Amendamente pentru corectarea

solurilor cu reacție acidă și Marian Flavius

amendamente pentru corectarea Agricultură II
solurilor cu reacție alcalină Grupa 1123
Introducere

• Corectarea reacţiei solurilor se face prin aplicarea

amendamentelor, acestea deplasând reacţia solului spre
un domeniu optim şi convenabil pentru plantele de
cultură. Au nevoie de corectare a reacţiei, solurile acide
sau prea alcaline. Dacă nu se realizează amendarea
solurilor cu pH extrem, fertilizarea chimică a acestora
este ineficientă.
• Pe solurile amendate, este indicat a nu se cultiva plante
tolerante la pH extrem ci plante ce răspund la măsurile
de amendare (cereale, plante tehnice, leguminoase).

Amendament – substanță ce se încorporează în sol pentru a schimba unele însușiri

nefavorabile ale acestuia, în vederea îmbunătățirii condițiilor de nutriție ale plantelor.
Amendamente aplicate pentru corectarea reacției
acide

• Creşterea plantelor este influenţată negativ de următorii factori: concentraţii ridicate de

ioni de Al3+ şi H+ , un conţinut ridicat de Fe2+ şi Mn2+, un conţinut scăzut în
principalele elemente nutritive. În principal, pe solurile acide se aplică amendamente
calcaroase. Introduse în sol, amendamentele cu calciu, sub acţiunea apei, a dioxidului de
carbon, a activităţii microorganismelor, suferă transformări în urma cărora hidrogenul se
elimină prin fixarea (transformarea) în apă, neutră din punct de vedere chimic.
• Eficienţa amendării începe să se simtă în al treilea an de la aplicare şi se menţine 5-8 ani,
după care începe să scadă. Principalele amendamente cu calciu utilizate pentru corectarea
reacţiei acide, sunt:
1) Carbonatul de calciu (CaCO3), făina de
calcar sau piatra de var are
o culoare cenuşie sau gălbuie, face
efervescenţă puternică cu acizii tari.

Are un conţinut de carbonat de calciu de 75 –

100 %. Acţiunea sa de
neutralizare este lentă. Calcarul măcinat are
însuşiri fizice foarte bune. Nu se cimentează
cu apa, nu face mult praf la aplicare, iar
conţinutul în apă să nu
depăşească 12%. Puterea de neutralizare este
de 100%.
2) Oxidul de calciu sau varul nestins
(CaO) se obţine prin calcinarea la 1000 C
a pietrei de var.

Are un conţinut de 90 – 100% CaO.

Valoarea de neutralizare este de 150-
185%, iar acţiunea sa de neutralizare este
rapidă. Se recomandă pe soluri argiloase
şi mai puţin pe cele nisipoase.
3) Hidroxidul de calciu sau varul
stins (cunoscut popular ca var stins)
este un compus anorganic cu formula
chimică Ca(OH)2.
Tradițional, hidroxidul de calciu se
obține în urma reacției dintre varul
nestins (oxid de calciu) și apă.
Soluțiile saturate de hidroxid calcic sunt
cunoscute sub denumirea de apă de var,
iar suspensiile apoase lapte de var. Se
obţine un praf foarte fin, cu o putere de
neutralizare de 135% şi un conţinut de
75% CaO. Poate fi folosit pe toate
tipurile de sol, după o prealabilă uscare.
4) Dolomitul sau făina de dolomită este o
rocă de precipitare calcomage-neziană,
conţinând carbonat de calciu şi de
magneziu, în cantitate de 75-100 %. Acesta
este un instrument eficient pentru a reduce
aciditatea solului, dintre care principalele
avantaje includ, în primul rând, prețul
accesibil și prietenia cu mediul. Valoarea de
ne-utralizare este de 80–110%. Se fo-loseşte
pe soluri nisipoase, mai frec-vent.
5) Marna este o rocă sedimentară de
precipitare, conţine carbonat de
calciu, carbonat de magneziu şi argilă.
Conţine 25-75 % carbonat de
calciu. Puterea de neutralizare este de 45-
95%.
6) Tuful calcaros este o piatra naturala, de
natura sedimentară, formată prin depunerea
bicarbonatului de calciu din apele
calcaroase, cu 80-100 % carbonat de calciu,
conţinând nisip şi argilă.
7) Spuma de defecaţie sau nămolul de la
purificarea siropului de sfeclă
de zahăr, este un reziduu industrial ce
conţine: 50-65% carbonat de calciu
şi 30-40% oxid de calciu. Datorită
umidităţii este amendamentul cu
acţiunea cea mai rapidă.
8) Carbonatul de calciu rezidual obţinut de
la fabricarea îngrăşămintelor complexe,
nitrofosfat. Conţine 80 % carbonat de
calciu.
9) Deşeurile de la fabricile de hârtie
conţin 50-60% carbonat de
calciu şi 40-50 % apă. Puterea de
neutralizare este de 50-60%.
10) Deşeurile cu var de la tăbăcării rezultă
din tratarea pieilor cu var
pentru a înlătura părul. Conţin 60% hidroxid
de calciu şi 40 % apă.
Amendamente aplicate pentru corectarea reacției
alcaline

