TEMA 6.

CLASIFICAREA ALIMENTELOR
Numărul de ore conform planului de învăţământ – 2 ore

  Criteriile de clasificare a alimentelor sunt deosebit de variate. Din multitudinea de

clasificări, am ales câteva mai concludente, pentru ca oricine să poată desprinde o idee în
legătură cu această temă.
  După origine, alimentele formează două mari categorii; hrană de natură vegetală, respectiv
animală. Mai departe, fie hrană de origine vegetală, fie aceea de origine animală, se poate
divide în mai multe grupe. Luate împreună sau separat, aceste alimente au fost categorisite
de-a lungul timpului, sub diverse forme, pe baza cărora s-au construit nenumărate diete.
  Dintre clasificările mai cunoscute realizate după criteriul provenienţei, amintim aici,
categorisirea alimentelor  în 10 grupe principale, aşa cum se poate vedea în tabelul de mai
jos.

GRUPA ALIMENTE  CARE ALCĂTUIESC GRUPA

    1   Carne şi derivatele din carne

    2   Lapte şi derivatele din lapte
    3   Ouă

    4   Grăsimi alimentare (lipide vegetale şi animale)

    5   Pâine şi făinoase

    6   Legume
    7   Fructe
    8   Dulciuri
    9   Băuturi nealcoolice
  10   Condimente

  O altă clasificare cunoscută, care stă la baza cunoscutei piramide alimentare, este alcătuită
din 6 grupe. După cum se poate vedea mai jos, alimentele din grupa 6 stau la baza piramidei
predominând, în timp ce hrana din grupa 1 se află în vârf, ceea ce însemnă că trebuie să fie
cel mai slab reprezentat în raţia alimentară zilnică.

ALIMENTE  CARE
APORT PRINCIPAL
ALCĂTUIESC GRUPA
  Nimic esenţial, cu excepţia
Grăsimi şi dulciuri
uleiurilor vegetale care conţin
 acizi esenţiali.

Carne şi derivatele,peşte, ouă   Proteine

  Vitamine
Lapte, lactate, brânzeturi
aminoacizi esenţiali

  Glucide sănătoase,
Fructe
vitamina C

  Fibre, vitamine ,
Legume
săruriminerale

Amidonoase (produse şi derivate   Vitamina B

din cereale şileguminoaseuscate) absorbţie lentă

  Alimentele nu au fost clasificate doar după originea lor, ci şi după alte criterii, care se referă
în special la valoarea nutrienţilor. Luând în considerare aminoacizii din compoziţia
proteinelor (vezi şi proteinele alimentare), I Gonţea, citat de G. Niac, stabileşte trei clase de
alimente:
  -Clasa I, care cuprinde alimente ce au în compoziţie proteine în care toţi aminoacizii
esenţiali sunt suficient de bine reprezentanţi,
  -Clasa a II-a, care cuprinde alimente în care proteinele sunt sărace în unii aminoacizi
esenţiali,
  -Clasa a III-a,  care cuprinde alimente cu proteine din care lipsesc în totalitate anumiţi
aminoacizi esenţiali.
  Din unele surse de hrană (zahăr, uleiuri vegetale, grăsimi animale, băuturi) lipsesc cu totul
proteinele. Alimentele de acest tip, ar putea forma o clasă distinctă, aceea aalimentelor
lipsite de proteine.

  În tabelul de mai jos, este prezentată în detaliu această clasificare (cu anumite completări).

