CALITATE și FIABILITATE

Prof. univ. dr. ing. Ioan C. BACIVAROV

Departamentul de Tehnologie Electronică și Fiabilitate
Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației
Universitatea “Politehnica” din București

e-mail: ibacivarov@yahoo.com
Copyright © ICB – 2023

CURS 6
STUDIUL SECURITĂŢII ŞI FIABILITĂŢII SISTEMELOR
DE MARE RĂSPUNDERE FUNCŢIONALĂ
PARTICULARITAŢI ALE STUDIULUI SECURITĂŢII ŞI FIABILITĂŢII SISTEMELOR DE MARE RĂSPUNDERE
FUNCŢIONALĂ
Abordările posibile în domeniul analizei fiabilitatii /securitătii sistemelor complexe rezultă că
acestea pot fi clasificate în:
— abordări apriori şi aposteriori
— abordări directe şi inverse
• În analiza apriori, analistul, pornind de la evenimentele critice pentru sistemul analizat, va căuta
să identifice procesele care conduc la aceste evenimente. O astfel de abordare, utilă în etapa de
proiectare, este necesar să aibă în vedere experienţa dobîndită în analiza altor situaţii - respectiv
evenimente critice - identice sau asemănătoare.
• Dimpotrivă, necesitatea unei analize aposteriori apare, de obicei, ca urmare a unui eveniment
critic - în faza de încercări a seriei zero sau in exploatare - permiţînd ca pe baza ei să se tragă
concluzii pentru îmbunătăţirea proiectărilor viitoare ca şi pentru viitoarele analize apriorice.
• Pentru a fi într-adevăr eficace, analizele aposteriori trebuie astfel conduse încît să devină
mijloace eficiente de detecţie precoce a evenimentelor critice.
STUDIUL SECURITĂŢII ŞI FIABILITĂŢII SISTEMELOR
DE MARE RĂSPUNDERE FUNCŢIONALĂ
• Abordările directă şi inversă
• În scopul evidenţierii mecanismului şi logicii succesiunii evenimentelor
procesului de defectare al unui sistem sunt posibile două tipuri de abordări,
care pot fi denumite directă şi inversă: prima constă în a pleca de la cauze
sprc a deduce efectele, în timp cea de a doua implică a porni de la efecte,
pentru a căuta cauzele.
• În abordarea directă se începe cu stabilirea unei liste cît mai exhaustive a
defectărilor, urmînd ca ulterior pe baza ei să se caute efectele; în final,
efectele sînt clasificate în funcţie de gradul lor de influenţă asupra
securităţii sistemului analizat (necritice, critice etc.), urmînd ca acţiunile
corective să fie îndreptate în primul rînd spre defectările cu gradul de
criticitate cel mai ridicat.
STUDIUL SECURITĂŢII ŞI FIABILITĂŢII SISTEMELOR
DE MARE RĂSPUNDERE FUNCŢIONALĂ
• Este recomandabil ca formatul de analiză să fie de tip tabelar, dar poate fi
şi unul grafic, sub forma arborilor de evenimente sau a arborilor de decizie
• Caracteristică pentru abordarea directă este metodologia analizei
modurilor de defectare şi a consecinţelor acestora (AMDEC/FMEA)
• În cazul abordării inverse, pornind de la evenimentul (evenimentele
critic(e) pentru sistemul considerat, specificate aprioric, analistul trebuie să
identifice în mod progresiv evenimentele primare care pot conduce la
apariţia respectivelor evenimente critice.
• Tipică în acest sens este metoda arborilor de defectare, care permite atît
evidenţierea mecanismelor intrinseci ale proceselor de defectare ale
sistemului, cît şi luarea în consideraţie a acţiunii unor factori exteriori
sistemului (umani, de mediu etc.).
METODA ANALIZEI MODURILOR DE DEFECTARE
ŞI A CONSECINŢELOR ACESTORA
METODA ANALIZEI MODURILOR DE DEFECTARE ŞI A CONSECINŢELOR ACESTORA
• Această metodă presupune enumerarea exhaustivă a modurilor posibile de defectare ale
tuturor componentelor sistemului precum şi evidenţierea consecinţelor acestor defectări
la nivel de componentă, subsistem, sistem.
• Corect condusă, analiza moduri1or de defectare şi consecinţelor acestora este deosebit
de eficienţă nu numai în studiile de securitate şi fiabilitate, ci şi în cele de mentenabilitate
şi testabilitate a sistemelor.
• Pentru facilitarea analizei modurilor de defectare şi a consecinţelor acestora este
recomandabilă utilizarea unui format tabular: formatul propus în acest tabel a fost
modificat faţă de cele uzuale, spre a permite furnizarea de informaţii utile atît analizelor
de fiabilitate şi securitate, cît şi procesului de detecţie şi localizare a defectărilor.
• Un interes deosebit o prezintă completarea analizei modurilor de defectare şi a
consecinţei acestora printr-o analiză cantitativă a nivelului de criticitate a defectelor. Pe
această bază devine posibilă o estimare cantitativă a riscurilor aferente diferitelor moduri
de defectare ale elementelor sistemului.
METODA ANALIZEI MODURILOR DE DEFECTARE
ŞI A CONSECINŢELOR ACESTORA
METODA ANALIZEI MODURILOR DE DEFECTARE
ŞI A CONSECINŢELOR ACESTORA
METODA ANALIZEI MODURILOR DE DEFECTARE
ŞI A CONSECINŢELOR ACESTORA

