Curs Master CPTSB - Fiabilitate si

Mentenanta

Arborele de mentenanță
Prin analogie cu fiabilitatea și în cazul mentenabilității, se disting etapele:
a) estimarea previzională a mentenabilității;
b) ameliorarea mentenabilității în funcție de obiectivele fixate;
c) verificarea conformității.
Metode de evaluare a timpilor de reparație
• Metoda experimentală, prezintă dezavantajul unei durate îndelungate a
determinărilor, care au influențe asupra costului și promovării studiului în circuitul
industrial, nu permite optimizarea, intervenind în plus și factorul uman
• Metoda examinării documentelor tehnice sau metoda lui BAZOVSKY, necesită o
echipă de specialiști în mentenanță, prezintă dezavantajul incertitudinii asupra
duratelor de reparație evaluate
• Metoda arborilor de mentenanță, elimină dezavantajele anterioare, fiind cel mai
des utilizată. Arborele de mentenanță este o reprezentare grafică a unei operații
logice de mentenanță, furnizând procedurile calitative și cantitative necesare.
Se remarcă trei etape:
I. faza localizării defectului - conține o succesiune de măsurători făcute într-o ordine
logică și eficientă, pentru localizarea cât mai rapidă a defectului, ca sediu și natură a
acestuia;
II. faza de reparație - care constă în înlocuirea efectivă a componentei defecte a
sistemului;
III. faza de etalonare și control - care constă în verificarea sistemului reparat și
stabilirea conformității cu caracteristicile inițiale, după remedierea defecțiunii.

Structura unui arbore de mentenanță cu șase elemente reparabile

Eficacitatea unui arbore de
mentenanță este cu atât mai
mare, cu cât ordinea
diferitelor măsurători va fi
aleasă astfel încât să dea un
maxim de informații, în
vederea diagnosticării finale,
cu un minim de măsurători.
Deci trebuie determinată
măsurătoarea cea mai
reprezentativă care să fie
făcută prima, astfel ca, din
aproape în aproape, ținându-
se seama de rezultatul
măsurării precedente, să se
ajungă la defect.
Ordinea măsurătorilor este influențată de mai mulți factori, cei mai importanți fiind:
• fiabilitatea elementelor componente ale sistemului,
• accesibilitatea la elementele componente
• cantitatea de informație obținută în urma măsurătorilor.

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 1
Curs Master CPTSB - Fiabilitate si
Mentenanta

Influența fiabilității elementelor

Pentru cazul unui sistem compus din cinci elemente, cu schemă logică de tip
serie, caracterizate prin ratele de defectare:
λ4 > λ5 > λ1 > λ3 > λ2

Ordinea măsurătorilor pentru identificarea

elementului defect este prezentată în figură,
depinzând de mărimea ratei de defectare.
În această situație, se stabilește o funcție de
ordine a desfășurării măsurătorilor:

Ec – etalonare și control

Influența accesibilității la elementele sistemului

Pentru schema structurală a unui sistem cu patru elemente, fiecare element
este caracterizat printr-o accesibilitate Ti. Astfel, elementele 1 și 4 sunt mai
accesibile decât 2 și 3 care – de exemplu – sunt introduse într-o incintă
etanșată împotriva pătrunderii prafului: T2 > T3 > T1 > T4

Arborele de mentenanță, atunci când se

are în vedere criteriul accesibilității la
exemplul de mai sus
Funcția de ordine relativă la
accesibilitate este:

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 2
Curs Master CPTSB - Fiabilitate si
Mentenanta

Influența cantității de informație

Pentru schema structurală a unui sistem cu șase elemente pentru care ratele
de defectare sunt apropiate și timpii de acces aceiași.
În acest caz, se definesc două mărimi:

H – raportul dintre numărul de

măsurări necesare pentru a localiza un
element defect și numărul total de
elemente, dacă prima măsurătoare are
un rezultat bun (pozitiv);
H* - raportul dintre numărul de
măsurători necesare pentru a localiza
un element defect și numărul total de
elemente, dacă prima măsurătoare are
un rezultat rău (negativ).
Dacă măsurătorile se desfășoară în
ordinea M5, M4, M3, M2, M1, arborele
de mentenanță este dezechilibrat,
apărând riscul de a face un număr
mare de măsurători pentru detectarea
elementului defect.

Influența cantității de informație

Dacă măsurătorile încep de la mijlocul schemei logice a sistemului, arborele
de mentenanță este mai echilibrat, probabilitatea de a localiza defectul printr-
un număr mai mic de măsurări este mai mare, iar mărimile H și H* sunt:

Condiția unui arbore de mentenanță

echilibrat, se obține, deci, prin
valoarea maximă a produsului H⋅H*.
Funcția de ordine este:

Simularea defectelor prin metoda arborilor

de mentenanță permite evaluarea duratelor
de reparație previzionale, precum și a
mijloacelor și procedurilor necesare
optimizării acestor durate.

