Tema 5.

Caracterizarea principalelor grupe de microorganisme: virusuri

5.1. PARTICULARITĂŢILE MORFOLOGICE ŞI STRUCTURALE ALE

VIRUSURILOR

Virusurile se deosebesc fundamental de organismele procariote sau eucariote, fiind încadrate

într-un regn aparte numit VIRA. Virusurile sunt entităţi biologice infecţioase cu organizare
acelulară.

Virusurile pot exista în trei stări:

q virusul infecţios matur (virion) care reprezintă unitatea morfofuncţională a virusurilor;

q virusul vegetativ care este virionul fără capsidă, multiplicat în celula-gazdă;
q provirusul care este virusul decapsidat integrat în cromozomul celulei-gazdă.

Virusurile nu au echipament enzimatic de biosinteză şi catabolism propriu, ci doar unele enzime

cu rol în pătrunderea, replicarea şi eliberarea din celula-gazdă. Virusurile sunt paraziţi absoluţi,
constanţi şi obligaţi, deoarece nu cresc, nu se divid şi nu se pot reproduce în afara unei celule-
gazdă vii.

Pe baza informaţiei genetice conţinută în acidul nucleic şi cu ajutorul sistemelor biochimice ale
celulei-gazdă sistemele enzimatice Lipmann ce asigură acumularea energiei, sistemelor de
transport de electroni, ribozomilor şi ARNt virusurile îşi pot sintetiza componentele structurale.
Deoarece nu conţin acid muramic în structura învelişurilor externe, virionii nu sunt sensibili la
multe antibiotice.

Morfologia şi structura virusurilor a putut fi elucidată prin studiile de microscopie electronică, prin
analize de difracţie cu raze X, analize biochimice sau imunologice. Astfel a fost relevată o
diversitate mare a tipurilor morfologice şi a dimensiunilor virusurilor.

Dimensiunile virusurilor variază în limite mari, fiind cuprinse între 10-400 nm în diametru. Din
punct de vedere morfologic, virusurile pot fi (anexa 5.1):

• sferice – virusul gripal, adenovirus, herpetic, polio;

• cilindrice, bastonaşe – virusul mozaicului tutunului, fagi;
• paralelipipede – virusul variolic, virusul vaccinia;
• cartuşe – virusul rabic;
• filamentoase – virusul Ebola;
• sferice cu coadă – virusul bacteriofag.

După tipul acizilor nucleici din genom pot fi:

- ribovirusuri (cu genom ARN);

- adenovirusuri (cu genom ADN).

1
 Tema 5. Caracterizarea principalelor grupe de microorganisme: virusuri
Dintre ribovirusuri fac parte: VMT provoacă viroza numită mozaicul tutunului; virusul gripal
provoacă gripa la om şi animale; virusul rabiei provoacă rabia la animale şi om; HIV distruge
limfocitele T din sângele uman ce au un rol important în imunitatea celulară.

Dintre adenovirusuri fac parte: bacteriofagii (virusuri care pot infecta şi distruge bacteriile), virusul
herpetic care este cantonat în ganglionii nervoşi (spinali şi omologi ai nervilor cranieni).

Virionul este constituit din genom viral, capsidă şi peplos.

Genomul viral este constituit dintr-o moleculă de acid nucleic mono- sau bicatenar, cu diferite
forme de compactizare. În genomul virusurilor animale şi la bacteriofagi este prezent ADN, în
timp ce la virusurile vegetale – ARN.

Funcţiile genomului:

• conţine întreaga informaţie genetică necesară replicării;

• asigură infectivitatea virală;
• este capabilă de autoreplicare în absenţa celorlalţi constituenţi virali, excepţie face
ARN viral izolat.

Capsida reprezintă un complex de structuri proteice care îmbracă genomul şi are o arhitectură şi
compoziţie specifică fiecărui tip viral. Principalele forme geometrice ale capsidei sunt date în
figura 5.1.

a) b) c)

Figura 5.1. Forme geometrice ale capsidei [26]:

a) cubică-icosaedrică; b) helicoidală; c) binară, helicoidal–icosaedrică

Funcţiile capsidei virale:

§ protejează genomul de acţiunea factorilor externi, de nucleazele celulare;

§ asigură forma virionului;
§ fixează virionii nuzi de receptorii celulari specifici.
§ subunităţile structurale ale capsidei sunt antigene care induc formarea şi reacţionează
cu anticorpii neutralizanţi.

Învelişul extern (peplos) se formează în momentul când virionul părăseşte celula-gazdă.

Peplosul este constituit din următoarele:

2
 Tema 5. Caracterizarea principalelor grupe de microorganisme: virusuri
- un strat dublu lipidic (ce conţine sfingolipide şi colesterol) provenit din membrana
celulară a gazdei;
- pe suprafaţa internă reprezintă o foiţă proteică (proteine de membrană);
- pe suprafaţa externă reprezintă spicule (spikes) proeminenţe de natură
glicoproteică, care au extremităţile ascuţite, drepte sau în formă de butoni (figura
5.2).

Figura 5.2. Structura virusurilor

3
Файл: 5.2. Particularitati morfologice si structurale.docx
Каталог:
/Users/lilia/Library/Containers/com.microsoft.Word/Data/Doc
uments
Шаблон:
/Users/lilia/Library/Containers/com.microsoft.Word/Data/Libr
ary/Application Support/Microsoft/Office/16.0/DTS/ru-RU{3154A13B-FABE-
C849-B666-8B301728F486}/{5A8B8499-29DE-3D42-A0F6-
9BCD575734FA}tf10002069.dotx
Заголовок:
Содержание:
Автор: Microsoft Office User
Ключевые слова:
Заметки:
Дата создания: 13.02.2019 10:56:00
Число сохранений: 2
Дата сохранения: 13.02.2019 10:56:00
Сохранил: Microsoft Office User
Полное время правки: 0 мин.
Дата печати: 13.02.2019 10:56:00
При последней печати
страниц: 3
слов: 567
знаков: 3 614 (прибл.)