest sistem se manifesta in
general eruptiv, datorita continutului ridicat de gaze dizolvate.
/ivelul termic al apelor geotermale din zona de vest a tarii este redus5 &0 1 M0
0
C" Din aceasta cau$a,
acestea pot !i utili$ate in special in scopuri terapeutice, prepararea apei calde mena,ere etc"
#n municipiul 0radea si in ,udetul 2i+or se !urni$ea$a apa calda mena,era pentru 300 de apartamente, se incal$esc 12 apartamente, bai, sere
legumicole, stranduri, piscine, +oteluri"
#n ,udetul 4imis, apa geotermala este utili$ata pentru topitorii de in, pentru incal$ire, pentru scopuri terapeutice, pentru prepararea apei calde
mena,ere"
Exploatarea surselor geotermale din tara cu scopul producerii energiei electrice este imposibila, intrucat un generator geotermal presupune o
presiune initiala !oarte mare si temperaturi ale !luidului de lucru de peste 150
0
C"
Tratarea apelor geotermale
Apele geotermale nu pot fi valorificate din punct de vedere termic in starea in care sunt extrase
din adancimi din urmatoarele cauze5
gazele care insotesc *etul de lic3id producV zone de strangulare )o!turare- in tevile din
sc3im!atorul de caldura, cu efecte defavora!ile asupra procesului de transfer termic;
presiunea apei dinV sonda genereaza solicitari mecanice mari, cu efecte defavora!ile
asupra dimensiunilor si costului suprafetelor de transfer termic.
entru a se inlatura aceste nea*unsuri, apele geotermale se supun unui proces de tratare, prin care
se realizeaza separarea gazelor si eventual valorificarea lor si reducerea capacitatii de formare a
crustelor de sare. "n ma*oritatea tarilor, apele geotermale se exploateaza in regiuni vulcanice sau
cu fenomene seismice si din aceasta cauza sunt !ogate in K
2
$ si $C
2
. entru eliminarea acestora,
se folosesc sc3im!atoare de ioni, instalatii de distilare, procedee de tratare cu var 1 soda etc.
Apele geotermale din tara noastra sunt ape geotermale cantonate in straturi sedimentare,
caracterizate prin presiuni mici si incalziri modeste. Ele contin in principal !iocar!onati, sulfati,
cloruri, 3idrocar!uri in stare li!era si dizolvata. entru apele din straturile sedimentare se
folosesc urmatoarele procedee de tratare5
modificarea indicelui pK pentru a seV o!tine ape neutre )prin adaugare de KCl-;
introducerea de su!stanteV in3i!itoare pentru a reduce depunerile )polifosfat de sodiu-;
tratarea cuV ultrasunete6
tratarea cu !lux magnetic"
#n ca$ul trecerii apei printr*un !lux magnetic %700 7 1000 A/m(, se constata modi!icarea sistemului de cristali$are, impiedicandu*se !ormarea
crustelor de piatra"
E!ectul magneti$arii se mentine timp de 879 ore si din aceasta cau$a este necesara dimensionarea retelelor termice ast!el incat apa ve+iculata
sa reintalneasca dispo$itivul de magneti$are dupa acest interval" #n pre$ent, in )omania s*au produs dispo$itive de magneti$are a apei cu
magneti permanenti"
1(
12