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 3
Curs Master CPTSB - Fiabilitate si
Mentenanta

Determinarea periodicității optime a acțiunilor de mentenanță

Una din problemele economice care trebuie rezolvată este legată de determinarea
momentului cel mai avantajos pentru a efectua o acțiune de mentenanță preventivă.
Condițiile în care se justifică acțiunile de mentenanță, sunt următoarele:
a) înlocuirea preventivă și planificată a unui dispozitiv, trebuie să coste mai puțin
decât înlocuirile efectuate la avarie;
b) rata de defectare a componentei programate pentru acțiunea de mentenanță
preventivă, trebuie să fie crescătoare (în perioada de uzură).
Notațiile utilizate în continuare, au următoarele semnificații:
c1 - costul înlocuirii unui element aflat în stare de funcționare
c2 - costul unei defectări neașteptate (c2>c1)
T - vârsta la care a ajuns elementul înlocuit
f(t) - densitatea de probabilitate
exprimă frecvența relativă a căderilor ∆ni , într-un interval de timp ∆ti ,
R(t) - funcția de fiabilitate

Experimental se urmărește de-a lungul unei perioade de timp ti , o populație statistică formată din N0
produse identice, numărându-se cele „n" produse defecte
m(tr) - timpul mediu între reparații: rata (intensitatea) reparației - µ(tr)

n - numărul de componente de același tip i; λi - rata de defectare a componentelor de tip i; ti’ - timpul mediu
apreciat pentru înlăturarea defectării unei componente din grupul ni ; k - este numărul de grupe distincte de
elemente componente ale unui sistem; (nλ)i - numărul mediu orar de defecte pentru grupul de elemente ni

Mentenanța la date fixe

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 4
Curs Master CPTSB - Fiabilitate si
Mentenanta

Mentenanța la vârstă fixă

În acest caz, are loc o supraveghere continuă a vârstei fiecărui element, astfel încât
atunci când acesta atinge vârsta T, să fie înlocuit.
În comparație cu metoda precedentă, se impun următoarele observații:
- numărul de elemente schimbate se reduce;
- vârsta elementelor trebuie cunoscută, ceea ce implică o organizare specială;
- costul înlocuirilor este mai mare, deoarece nu se schimbă decât un element de
fiecare dată.
Determinarea prețului ce revine pe unitatea de timp și produs, se face după cum
urmează:
a) Dacă se consideră un element înlocuit la momentul inițial, el va fi înlocuit din nou
fie la un moment t<T, datorită avariei (mentenanță reactivă), fie la un moment t=T
planificat (mentenanță preventivă)
Speranţa matematică a duratei de viaţă va fi:
Unele elemente vor fi înlocuite cu costul c1, iar altele cu costul c2, speranța
matematică a costului înlocuirii unui element fiind:

Costul mediu pe unitatea de timp și produs, va fi:

Identificarea, inițierea, planificarea, aprobarea,

programarea, coordonarea, execuția și Determinarea sistemelor de gestionare a
verificarea execuției activităților de mentenanță mentenanței și a modificărilor
trebuie să facă obiectul unui sistem de
gestionare a activităților care să asigure că
mentenanța se realizează la timp, cu eficiență
corespunzătoare și conduce la creșterea
disponibilității SISC (structuri, instalații sisteme,
componente).
• Sistemul de gestionare a lucrărilor de
mentenanță trebuie să fie bine definit din
punct de vedere al activităților ce trebuie
efectuate, indiferent dacă acestea au caracter
repetitiv sau se execută o singură dată.
• Sistemul trebuie să asigure că activitățile sunt
identificate, înregistrate, planificate și
programate, executate, verificate, acceptate
și documentate într-o manieră ușor de
urmărit.
• Sistemul trebuie să fie descris/controlat prin
proceduri/instrucțiuni adecvate.
• Cel mai uzual sistem de gestionare a
lucrărilor de mentenanță este cel al
cererii/comenzii de lucrări prin care se
identifică în mod clar activitățile necesare și
se dau instrucțiuni pentru executarea
acestora.
• Cu sistemul prevăzut la alin. (1) se pot
gestiona atât activitățile de mentenanță
preventivă și corectivă, cât și punerea în
operă a modificărilor.

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 5
Curs Master CPTSB - Fiabilitate si
Mentenanta

Gestionarea corectă și eficientă a lucrărilor inițiate Sistemele de gestionare/aprobare/

prin cererea/comanda de lucrare presupune: control pentru activitățile de
a) analiza documentației de execuție și permiterea
începerii lucrărilor numai dacă documentația a fost
mentenanță.
verificată și avizată de personal de specialitate
atestat;
b) pregătirea zonei de lucru și a tuturor sculelor
indicate în procedura de lucru, precum și rezervarea
echipamentului greu necesar;
c) diagnosticarea și identificarea deteriorărilor
observate la demontare și căutarea cauzelor posibile;
d) verificarea metodelor de lucru și calității lucrărilor
pe parcursul executării lor. Practicile de execuție care
trebuie verificate includ: modul de aplicare a
procedurilor de lucru; protejarea SISC dezasamblate;
utilizarea corectă a sculelor și păstrarea lor;
gestionarea materialelor și substanțelor utilizate;
curățenia și ordinea la locul de muncă; evoluția
lucrărilor și timpul consumat; utilizarea rapoartelor de
lucru la încheierea lucrărilor; respectarea
instrucțiunilor de protecție a muncii. Verificările se
execută de către personal cu atribuții de
supraveghere;
e) testarea postmentenanță (recalificarea) făcută
pentru a convinge că SISC sunt apte din nou să își
îndeplinească funcțiile;
f) acceptarea/recepția lucrărilor executate în baza
cererii/comenzii de lucrare înainte de repunerea în
funcțiune.

