6.6.

Neutralizare
n contextul epurrii apelor, neutralizarea este procedeul care se aplic apelor
uzate, in vederea corectarii pH-ului in situatia in care acesta are valori n afara
intervalului favorabil dezvoltrii florei i faunei acvatice (6,5-8,5). pH-ul unei ape
uzate, este reglat prin adaugare de acizi sau baze, dup caz.
De pild, pH-ul apelor uzate bazice se poate corecta prin adaugare de acid
carbonic, H2CO3, obinut prin barbotarea n apa a dioxidului de carbon (CO 2).
Neutralizarea apei acide se impune pentru evitarea degradrii materialelor (prin
coroziune) din care sunt confectionate conductele de transport i componentele statiei
de epurare, cu care aceasta vine in contact. Mai mult, specificul acestei ape uzate ar
putea deregla procesele de epurare din staie.
Deversarea apelor uzate bazice sau acide direct in emisar, fara aplicarea
neutralizarii ar conduce la efecte extrem de nocive asupra faunei si florei.
nainte de a se realiza neutralizarea apelor acide sau bazice, se are in vedere
analiza tuturor modalitatile posibile de scadere a volumului lor, cu consecinte directe
asupra costului necesarului de reactivi, micsorandu-se astfel costurile aferente
neutralizarii apelor uzate.
Toate elementele staiei de neutralizare, care vin n contact cu apele uzate acide,
trebuie construite din materiale protejate contra coroziunii.
Daca din procesele de fabricatie dintr-o unitate industriala, rezult atat apa cu
caracter acid, cat si apa cu caracter bazic, acestea se pot neutraliza reciproc,
realizandu-se astfel o scaderea costurilor de neutralizare a lor.
Pentru stabilirea cantitatilor de substante necesare neutralizarii se tine cont de
valorea pH-ului si a volumului de apa uzata.
Viteza de amestecare a reactivilor si gradul de omogenizare influenteaza durata
procedeului de neutralizare, insa de regula acesta este de circa 15 minute.
Neutralizarea apelor acide
Reactia ce are loc in situatia in care apa uzata acida contine acid sulfuric, iar
pentru neutralizare se ultizeaza carbonat de calciu este urmatoarea:
H2SO4 +CaCO3 = CaSO4 + CO2 + H2O

(6.6.1)

Produsul final, sulfatul de calciu (CaSO4), este greu solubil n apa i se depune
pe fundul bazinului de neutralizare.
In practica, CaCO3 se prezinta sub forma de granule ce pot fi dispuse pe un filtru
prin care apa trece i are loc reactia de mai sus. Avantajele utilizrii filtrului granular
de CaCO3 sunt urmtoarele:

nu trebuie determinat permanent pH-ul apei;

nu trebuie calculat necesarul de carbonat de calciu;

functionare continua a procesului de neutralizare a apei.

Totusi, n cazul utilizrii filtrului granular de CaCO 3 se impun urmatoarele cerinte:

controlul vitezei de consum a CaCO3;

completarea periodic cu material granular a filtrului.

Cresterea vitezei de neutralizare a aciditatii apei uzate se poate efectua prin

utilizarea unor compusi ce reactioneaza mai rapid cu acidul din apa uzata, ca de pilda:
varul stins, respectiv hidroxidul de calciu Ca(OH)2 sau praful de var denumit stiintific
oxid de calciu (CaO) .
Pentru apele cu caracter acid, cea mai buna substanta pentru neutralizare este
hidroxidul de sodiu, dar deoarece are un cost ridicat se utilizeaza alte substante, ca
de plida cele prezentate in Tabelul 6.6.1.
Neutralizarea apelor bazice
Volumele de ape uzate bazice care se evacueaz din activitatile industriale sunt
n general mai mici dect in cazul apelor acide.
In cazul prezentei hidroxidului de sodiu in apele uzate bazice, neutralizarea se
realizeaza cu CO2 insuflat, dand nastere la carbonati si bicarbonati, conform
urmatoarelor reactii:
CO2 + 2NaOH = Na2CO3 + H2 O
CO2 + Na2CO3 +H2 O = 2NaHCO3
Aspecte comune apelor bazice si acide

