CORECTAREA REACTIEI SOLURILOR PRIN AMENDARE Cerintele plantelor fata de reactia solului Cea mai mare parte a plantelor

cultivate necesita un mediu de reactie slab acid neutru (pH = 6.3 7.2) pentru cresterea si dezvoltarea lor normala. In general plantele cultivate suporta mai bine conditiile de reactie slab acide dec!t cele alcaline. Cu toate acestea e"ista plante tolerante de aciditate si de alcalinitate. #rintre cele care se dezvolta bine in conditii de aciditate enumeram $ carto%ul ovazul secara specii de Festuca si Agrostis agris zmeur o serie intreaga de plante ornamentale cum ar %i $ &'ododendron (zaleea Coleus )egonia *agnolia etc.+olerante la alcalinitate sunt $ orzul rapita s%ecla lucerna inul salata conopida prazul varza visinul gutuiul etc. Insa asa dupa cum s,a prezentat conditiile optime de reactie pentru cresterea ma-oritatii plantelor sunt cele slab acideneutre. .eoarece nu toate solurile se incadreaza in acest domeniu optim de reactie e"ist!nd at!t soluri puternic si moderat acide c!t si soluri cu reactie alcalina este necesar ca reactia acestora sa %ie corectata prin intermediul amendamentelor si adusa in domeniul optim cresterii si dezvoltarii plantelor. Corectarea reactiei acide a solurilor /actorii limitatori ai cresterii plantelor pe solurile acide sunt ionii %ormatori de aciditate$ H (l 1i (l(2H)20. (ciditatea genereaza aluminiu in asa masura inc!t la pH 3 4.5 (l sc'imbabil predomina printre cationii sc'imbabili. (ciditatea de sc'imb este constituita in proportie de peste 657 din ioni de aluminiu. (luminiul solubil a-unge in solurile acide p!na la valori de 25 mg (l8955 g sol. .atorita mobilit:;ii sale sc:zute <n plant: aluminiul se concentreaz: <n r:d:cin: provoc!nd desorb;ia di%eri;ilor cationi (Ca *g = >a) din stratul pectocelulozic al perilor radiculari 1i precipitarea %os%orului sub %orm: de %os%a;i de aluminiu la supra%a;a r:d:cinii. Ca e%ect apare o colora;ie neagr: 1i se <ncetine1te cre1terea 1i dezvoltarea. #e l!ng: 'idrogen 1i aluminiu <n solurile acide apar cantit:;i importante de ioni metalici ca urmare a solubiliz:rii <n mediul acid a compu1ilor <n care sunt cuprinse metalele grele. ?n condi;ii naturale se solubilizeaz: cantit:;i importante de *n care spre deosebire de (l se acumuleaz: <n partea aerian: a plantelor perturb!nd metabolismul proteinelor 1i glucidelor. (dministrarea pe solurile acide a <ngr:1:mintelor cu azot cu reac;ie %iziologic: acid: determin: mobilizarea *n <n sol adsorb;ia lui de c:tre plante la gr!u induc!nd stagnarea cre1terii clorozarea 1i c'iar moartea plantelor. #e l!ng: *n20 se mobilizeaz: 1i /e20 care se absoarbe <n mod similar <n plant:. ?n condi;ii de poluare cu metale grele <n special Cd #b Cu @n are loc o intens: mobilizare a acestora <n sol 1i acumulare <n plant: cu e%ecte negative nu numai asupra plantelor ci 1i asupra consumatorilor acestora. (plicarea <ngr:1:mintelor cu azot 1i potasiu accentueaz: aciditatea nativ: a acestor soluri iar administrarea de <ngr:1:minte cu %os%or are ca e%ect imobilizarea %os%orului <n compu1ii insolubili de tipul %os%a;ilor de (l 1i /e. Aolurile acide sunt slab structurate u1or tasabile. .atorit: con;inutului redus de materie organic: 1i <n general a con;inutului ridicat de argil: apa <n aceste soluri se in%iltreaz: greu gener!nd b:ltiri cu e%ecte negative asupra <nsu1irilor %izice 1i c'imice ale solurilor. +oate aceste <nsu1iri negative ale solurilor acide reduc drastic capacitatea de produc;ie. Corectarea lor se %ace prin neutralizare a acidit:;ii d:un:toare 1i prin completarea rezervei de Ca 1i *g.
0 30

