Sunteți pe pagina 1din 6

Reglarea automată a temperaturii cu regulator bipoziţional 7.

Lucrarea 7
REGLAREA AUTOMATĂ A TEMPERATURII CU
REGULATOR BIPOZIŢIONAL

1. SCOPUL LUCRĂRII

Lucrarea are ca scop cunoaşterea constructivă, funcţională şi determinarea


performanţelor unui sistem de reglare automată a temperaturii echipat cu un
regulator bipoziţional.

2. PREZENTAREA LUCRĂRII

Reglarea automată a unor mărimi ca: temperatură, nivel, presiune,


concentraţie, în procese lente în care perturbaţia principală determină variaţia într-
un singur sens a mărimii de ieşire se realizează, dacă nu se cer performanţe
ridicate, cu regulatoare bipoziţionale.
În figura 10.1 este prezentat răspunsul tipic la aplicarea unui semnal treaptă
pe referinţa unui sistem de reglare automată cu regulator bipoziţional. Din figură se
observă că, deşi la momentul t1 mărimea de comandă u devine nulă şi elementul de
execuţie anulează valoarea mărimii de execuţie a procesului, ieşirea y încă creşte şi
începe să scadă doar la momentul t = t1+τ datorită inerţiei procesului reglat şi a
traductorului. Se constată că mărimea reglată y va oscila cu amplitudinea ∆ y şi
perioada TP.

Fig. 10.1. Răspunsul sistemului de reglare cu algoritm bipoziţional la un semnal


treaptă pe referinţă

Perioada de oscilaţie TP dintre două cuplări a mărimii de execuţie este un


indice de performaţă important. O perioadă scurtă de cuplare, care se datoreşte
10.2 Îndrumar de laborator la CONTROLUL AUTOMAT al PROCESELOR

unei rezerve de putere de execuţie mare, corespunde la o frecvenţă de cuplare


mare, cu repercursiuni negative asupra durabilităţii şi fiabilităţii instalaţiei reglate.
O perioadă lungă de oscilaţie corespunde unei rezerve mici de putere de execuţie,
ceea ce face ca la o variaţie accentuată a perturbaţiilor sistemul să nu mai poată fi
controlat.
Lucrarea are ca obiectiv principal determinarea influenţei variaţiei puterii de
execuţie Pm, implicit a rezervei de putere RP, asupra perioadei TP şi a amplitudinii
∆ y de oscilaţie a mărimii reglate.

3. APARATURA UTILIZATA

3.1 Descriere stand


Schema funcţională a standului pentru studiul regulatoarelor bipoziţionale
utilizate pentru reglarea automată a temperaturii este prezentată în figura 10.2 .
Regulator
bipozitional
D
KR
C
Bec verde
Tub
capilar
Bulb Rinc

B
A

E U F
al Bec rosu

Fig.10.2. Schema funcţională a standului

Procesul este simulat fizic de bulbul metalic al unui traductor de temperatură


cu gaz înfăşurat într-o izolaţie termică şi electrică pe care este bobinată o rezistenţă
de încălzire Rînc. Bulbul este legat cu un tub capilar, cu diametrul înterior foarte
mic comparativ cu cel exterior, la un regulator bipoziţional mecanic cu burduf
gofrat. Regulatorul comandă un contact electric KR prin care se cuplează rezistenţa
Rînc la o sursă de curent electric. În paralel cu contactul KR, între bornele C şi D,
este montat un bec verde, iar în paralel cu rezistenţa de încălzire, între bornele A şi
B, este montat un bec roşu. Standul se alimentează de la o sursă de curent continuu
stabilizată cu tensiunea Ual, cuplată la bornele E şi F.
Când temperatura măsurată este Tm > r+0,5 ∆, regulatorul modifică valoarea
mărimii de comanda la u = 0 şi contactul KR este deschis. Becul verde se aprinde
fiind alimentat prin rezistenţa de încălzire Rînc care are valoare mult mai mică decât
cea a filamentului becului. Căderea de tensiune pe Rînc este foarte mică şi nu
asigură aprinderea becului roşu. În această stare sistemul începe să se răcească.
Reglarea automată a temperaturii cu regulator bipoziţional 7.3

Când temperatura măsurată este Tm < r-0,5∆, mărimea de comandă devine u =


1, contactul KR este închis scurcircuitând becul verde care se stinge. Tensiunea de
alimentare se aplică numai pe rezistenţa de încălzire Rînc, becul roşu se aprinde şi
începe încălzirea sistemului. Rezultă că pentru cele două stări ale mărimii de
comandă u sunt ataşate cele două culori de semnalizare:
0 atunci VERDE
u = (10.1)
 1 atunci ROSU
În figura 10.3 este prezentată schema electrică a standului utilizat .