(6.6.2)
(6.6.3)

La

instalaiile

de

neutralizare

cu

funcionare

continu

se

recomand

automatizarea dozrii reactivilor n funcie de pH-ul urmrit.

n cazul debitelor mici de ape uzate se pot adopta instalaii de neutralizare cu
funcionare discontinu, simple, uor de exploatat i sigure.
Tabel 6.6.1.
Aspecte de mediu privind apele uzate acide si bazice.
Considerente

Ape uzate acide

Ape uzate bazice

specifice
- fabricile de acizi din industria

Sursa de
poluare

metalurgic (etc.);

- industria de prelucrarea a

- rafinriile de petrol;

petrolului si petrochimie (leiile

- fabricile de ngrminte;

uzate sunt puternic alcaline

- fabricile de acizi din industria

(pH=13-14), continand sulfura de

chimica;

sodiu, sulfit de sodiu, hidrocarburi

- fabrici de explozivi;

dispersate).

- industria metalurgic (seciile

de decapri, acoperiri metalice
etc);
-instalaii de obinere a derivailor
organici halogenai, etc.
-conduc
la
degradarea -cresc stabilitatea i toxicitatea
materialelor,
Efecte asupra
mediului
nconjurator

construciilor

i cianurilor i fenolilor prezeni n

instalaiilor din staia de epurare, ap.

iar n emisar, la distrugerea
faunei piscicole.
Apele

impurificate

cu

acizi

Agen i de

minerali sunt cele mai nocive.

- piatra de var (carbonatul de Pentru

neutralizarea

neutralizare

calciu, CaCO3) sub form de alcaline

se

pot

folosi

apelor
acizii

granule cu diametrul de pn la minerali reziduali rezultai din

0,5 mm n filtre, cu o vitez de diferite procese industriale, cu

filtrare de 5m/h i un timp de condiia ca acetia s nu conin

contact de 5 minute;

n concentraii suprtoare alte

- dolomita (carbonatul de calciu impuriti.

i magneziu, CaMg(CO3)2);

Un neutralizant ieftin pentru apele

- varul nestins, ca atare (oxidul uzate alcaline l constituie gazele

de

calciu)

sub

form de ardere bogate n bioxid de

pulverulent;

carbon, circa 14 % vol., care

- hidroxidul de calciu (lapte de rezult

var,

var

stins,

apa

de

de

exemplu

de

la

var, centralele termice.

Ca(OH)2), avand o concentraie CO2 poate reaciona cu hidroxizii

de 5 10%, se adaug n alcalini

formnd

bicarbonai

decantoare, timpul de reacie precipitabili.

fiind de 5 30 minute;
Se face n filtre, n care :

Se poate utiliza i dioxidul de

granulele au dimensiuni de 3-8 carbon mbuteliat, n acest caz,

cm;

Aspecte
tehnologice

instalaia i exploatarea ei sunt

stratul

filtrant

este

de foarte simple, dar cheltuielile sunt

aproximativ 1,5 m nlime;

circulaia apei acide se face de
jos n sus;

ridicate.
Dioxidul

de

carbon

pentru

neutralizare poate fi adus direct

ncrcarea superficial este de n apele uzate, prin combustie cu

circa 5 m/h;
Recomandari

ajutorul unui arztor scufundat.

timpul de contact este de 5 min.

Piatra de var este recomandat Insuflare in apa uzata de CO2
pentru debite mici de ape uzate care provine din instalatiile de
i concentraii reduse de acizi, ardere a combustibililor.
nefiind indicat pentru apele care
conin acid sulfuric.
Laptele de var, cu o concentraie
de 5-10 % oxid de calciu (CaO),
este folosit pe scar larg in
scopul neutralizarII apelor acide.