• Solurile saline şi alcalice, având un pH alcalin, sunt nefavorabile pentru creşterea şi

dezvoltarea plantelor cultivate. Astfel, este perturbat schimbul de substanţe dintre
sol şi plantă, din cauza accesibilităţii reduse a compuşilor cu P, Mn, Fe, Zn, datorită
toxicităţii determinate de excesul unor săruri, presiunii osmotice ridicate şi
toleranţei mai mari sau mai mici la salinitate.
• Substanţele utilizate pentru ameliorarea solurilor saline şi alcalice, introduse în sol,
dau naştere la săruri solubile mai puţin nocive pentru plantele cultivate. Aceste
substanţe sunt: gipsul, fosfogipsul, acidul sulfuric, sulful elementar, sulfatul de
aluminiu, sulfatul feros, sulfatul feric, clorura de calciu.
1) Gipsul CaSO4•2H2O se găseşte sub
formă cristalizată sau amorfă,
de culoare albă, alb-gălbuie sau cenuşiu-
roşcată. Are un conţinut de 15-
18% S sau 4-6,5 % SO3 şi 31% CaO. Este
indicat pe soluri cu reacţie
alcalină şi conţinut nu prea ridicat de Na. În
urma ameliorării, procentul de
Na adsorbit va fi mai mic de 10%. Se
macină fin înainte de aplicare.
Valoarea de acidifiere este de 100%.
2) Fosfogipsul este un reziduu de la
fabricarea H3PO4 pe cale umedă şi
a altor produse chimice. Are un conţinut de
gips de 70-75%; 5-8% P2O5; 14-15% S sau
29-31% trioxid de sulf. Este o pulbere
cenuşie şi are
valoare de acidifiere egală cu 80%. Se
aplică pe soluri saline şi alcalice
care nu au carbonaţi alcalini în straturile
superioare.
3) Acidul sulfuric H2SO4 se poate folosi
singur sau pe un suport
mineral, prin îmbinarea sulfatului de Fe, a
sulfatului de Al şi a sulfatului de
Ca, numit acifer. Conţine 20-30% S sau 42-
45% trioxid de sulf. Valoarea de acidifiere
este de 260% faţă de a gipsului.
4) Sulful elementar conţine 50-90% S iar o
parte din sulf echivalează
cu 5 părţi gips şi 3 părţi de acid sulfuric. Se
aplică pe solurile alcaline cu
conţinut ridicat în carbonaţi
5) Sulfatul de aluminiu se prezintă sub
formă de cristale incolore,
solubile în apă. Conţine 14-16% S şi are o
valoare de acidifiere de 72%.
6) Sulfatul feros FeSO4*7 H2O este o sare
cristalină de culkoare verde
deschis. Conţine 11,5%S. Faţă de gips,
capacitatea de acidifiere este redusă
la jumătate.
7) Sulfatul feric se prezintă sub formă de
cristale rombice sau praf albgălbui-roşcat.
Are o capacitate de acidifiere mai redusă
decât sulfatul feros.
8) Clorura de calciu CaCl2 rezultă de la
fabricarea sodei amoniacale şi
se foloseşte ca atare. Se recomandă pe soluri
puternic alcaline. Conţine 16%
clor şi nu are restricţii de aplicare.
 Bibliografie

• materialul didactic de la laboratoarele de agrochimie incărcate pe intranet

• https://agrobiznes.md/de-ce-este-important-sa-cunosti-ph-ul-solului-si-cum-acesta-poate-fi-reglat.html
• https://www.google.com/search?q=calcium+chloride&tbm=isch&ved=2ahUKEwi4jIiaprDtAhWLnqQKHZUGD60Q2-
cCegQIABAA&oq=calcium+chloride&gs_lcp=CgNpbWcQARgAMgIIADIECAAQHjIECAAQHjIECAAQHjIECAAQHjIECAAQHjIECAAQHjIECAAQHjIECAAQHjIECAAQHlD
MoAFYzKABYPqmAWgAcAB4AIABa4gBa5IBAzAuMZgBAKABAaoBC2d3cy13aXotaW1nwAEB&sclient=img&ei=ww7IX_ieDIu9kgWVjbzoCg&bih=986&biw=2048&hl=ro#im
grc=9bDlRdvraFeiSM

• https://agrointel.ro/63030/amendamente-pentru-pentru-solul-acid-terracalco-95-produsul-care-creste-ph-ul-intr-un-timp-
foarte-scurt/
• https://agrointel.ro/134342/decizie-bruxelles-subventii-apia-2021/
• https://www.google.com/search?q=sulfuric+acid&tbm=isch&ved=2ahUKEwjux7PApLDtAhUS8IUKHQiCDzMQ2-
cCegQIABAA&oq=sulfuric+acid&gs_lcp=CgNpbWcQDDICCAAyBAgAEB4yBAgAEB4yBAgAEB4yBAgAEB4yBAgAEB4yBAgAEB4yBAgAEB4yBAgAEB4yBAgAEB5QyI8B
WMiPAWCBmAFoAHAAeACAAVGIAVGSAQExmAEAoAEBqgELZ3dzLXdpei1pbWfAAQE&sclient=img&ei=-gzIX-
7iLJLglwSIhL6YAw&bih=986&biw=2048&hl=ro#imgrc=saLGVmtyZY94CM

• https://www.google.com/search?q=ferric+sulfate&tbm=isch&ved=2ahUKEwiq0ozzpbDtAhWR76QKHdt_D1QQ2-
cCegQIABAA&oq=ferric+sulfate&gs_lcp=CgNpbWcQARgAMgQIABATMgQIABATMgQIABATMgQIABATMgQIABATMgQIABATMgQIABATMgQIABATMgQIABATMgQIA
BATUL22AVi9tgFg07sBaABwAHgAgAFIiAFIkgEBMZgBAKABAaoBC2d3cy13aXotaW1nwAEB&sclient=img&ei=cQ7IX-
rVHZHfkwXb_72gBQ&bih=986&biw=2048&hl=ro#imgrc=Oo3IETqi4-sq1M