CLASA GRUPA AVANTAJE DEZAVANTAJE

 NUTRIŢIONALE NUTRIŢIONALE
  I.   - nu conţin fibre.
(a alimentelor   - conţin proteine uşor   - sunt sărace în
cu proteine digestibile, care au vitamina C,
complete) componenţa lor   - au un conţinut
toţiaminoacizii esenţiali în scăzut în unele
  Laptele şi
limite optime, minerale (fier,
   1. derivatele (lactate,
  - sunt bogate în magneziu, cupru),
brânzeturi)
vitaminele A, D, B2, şi   - au în componenţă
acid pantotenic, grăsimi bogate în
  - conţin mult calciu şi acizi saturaţi şi relativ
lactoză. sărace în acizi
polinesaturaţi.
  - au în componenţă cele
mai digestibile şi mai   - nu conţin fibre,
asimilabile protide,   - sunt sărace în
  - conţin fosfolipide, vitamina C,
   2.   Ouăle   - pe lângă vitaminele din   - la persoanele
grupul B, au în compoziţie sensibile pot produce
lipsolubilele A şi D, alergii,
  - sunt bogate în fier şi în   - sunt acidifiante
fosfor.
   3.   Carnea şipeştele   - conţin proteine care au   - au multe grăsimi
componenţa lor saturate şi conţin
toţiaminoacizii esenţiali în colesterol,
limite optime,   - sunt relativ greu
  - sunt bogate în vitamine digerabile (carnea de
din complexul B (B2, B6, mamifere şi cea de
B12, PP, acid folic ), pasăre),
  - conţin fier uşor   - au în compoziţie
asimilabil, care împreună puţin calciu,
cu ceilalţi compuşi,   - sunt acidifiante
stimuleazăeritropoieza, prin predominanţa
  - peştii conţin mult anionilor,
potasiu, fosfor şi acizi   - pot încărca
omega. organismul cu
 cataboliţi azotaţi
iritanţi (acid uric şi
sărurile lor, uree,
creatină).
  II.   - conţin fibre,
  - sunt sărace în
(a alimentelor   - sunt bogate în potasiu şi
proteine (cu excepţia
cu proteine în magneziu,
ciupercilor) şi nu
semicomplete)   Legumele şiciuper   - au din belşug caroten
   4. conţin toţi
cile comestibile (provitamina A) şi
aminoacizii esenţiali
vitamina C,
în limitele
  - prezintă proprietăţi
necesităţilor,
alcalinizante.
  - conţinutul unor
aminoacizi
  - sunt bogate în proteine (metionină, cisteină,
cu digestibilitate ridicată. triptofan) este
  - conţin glucide insuficient,
   5.   Leguminoasele sănătoase, cu absorbţie   - conţin multă
lentă, celuloză dură care
  - sunt bogate în săruri îngreunează digestia
minerale. şi balonează,
  - prezintă unele
substanţe indigeste.
   6.   Cerealele şi   - sunt surse importante de   - conţin proteine cu
derivatele (cu energie cu eliberare un grad mediocru de
excepţia porumbului treptată (ar trebui să absorbţie şi care, la
şi a orezului asigure cca. 50% din persoanele sensibile,
decorticat) necesarul energetic), pot cauza alergii,
  - conţin fibre vegetale   - conţin prea puţină
(cerealele integrale), lizină (aminoacid
  - au în coaja lor cantităţi esenţial),
importante de vitamine,   - sunt sărace în
între care predomină calciu, şi ca o
vitamina B1, consecinţă a
prezenţei acidului
fitic, furnizează puţin
 fier, magneziu şi
zinc,
  - prezintă acţiune
acidifiantă,
  - făinurile rafinate
nu conţin aproape
nimic în afară de
amidon.
  III.   - nu conţin lizină şi
(a alimentelor triptofan (aminoacizi
cu proteine esenţiali),
incomplete)   - porumbul este
lipsit de niacină
(provitamina PP) iar
  - idem, în plus, se mai orezul decorticat de
  Porumbul şi orezul poate spune, că nu tiamină (vitamina
   7.
decorticat cauzează niciodată B1), care, în mod
fenomene alergice. curios, se află în
cantităţi
impresionante în
tărâţele  de  orez
  - cu tărâţele de orez
se tratează beri-beri
(avitaminoza  B1).
   8.   Fructele   - sunt bogate   - nu conţin toţi
înmonoglucide şi în aminoacizii esenţiali,
diglucide, care furnizează   - sunt sărace în
relativ rapid energie, vitaminele din
  - conţin multă apă, complexul B,
hidratând organismul,   - conţinutul de
  - sunt surse bogate în lipide este
potasiu, nesemnificativ la
  - au un conţinut ridicat de fructele zemoase (cu
vitamina C, excepţia măslinei şi a
  - conţin acizi organici cătinei albe),
slabi, care hidrolizează   - în cantitate mare,
 bazic (formează săruri
alcaline cu potasiul,
calciul sau
magneziul;malaţi, citraţi, pot produce
etc.) şienzime care fermentaţii digestive.
stimulează digestia,
  - au fibre vegetale, mai
ales în coajă.
  - sunt bogate în lipide
nesaturate, amidon şi
proteine,   - nu conţin toţi
  - conţin material de aminoacizii esenţiali,
  Seminţele
balast,   - sunt sărace în
   9. oleaginoase şi
  - nu au în compoziţie vitamina C,
derivatele nerafinate
colesterol şi acizi   - în cantitate mare
graşinesaturaţi, îngraşă
  - au valoare
energetică ridicată.
  IV.   - sunt foarte sărace
(a alimentelor în principii nutritive,
  Grăsimi alimentare
lipsite de   - au o valoare
de origine animală
proteine)   10.   - sunt surse de lipide. energetică foarte
şi uleiuri vegetale
ridicată, exclusiv pe
rafinate
seama grăsimilor,
  - sunt acidifiante.
  11.   Zahărul şi   - sunt surse care   - au multe calorii,
zaharoasele furnizează rapid energie,   - conţin glucide care
se absorb rapid
(produc
hiperinsulinism ,
îngraşă, suprasolicită
pancreasul endocrin),
  - nu conţin deloc
proteine, minerale,
vitamine sau lipide.
  - induc
 hipovitaminoză  B1,
hipocalcemie şi
hipomagnezemie.
  - asigură hidratarea
corespunzătoare a   - sunt sărace sau nu
organismului, conţin deloc nutrienţi.
  Băuturile
  12   - în funcţie de sursă (vezi   - pot fi obţinute din
nealcoolice
surse de apă) aduc substanţe sintetice
corpului o serie de nesănătoase.
substanţe benefice.