Durata reactiei

general,

pentru

toi

15 min

neutralizanii, timpul de contact

Instalaiile de

nu depete 15 min.
Se compun din:

neutralizare

- depozit pentru nmagazinarea celor

instalaiile

neutralizantului;
-

instalaii

sunt

asemntoare

utilizate

pentru

neutralizarea apelor acide.

de

neutralizantului

pregtire
(de

exemplu,

stingerea varului);
-

rezervoare

nmagazinarea

pentru

soluiei

(de

exemplu, laptele de var);

- dispozitive de dozare;
- bazine de amestec;
- bazin de reacie (neutralizare);
-

decantoare

sau

iazuri

de

decantare-depozitare;
-

terenuri

pentru

uscarea

nmolurilor.
Decantoarele se dimensioneaz
pentru un timp de traversare de 2
h, iar terenurile de uscare a
nmolurilor - pentru 10-15 m3
nmol/m2 teren de uscare.

Piatra de var este printre primii agenti de neutralizare utilizati n scopul

neutralizarii apelor acide. Aceasta prezint reactivitate variabil fa de acizii minerali
care ar putea fi intalniti in apele uzate uzate. Reactivitatea variabila depinde de
compoziia chimic, de structura cristalin a materialului i de morfolologia carbonatului

de calciu. Reactivitatea diferitelor materiale ce contin carbonat de calciu natural scade

n ordinea: dolomit, cret, ardezie, marmur, calcar de scoici.
Un aspect important de care trebuie sa tina seama in cazul filtrarii prin strat
granular de carbonat de calciu este concentratia de acizi care trebuie sa fie de in
domeniul 0,3- 0,5 %. n cazul n care concentratia este mai mare se produce
cimentarea granulelor dispuse pe filtru, ntruct n urma reactiei rezulta sulfatul de calciu
care acopera suprafata granulelor mpiedicand reactia ulterioara a acestuia cu
carbonatul de calciu (micorandu-se foarte mult suprafata de contact).
n procesul neutralizare, piatra de var se mai poate folosi sub form de pulbere
sau de suspensie. n acest situatie cazul utilizrii suspensie apoas se aplica regulile
legate de natura i concentraia acizilor. Prezen a n apele uzate poluate a acizilor
clorhidric (HCl) i azotic (HNO 3), n concentraii mai mari de 1,2 % conduce la o scadere
a reactivitatii pietrei de var desi produsii de reactie rezultati in final sunt solubili.
Neutralizarea prin filtrarea pe granule de piatr de var nu este indicata cnd n
apa uzata sunt prezeni ioni de metalelor grele, deoarece acestia formeaz straturi de
hidroxizi pe suprafaa granulelor.
Varul stins sub form de pulbere prezint avantajul c poate fi manipulat,
transportat i dozat cu uurin.
Laptele de var (suspensie de hidroxid de calciu n ap) se utilizeaz n
concentratie in intervalul 5-10 % in procedeul de neutralizare.
Hidroxidul de sodiu i carbonatul de sodiu sunt neutralizani foarte eficieni, uor
de manipulat, care conduc la formarea unor precipitate mai puin voluminoase dect
cele obtinute in cazul utilizarii calcarului i varul. Dezavantajul lor este costul lor este
mai ridicat. Ambele se utilizeaza sub forma solida, insa hidroxidul de sodiu poate fi
utilizat i sub form de leie concentrat.
Deeurile industriale ca de pilda: nmolurile de la obinerea acetilenei din carbid,
nmolurile de la fabricile de sod, sterilele de la preparaiile miniere se pot utiliza pentru
realizarea neutralizarii apelor acide.
Schema unei instalaii de neutralizare cu functionare continua este prezentat in
Fig.6.6.1.

Fig 6.6.1. Instalaie de neutralizare a apei uzate cu functionare continua