• AMDEC / FMEA - FMECA

• AMDEC - Analyse des modes de défaillance, de leurs effets et de leur criticité
• FMEA - Failure Mode and Effects Analysis
• FMECA - Failure Mode Effects and Criticality Analysis
METODA ANALIZEI MODURILOR DE DEFECTARE
ŞI A CONSECINŢELOR ACESTORA
METODA ANALIZEI MODURILOR DE DEFECTARE
ŞI A CONSECINŢELOR ACESTORA
METODA ANALIZEI MODURILOR DE DEFECTARE
ŞI A CONSECINŢELOR ACESTORA
METODA ANALIZEI MODURILOR DE DEFECTARE
ŞI A CONSECINŢELOR ACESTORA
Un arbore de defectare constituie deci o diagramă logică care stabileşte relaţia între defectarea
critică a sistemului (evenimentul critic) şi mulţimea evenimentelor (defectărilor) primare.
În acest fel este posibilă evidenţierea efectului cumulativ al defectărilor dintr-un sistem,efectul unei
mulţimi de evenimente (defectări) primare este programat prin intermediul unor porţi logice,pînă
conduce la evenimentul nedorit-critic pentru sistemul analizat.
METODA ARBORILOR DE DEFECTARE (FAULT-TREES)
METODA ARBORILOR DE DEFECTARE (FAULT-TREES)

Etapele metodei analizei arborilor de defectare:

• Definirea (caracterizarea) sistemului:
- Analiza de tip AMDEC pt stabilirea tuturor modurilor de
defectare;
- Stabilirea conditiilor limita ale sistemului
- Stabilirea evenimentului critic
• Constructia arborelui de defectare
• Evaluarea calitativa si cantitativa a arborelui de defectare
• Propunere /adoptare masuri corrective pe baza evaluarii
METODA ARBORILOR DE DEFECTARE (FAULT-TREES)
METODA ARBORILOR DE DEFECTARE (FAULT-TREES)
METODA ARBORILOR DE DEFECTARE-Studiu de caz
Evaluarea cantitativa a arborilor de defectare
Calcule bazate pe probabilităţile de defectare
În cazul unei porţi logice ŞI cu 2 intrări (fig. 5.11a) se poate
scrie:
P(1∩2)=P(1)P(2) (5.3)

În unei porţi logice SAU cu 2 intrări (fig. 5.1 lb) rezultă:

P(1 U 2 )=P(1)+P(2)-P(1)P(2) (5.5)
Pentru valori ale probabilităţilor de defectare suficient de mici
:
P(1 u 2) P(1)+P(2) (5.6)
Evaluarea cantitativa a arborilor de defectare
Arbori de defectare
Arbori de defectare
Arbori de defectare – Fault Trees
Fault-Tree Software
Tutorial TEXAS Instruments interesant:
FAULT TREE ANALYSIS
https://www.ti.com/lit/an/slva555/slva555.pdf?ts=1606906502843&ref_url=htt
ps%253A%252F%252Fwww.google.com%252F
Computer-
aided Fault-
Tree Analysis
Fault-Tree Software
METODA DIAGRAMELOR CAUZĂ-EFECT

• METODA DIAGRAMELOR CAUZĂ-EFECT

O diagramă cauză-efect reprezintă un format grafic utilizat pentru evidenţierea şi analiza modului de
apariţie a evenimentelor critice în timpul funcţionării unui sistem dat, ca şi a consecinţelor acestora.
Metoda bazată pe diagramele cauză-efect poate fi considerată ca o combinaţie a două dintre
metodele utilizate pentru analiza securităţii şi fiabilităţii sistemelor de mare răspundere funcţională şi
anume metoda arborilor de defectare si metoda arborilor de decizie.
• Diagrama cauză reprezintă în fapt un arbore de defectare utilizat pentru descrierea tuturor
cauzelor unui eveniment nedorit (critic)
• Diagrama efect constituie o reprezentare grafică a secvenţelor posibile de evenimente, în cazul
apariţiei unui eveniment nedorit (critic) în sistem, fiind asemănătoare ca structură arborilor de
decizie.
Prin combinarea acestor două tipuri de diagrame, se obtin diagramele cauză-efect, care fac posibilă
reliefarea conexiunilor logice între cauzele evenimentelor nedorite (critice) şi efectele acestora în
cazul sistemului analizat.
Metoda diagramelor cauza-efect. Studiu de caz

• Studiu de caz – sistem cu redondanta de comutatie

METODA DIAGRAMELOR CAUZĂ-EFECT
METODA DIAGRAMELOR CAUZĂ-EFECT

Tinînd seama de structura diagramei cauză-efect, se poate scrie:

P(T)=P(a)(T)+P(b)(T)+P(c)(T
unde

P(a)(T)=P0FA(T);
( ) f
T
P (T ) = 1 − Po
(b )
A (t1 )QB (t1 )dt1 ;
0

( ) f
T
P (T ) = 1 − P0
(c)
A (t1 )(1 − QB (t1 ) )FB (T − t1 )dt1
0
Risk-Analysis
 • Programul de masterat de cercetare ICSFET are ca
obiectiv realizarea unei pregătiri de nivel înalt în
Master: domeniul interdisciplinar modern al Ingineriei Calității și
Ingineria Siguranței în funcționare (fiabilitate, mentenabilitate,
securitate, survivabilitate ș.a.). Se are în vedere
calității și furnizarea bazei teoretice și a cunoștințelor aplicative
siguranței în pentru ca absolvenții ICSFET să poată soluționa
problemele calității și siguranței în funcționare specifice
funcționare în electronicii și telecomunicațiilor, să capete abilitatea de a
electronică și avea o viziune la nivel de sistem și de a urma proceduri
specifice de proiectare pentru calitate și fiabilitate,
telecomunicații analize de fiabilitate/securitate, risc și diagnoză, studii
- ICSFET legate de fizica defectelor ș.a. În cadrul programului de
masterat se formează competențele și se dau
instrumentele și tehnicile pentru rezolvarea problemelor
interdisciplinare din acest domeniu actual
Master: Ingineria calității și siguranței
în funcționare în electronică și
telecomunicații - ICSFET
• Site-ul programului de masterat:
http://www.euroqual.pub.ro/master-
ingineria-calitatii-si-sigurantei-in-
functionare-in-electronica-si-
telecomunicatii/