Virusurile

CLASIFICARE ncrengtura Virophyta cuprinde numai ordinul Virales, mprit n 3 subordine: Subordinul Phytophagineae (virusurile plantelor), cuprinznd ribovirusuri care produc fitoviroze. Subordinul Zoophagineae (virusurile animalelor), grupnd dezoxivirusuri sau adenovirusuri care paraziteaz animalele i omul (virusul gripei, turbrii, poliomelitei, variolei etc.) Subordinul Fhagineae (virusuri bacteriofage), grupeaz adenovirusuri parazite n celulele bacteriene, distruse prin liz. Dup gazda care i primete, se mpart n patru grupe: virusuri patogene pentru bacterii: bacteriofagi: virusuri patogene pentru vegetalele superioare: virusurile plantelor; virusuri patogene pentru nevertebrate: virusurile insectelor; virusuri patogene pentru vertebrate, cuprinznd cinci grupe: virusuri al cror tropism este marcat pentru ectoderm (vaccin, variol), virusuri neurotrope pure (turbare), virusuri endoteliomezodermice (limfogranulomatoz veneric la om), virusuri septicemice (rujeol, rubeol), virusuri proliferative (sarcomul lui Roux, leucoze i leucemii transmisibile). Dup proprietile fizico-chimice: Dup tipul de acid nucleic pe care l conin (clasificarea actual uzual) Virusuri care conin n genomul lor ARN sau ribovirusuri Virusuri care conin n genomul lor ADN sau deoxiribovirusuri STRUCTURA

In structura lor, virusurile contin fie o molecula de ADN (monocatenar sau dublucatenar), fie o molecula de ARN (monocatenar sau dublucatenar) ; daca informatia virala este codata de catre o molecula ARN, proteinele virale pot fi sintetizate utilizand in mod direct informatia genetica ; in majoritatea cazurilor, genomul viral va fi inconjurat de catre o structura proteica (membrana), denumita capsida ; capsida este formata din unitati repetitive, denumite capsomere , fiecare dintre aceste capsomere fiind formate din una sau mai multe proteine. Pentru a proteja genomul viral, capsomerele se vor asambla in capside ce vor prezenta o simetrie icosaedrica (structura asemanatoare unei sfere) sau elicoidala ; pe langa acest tip de invelis structural relativ simplu, exista si virusuri care la exterior, prezinta o anvelopa ce provine din membrana celulei gazda infectata ; este vorba despre o membrana total modificata fata de membrana de origine, prin adaugarea de glicoproteine codificate de catre informatia genomului viral. Virusurile care prezinta la exterior doar o nucleocapsida, sunt mult mai rezistente fata de actiunea anumitor substante cu rol antiseptic ; in timp ce virusurile care sunt invelite intr-o anvelopa, derivata din membranele celulelor infectate, pot fi distruse cu mai multa usurinta sub actiunea unor substante cu rol de detergent. Pentru a exemplifica structura complexa a unui virus, putem descrie herpes virusul uman. La interior, acest virus prezinta un nucleu format dintr-o molecula de ADN, invelita intr-o capsida alcatuita din aproximativ 160 capsomere ; la randul sau, capsida este acoperita de catre o anvelopa, ce prezinta pe suprafata sa o serie de structuri glicoproteice. Virusurile patogene pentru gazda umana au fost clasificate tinandu-se cont de o serie de elemente, precum : structura acidului nucleic (ADN, sau ARN), dimensiunea si simetria nucleocapsidei, structura si prezenta anvelopei. Virusurile inrudite sunt clasificate in familii, iar familiile sunt inpartite in genuri un gen, cuprinde o serie de particule virale, asemanatoare din punct de vedere al structurii genetice, si care determina efecte biologice similare. Denumirea fiecarui virus uman este in stransa relatie cu efectele biologice ale acestuia. REPRODUCERE n biologie, un virus este un agent patogen inframicrobian, invizibil la microscopul optic, care se reproduce numai n interiorul celulelor vii i provoac diverse boli infecioase numite viroze.[1] Virusurile sunt parazii intacelulari, lipsii de metabolism propriu, motiv pentru care nu sunt considerate vii.

Ca structur, virusul este o particul submicroscopic, alctuit dintr-o parte central numit genom viral, format din material genetic, care poate fi ADN sau ARN, i o teac sau nveli protector de natur proteic, numit capsid. Capsida i genomul viral alctuiesc nucleocapsida. La virusurile mai complexe mai apare un nveli exterior de natur proteic numit pericapsid, peplos sau anvelop viral. Din punct de vedere al prezenei nveliului pericapsidal, virusurile se mpart n dou categorii: nude i nvelite n peplos.