Sistemul de gestionare a lucrărilor de mentenanță trebuie să fie adaptat caracteristicilor

diferitelor categorii de lucrări, astfel:
(1) Lucrările curente și lucrările minore care se încadrează în categoria lucrărilor de mentenanță
minoră se pot gestiona/aproba/controla printr-un sistem simplificat, în concordanță cu
caracteristicile acestor lucrări.
(2) Lucrările care nu pot fi clasificate în categoria lucrărilor de mentenanță minoră se
gestionează aplicând în mod riguros cerințele impuse inițial pentru aceste lucrări.
(3) Lucrările încadrate în categoria lucrărilor de mentenanță minoră nu trebuie să
afecteze/implice: integritatea componentelor; înlocuiri de materiale; dezasamblarea totală sau
parțială a componentelor; sudura la incinte sub presiune (supuse reglementărilor ISCIR);
scoaterea din funcțiune; testări postmentenanță.
(4) La obiectivele nucleare lucrările care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (3), dar se
referă la componente din sisteme implicate în securitatea nucleară sau care au calificare la
mediu sau seismică, nu pot fi clasificate ca lucrări de mentenanță minoră.
(5) Lucrările de mentenanță minoră se execută exclusiv pe cunoștințele individuale ale
executantului, odată ce aceste cunoștințe au fost evaluate și recunoscute. Astfel de cunoștințe,
încadrate în practica industrială curentă (normală), sunt considerate:
- strângerea sau înlocuirea unor fitinguri demontabile;
- înlocuirile de garnituri sau șuruburi;
- efectuarea unor teste standard (rezistența izolației, măsurarea tensiunii etc.);
- înlocuirile de siguranțe fuzibile sau de lămpi;
- ungerea echipamentelor;
- îndepărtarea urmelor de coroziune de pe suprafețe;
- curățarea filetelor prin mijloace mecanice;
- executarea lipiturilor.

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 6
Curs Master CPTSB - Fiabilitate si
Mentenanta

• În cadrul mentenanței preventive pentru lucrările de mentenanță bazată pe timp se

recomandă utilizarea de sisteme de gestionare adecvate, astfel încât inițierea sarcinilor/
lucrărilor să se facă automat, executarea lor fiind urmărită în continuare prin sistemul
de cerere/comandă de lucrări.
• Sistemele de inițiere automată a sarcinilor pot gestiona lucrările care se repetă:
- la intervale mici de timp, de exemplu mai mici de două săptămâni (programul
sarcinilor de rutină);
- la intervale mai mari de timp, de exemplu două săptămâni sau mai mult (programul
sarcinilor periodice).
• Programele sunt obligatorii atunci când siguranța funcționării SISC poate fi afectată sau
când pierderile create prin neexecutarea la timp a anumitor lucrări de mentenanță pot
fi importante.
• Volumul de lucrări restante se monitorizează astfel încât să se asigure că SISC se mențin
într-o stare tehnică corespunzătoare pentru a-și putea îndeplini funcțiunile.
• Volumul de lucrări restante se estimează prin numărul de [om⋅ore] și cel de
cereri/comenzi de lucrare de executat.
• Volumul de lucrări restante se reduce în ordinea priorității și a importanței lucrărilor.
• Istoricul lucrărilor de mentenanță și informațiile referitoare la mentenanță obținute de
la fabricanții de echipamente trebuie gestionate printr-un program adecvat astfel încât
să poată servi ca bază la planificarea lucrărilor de mentenanță și în analizarea evoluției
și tendințelor performanțelor SISC.
• În acest program se includ SISC care necesită o atenție specială datorită valorii lor ca
mijloace fixe, valorii cheltuielilor pentru mentenanță și/sau impactului asupra siguranței
sau operabilității instalațiilor.

Controlul statistic al functionarii reprezinta o metodă de urmărire dinamică a nivelului

parametrilor tehnici de funcționare a utilajelor și a calității produselor, bazată pe procedee
statistice de eșantionaj și analiza mediei și dispersiei de valori.
Tinand cont de implicațiile controlului statistic în implementarea și funcționarea unui sistem
modern de mentenanță la nivel de întreprindere, se pot considera următoarele obiective:
• determinarea momentului optim de interventie pentru realizarea unui reglaj, pe baza unui
grafic de control;
• cunoașterea în orice moment a nivelului principalilor parametri de funcționare;
• asigurarea ca acest nivel nu va evolua in sens negativ;
• stimularea ameliorarii continue a calității produselor obținute și a unei bune mentenanțe a
utilajelor și instalațiilor.

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 7