Bec verde Bec rosu

E Rinc
(+)
D KR C B A
Ual
F
(-)
G Divizor
Bloc Bulb tensiune
UT traductor TC (Tm)
(+) temperatura
H I J
-10v 0 +10V ur

10.3. Schema electrică a standului

Pe corpul bulbului este montat un traductor de temperatură TC de tip


termocuplu Fe-Constantan, legat la un bloc de prelucrare şi amplificare alimentat
de la o sursă de ±10 V. Mărimea de ieşire UT este proporţională cu temperatura
bulbului deci cu temperatura reglată. Pentru cuplarea la sistemul de achiziţii de
date se utilizează un divizor de tensiune care reduce tensiunea aplicată pe
rezistenţa de încălzire Rînc astfel încât semnalul de ieşire ur, care reprezintă
mărimea de comandă, să se încadreze în domeniul 0-5V pentru o variaţie a Ual în
domeniul 0-20V.

3.2 Aparatură anexă


- sursă stabilizată de tensiune continuă de 40V/5A tip I – 4104
- sursă de alimentare de curent continuu ± 10V pentru bloc traductor cu
termocuplu;
- bloc adaptor pentru termocuplu;
- interfaţă numerică achiziţie date;
- calculator PC;
- program osciloscopie numerică SCOPE.

4. MOD DE LUCRU
10.4 Îndrumar de laborator la CONTROLUL AUTOMAT al PROCESELOR

4.1 Pregătire stand şi aparatură


Înainte de începerea lucrării se verifică împământarea şi funcţionarea corectă
a aparatelor. Legăturile între părţile componente ale montajului se efectuează în
absenţa tensiunii şi cu calculatorul oprit.
Standul pentru studiul reglării automate a temperaturii cu regulator
bipoziţional, prezentat anterior, se cuplează într-un montaj experimental a cărui
structură este prezentată în figura 10.4.

1 2
A B
Divizor E Sursa decurent
U
tensiune F al reglabila
G H I J
ur 7
UT
Monitor
Placa
Cutie
legaturi achizitie
date
PC
Tastatura

3 4 5 6

Fig. 10.4 Schema montajului experimental

Standul 1 este alimentat de la sursa de tensiune stabilizată 2 prin bornele E şi


F.
Ieşirea cu tensiunea UT ( bornele G şi H ) şi ieşirea cu tensiunea ur ( bornele I
şi J) sunt legate cu un cablu special la cutia de legături 3 la mufa de legături
ANALOGICE (vezi Anexa 6). Cutia de legături 3 este cuplată la placa de achiziţie
de date 4, montată într-un PC 5 la care sunt legate tastatura 6 şi monitorul 7. În PC
este activat programul utilitar “SCOPE” (Anexa 7) cu care se va achiziţiona datele
care vor fi afişate în două ferestre.

4.2 Determinări experimentale


Determinările experimentale au ca scop determinarea modului de variaţie a
perioadei de oscilaţie TP şi a amplitudinii ∆ y în funcţie de variaţia puterii de
execuţie Pm = Ual∙Im, putere care se modifică prin variaţia tensiunii de alimentare
Ual din sursa de curent reglabilă.
Se activează programul “SCOPE” pe PC şi se alege varianta cu două canale
de înregistrare, domeniul tensiunii ± 5V, baza de timp 1,0 sau 2,5 s. In fereastra
din partea superioară a ecranului se înregistrează semnalul UT de la ieşirea
traductorului de temperatură cu termocuplu, iar în fereastra de jos semnalul ur
corespunzător mărimii de comandă.
Reglarea automată a temperaturii cu regulator bipoziţional 7.5