  Există şi clasificări care urmăresc valoarea altor nutrienţilor (glucide, lipide), atât sub aspect
cantitativ, cât şi ca putere de asimilaţie.
  De asemenea s-au alcătuit clasificări bazate pe valoarea energetică (calorică) a hranei. Deşi,
din acest punct de vedere, există categorisiri de-a dreptul savante, în mare, avem de-a face cu
o împărţire a mâncării după consistenţă. Avem, astfel, alimente uşoare (gustări) şi alimente
consistente (mâncare cu valoare energetică ridicată)

Concluzii

  Aruncând o privire de ansamblu peste categoriile de alimente, putem observa că nu există

niciun aliment complet, fiecare categorie prezentând neajunsurile sale. Aceste surse de hrană
trebuie să se completeze reciproc, într-un mod cât mai armonic şi chibzuit.
  Oricât de naturală ar fi mâncarea, o dietă unilaterală sau o alimentaţie nediversificată, face
mai mult rău decât bine, aducând întotdeauna, mai repede sau mai târziu, stări carenţiale.
  Astăzi există tendinţa de a renunţa la dietele tipar, mai ales la acelea cu puţine opţiuni,
tocmai ca o consecinţă a dezavantajelor provocate de lipsa diversităţii. Se vorbeşte tot mai
des de diete personalizate, care trebuiesc ajustate după particularităţile fiecăruia.
  Alimentaţia personalizată se alcătuieşte ţinându-se cont de mai multe criterii, dintre care
cele mai importante sunt:
  - starea individuală de sănătate (niciodată meniul unui om sănătos nu va fi similar cu
regimul de hrană a unei persoane bolnave),
  -  predispoziţiile individuale şi familiare fiziologice şi psihologice (cu cât mai puţin
subiectivism trebuie să se evalueze înclinaţiile privitoare atât la comportamentul alimentar,
cât şi la anumite tulburări existente în familie, care pot fi corectate, cel puţin într-o anumită
măsură, printr-o hrănire corespunzătoare),
  - tipul de efort depus (trebuie să existe o legătură directă între alimentaţie şi preponderenţa
tipului de activitate - fizică sau intelectuală),
  - solicitarea fizică (este sănătos, din punct de vedere al metabolismului energetic, să nu se
consume mai mult decât organismul utilizează).
  În alcătuirea raţiei zilnice, este bine să se mai ţină cont de raportul optim dintre nutrienţi şi
de compoziţia alimentelor. De asemeni hrana sănătoasă trebuie să predomine în orice
alimentaţie.