Facultatea de Agricultură

REFERAT la Microbiologie
Clasificarea virusurilor

Student,
MARIAN FLAVIUS

Anul, specializarea:
I, Agricultură

Timișoara 2020
 Microbiologia este o știință fundamentală care studiază morfologia, fiziologia și
sistematica microorganismelor, originea și evoluția lor, fenomenele de ereditate și variabilitate
microbiană. Cuvântul provine din limba greacă: micros = mic, bios = viață, logos = știință.
Microorganismele sunt împărţite în următoarele grupe:
- bacterii, inclusiv actinomicete şi cianobacteriile
- ciuperci microscopice (drojdiile=levurile şi mucegaiurile)
- alge microscopice (alge verzi)
- protozoare
Virusurile nu sunt microorganisme, dar fac obiectul de studiu al microbiologiei
constituind o ramură separată, virusologia. Virusurile sunt definite ca fiind entităţi (obiecte)
biologice datorită faptului că nu au structură celulară, nu au metabolism, enzimele metabolice
lipsind cu desăvârşire. Datorită dimensiunilor foarte reduse, de ordinul nanometrilor, (1 nm =
1x10-9 m), se pot observa numai la microscopul electronic.

Virusurile reprezintă o dilemă pentru oamenii de ştiinţă, încadrarea lor în sistemul lumii
vii a întâmpinat dificultăţi deoarece prin caracteristicile lor se situează la pragul dintre materia
vie şi nevie. În final s-a optat pentru atribuirea denumirii de „particulă” sau „entitate” cu
proprietăţi infecţioase.

(virusul COVID-19 vazut la microscopul electronic)

https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fstirileprotv.ro%2Fstiri
%2Finternational%2Ffoto-cum-arata-coronavirusul-vazut-la-microscop-imaginile-publicate-de-
cercetatori.html&psig=AOvVaw1Ag9_fzn-
8acXvhcu4rWH4&ust=1589294845876000&source=images&cd=vfe&ved=0CAIQjRxqFwoTC
KDkueiGrOkCFQAAAAAdAAAAABAD
 Deocamdată nu se cunosc antibiotice sau alte medicamente capabile să distrugă virusurile
(oseltamivir este un medicament antiviral foarte eficient în tratamentul gripei, existent acum pe
piaţă dar care combate simptomele asociate nu virusul). Acest fapt face ca utilizarea virusurilor
ca armă biologică să fie foarte eficienta DAR să nu uităm că un virus nu îşi alege victimele, ceea
ce impune responsabilitate si precauții în utilizare lor din acest punct de vedere.

Câteva particularităţile ale virusurilor:

1. Reprezintă structuri acelulare cu potential infecţios;
2. Dimensiuni de rangul nm (20-400 nm);
3. Genomul viral este constituit dintr-un singur tip de AN (ADN sau ARN);
4. Sunt lipsite de metabolism propriu, fiind paraziţi obligaţi intracelulari;
5. Nu cresc şi nu se divid, se reproduc în celule vii;
6. Nu pot fi cultivate pe medii artificiale;
7. Rezistenţă naturală la antibiotic.

Structura unui virus:

a) Înveliș viral - protejează nucleoplastida
b) Genom viral - acizi nucleici (ADN/ARN)
c) Capsidă - protejează genomul

Structura unui virus

https://userscontent2.emaze.com/images/e4a62187-9fcd-4d44-982d-
711e31b2f14c/876d4c56-b9cb-4615-9703-f88e3dd19b23.jpg
 Virusurile constituie o categorie aparte de agenţi infecţioşi respectiv, sunt entităţi
infecţioase care conţin un singur tip de acid nucleic (ADN sau ARN) în care se află informaţia
genetică necesară pentru propria reproducere, sunt strict parazite intracelular şi potenţial
patogene.
Virusurile pot exista sub trei forme:
a. virion – reprezentată de virusul infecţios matur format din genomul viral şi un înveliș
proteic cu rol de protecție;
b. virus vegetativ- reprezentat de genomul viral existent în celula gazdă;
c. provirus – reprezentat de genomul viral integrat în genomul celulei gazdă.

Morfologia principalelor familii de virusuri (după Muray P, 2005)

 http://www.umft.ro/data_files/documente-atasate-sectiuni/6306/
curs_20de_20microbiologie_20special_c4_82_20vol_20ii.pdf
Diferite forme ale virusurilor

 sferic - gripal, herpetic, adenovirus

 cilindric, bastonaş - mozaicul tutunului, fagi
 paralelipiped - variolic, vaccinia
 Cartuş - rabic
 filamentos - Ebola
 sferic cu coadă – bacteriofag
 Există o mare deosebire între virusuri şi bacteriile strict parazite intracelular (ricketsii).
Bacteriile parazite se folosesc de metabolismul propriu având nevoie de o celulă gazdă deoarece
au sensibilitate mare faţă de factorii mediului, iar aceasta le oferă protecţie.

Pentru replicarea AN viral şi pentru sinteza proteinelor virale, genomul viral foloseşte
materialul de construcţie, ribozomii şi energia din celula gazdă. Din acest motiv, parazitismul
virusurilor se numeşte parazitism absolut. Virusurile deviază metabolismul celulei gazdă.
Aceasta în loc să sintetizeze substanţele celulare proprii, sintetizează virioni. Multiplicarea
virusurilor înseamnă deci reproducerea lor de către celula gazdă.
 Virusurile pot fi clasificate după mai multe criterii

1. după tipul de acid nucleic ce îl conţin: - adenovirusuri a căror genom este constituit din
ADN; ex virusul herpetic, vaccinal - ribovirusuri a căror genom este constituit dintr-o moleculă
de ARN; ex virusul HIV, VMT

2. după natura celulei pe care o infectează: - virusuri fitopatogene, care infectează

celulele plantelor ( se mai numesc şi viroizi) - virusuri zoopatogene, care infectează celulele
animale - fagii, care infectează celulele microbiene. În funcţie de categoria de microorganisme
infectată există:

▪ bacteriofagi, infectează bacteriile

▪ micofagi, parazitează ciupercile microscopice

▪ actinofagi, parazitează actinomicetele

▪ cianofagi care infectează cianobacteriile

 Într-o explicație simplă, un virus este un organism de dimensiuni atât de reduse încât nu
poate fi văzut la microscopul optic, el nu poate supraviețui si nu se poate inmulți decât în
interiorul unei celule.

Bibliografie

1. Sumalan Renata, Curs Microbiologie, 2020

2. https://www.baylor.ro/hiv/hiv-pe-intelesul-tuturor
3. http://www.umft.ro/data_files/documente-atasate-sectiuni/6306/
curs_20de_20microbiologie_20special_c4_82_20vol_20ii.pdf
4. https://usmf.md/wp-content/uploads/2014/10/Virusurile.%20Bacteriofagul.pdf