Se porneşte sursa de tensiune stabilizată şi se reglează din butonul de


prescriere al regulatorului o valoare medie pentru referinţa r. Deoarece sistemul
este rece u=1, şi contactul KR se închide. Bulbul începe să se încălzească şi după
timpul Ta de amorsare întră în regimul permenent de funcţionare caracterizat prin
cuplări periodice a puterii de execuţie cu perioada TP.
Experienţele încep de la o tensiune de alimentare de 16 V, scăzând treptat
tensiunea cu ∆Ual = 1V până când se constată că nu se mai produc oscilaţii. După
fiecare modificare a tensiuni de alimentare se aşteaptă să se stabilizeze procesul de
reglare şi apoi se citeşte de la sursa de curent şi se introduc în tabelul 10.1 :
- tensiunea de alimentare stabilizată Ual (V);
- intensitatea curentului în sarcină Ials (A), când este alimentată rezistenţa de
încălzire şi becul roşu este aprins;
- intensitatea curentului în gol Ialg (A), când nu este alimentată rezistenţa de
încălzire şi becul verde este aprins.

Tabelul 10.1 Date referitoare la regimurile de funcţionare


Regimuri de funcţionare
Mărime U.M.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Ual V - - -
Ials A - - -
Ialg A - - -
Im A - - -
Pm W Pbaza - - -
Pbaza W Pbaza Pbaza Pbaza Pbaza Pbaza Pbaza Pbaza - - -
RP % 0 - - -
t2 s - - - -
t1 s - - - -
Tp s ∞ - - -
ymax V - - - -
ymin V - - - -
r V - - - -
Δy % - - - -

Dacă se înregistrează doar o mica parte a regimului permanent se va mări


baza de timp; dacă se înregistrează mai mult de 8...10 perioade de oscilaţie se va
reduce baza de timp.
După terminarea secvenţei de achiziţie de date, se apasă tasta PAUZA pentru
a muta în fereastra superioară semnalul ur pentru a putea fi scanat cu cursorul. Se
citeşte pe semnalul înregistrat pentru ur, valorile timpului t2 şi t1 (s) care
delimitează o perioadă de oscilaţie TP (vezi fig.10.1). Valorile măsurate sunt
introduse în tabelul 10.1. Se trece apoi la semnalul UT unde se va determina
valoarea maximă ymax şi cea minimină ymin (V) a acestuia. Valorile măsurate sunt
introduse în tabelul 10.1.
10.6 Îndrumar de laborator la CONTROLUL AUTOMAT al PROCESELOR

4.3 Prelucrarea datelor experimentale


Pentru fiecare regim de funcţionare experimentat se calculează şi se trec în
tabelul 10.1:
- intensitatea curentului de execuţie :
I m = I als − I a lg ( A) (10.2)
- puterea de execuţie :
Pm = U al ⋅ I m (W ) (10.3)
- perioada de oscilaţie:
TP = t 2 − t1 ( s ) (10.4)
- referinţa:
r = 0,5 ( y max − y min ) (V ) (10.5)
- amplitudinea relativă de oscilaţie:
ymax − ymin
∆ y = 100 (%) (10.6)
r
Cu datele calculate se trasează, în format 140 x 140 mm, graficele: TP = f1(Pm)
şi Δy = f2 (Pm). Graficele se pot realiza cu programul de calcul tabelar EXCEL, sau
cu alt program de calcul tabelar, cu care se obţin şi modelele numerice ale
funcţiilor cu metode de regresie neliniară. Din funcţia TP = f1(Pm) se determină
valoarea Pm=Pbaza pentru care la limită Tp → ∞:
lim T p = lim f1 ( Pm ) = ∞ (10.7)
P
m→ P baza P m→ P baza

Valoarea calculată pentru Pbaza se introduce în tabelul 10.1 şi cu ea se


calculează rezerva de putere de execuţie RP pentru fiecare regim de funcţionare:
Pm − Pbaza
RP = 100 (%) (10.8)
Pbaza
Cu datele calculate se trasează, în format 140 x 140 mm, graficele: TP = f3(RP)
şi Δy = f4 (RP).

5. REFERATUL LUCRĂRII

5.1 Descrierea obiectivelor lucrării şi schema instalaţiei utilizate


5.2 Condiţiile în care s-au efectuat încercările.
5.3 Tabelul 10.1 completat cu valori măsurate şi calculate
5.4 Graficele TP = f1(Pm) şi Δy = f2 (Pm) în format 140 x 140 mm
5.5 Graficele TP = f3(RP) şi Δy = f4 (RP) în format 140 x 140 mm
5.6 Concluzii