Criterii pentru stabilirea necesitatii de amendare a solurilor acide

#entru evaluarea necesit:;ii de amendare a solurilor acide se au <n vedere trei parametri c'imici ai solului$ pH,ul gradul de satura;ie cu baze 1i con;inutul de (l sc'imbabil (mobil) din sol. Reac]ia solului, stabilit: pe baza valorii pH determinat: <n suspensie apoas: la un raport sol $ ap: distilat: de 9 $ 2 4 constituie primul criteriu care indic: dac: solul reclam: amendamente calcaroase sau nu. .at %iind %aptul c: valoarea pH H 2O de 4 6 separ: solurile acide de cele moderat acide 1i totodat: de la aceast: valoare <ncepe s: apar: (l solubil <n sol s,a considerat c: solurile cu pH H O 4 6 necesit: amendamente. Valoarea nivelului de satura]ie cu baze este de 747 dac: s,a calculat cu a-utorul acidit:;ii 'idrolitice((') 1i de 65 627 dac: <n calcul s,a introdus valoarea 'idrogenului sc'imbabil (AH). (pari;ia <n sol a Al schimbabil la valori dozabile mai mari dec!t 5 3 me (l8955g sol este un semnal al necesit:;ii de amendare.
2

>atura amendamentelor %olosite pe solurile acide Corectarea reac;iei acide a solurilor se poate %ace cu diverse materiale naturale (calcare dolomite tu%uri calcaroase marne) sau produse rezultate din prelucrarea acestora (varul ars sau varul stins) c!t 1i cu diverse de1euri industriale (clinc'erite) provenite de la %abricile de ciment B carbonat de calciu rezidual provenit de la %abricarea <ngr:1:mintelor c'imice carbonat de calciu precipitat provenit de la combinatele c'imice de produse sodice zgura de o;el:rie spuma de de%eca;ie. #rincipala <nsu1ire pe care trebuie s: o aibe un amendament este puterea de neutralizare (#>(). (ceasta se e"prim: <n 7 %a;: de CaC2 3 pur 1i trebuie s: %ie c!t mai mare pentru a nu %i necesar s: se administreze cantit:;i mari de amendamente. #uterea de neutralizare este di%erit: de la un matreial la altul. Ca este mai mare dec 9557 (a-ung!nd p!n: la 9757) <n cazul Ca2 divers 'idratat oscileaz: <ntre D6 1i D67 la di%erite calcare m:cinate este cuprins: <ntre 75 1i 65 7 la de1eurile industriale 1i este mult mai mic: (93 96 7) <n cazul marnelor. 2 alt: <nsu1ire important: pe care trebuie s: o <ndeplineasc: un amendament este s: aib: o vitez: de solubilizare mare. Eiteza de solubilizare cre1te o dat: cu sc:derea diametrului particulelor ob;inute la m:cinare. #entru o solubilizare accentuat: cea mai mare parte a particulelor trebuie s: treac: prin sita de 5 4 mm iar <ntregul material trebuie s: treac: prin sita de 9 mm. Calcarul m:cinat este cel mai comun amendament pentru solurile acide. #entru solurile de%icitare <n *g amendarea se %ace cu dolomit` carbonat dublu de Ca 1i *g. Varul ars Ca2 1i varul stins Ca(2H)2 au o putere mare de neutralizare <ns: se administreaz: pe sol mult mai greu din cauza <nsu1irilor 'idro%obe. Carbonatul de calciu rezidual provine de la combinatele de ngr:1:minte c'imice. (re o putere de neutralizare ridicat: (75 647) solubilitate mare 1i con;ine azot <n propor;ie de 2 D7. Carbonatul de calciu precipitat rezult: la %abricarea produselor sodice. #e l!ng: puterea ridicat: de neutralizare de p!n: la D5 7 1i viteza mare de solubilizare con;ine 1i mici cantit:;i de >a care trebuie avute <n vedere la amendare. #entru a %i utilizat acesta nu trebuie s: aib: mai mult de 2 7 >a. Spuma de de ecatie ob;inut: la %abricile de za':r are o putere de neutralizare de cca. 74 7 la un con;inut de F5 F4 7 CaC23. mai con;ine $ > (p!n: la 5 4 7) # (p!n: la 5 67) = (p!n: la 5 27) substan;e organice(294 7) 1i ap: (p!n: la F5 7). Atabilirea corect: a dozelor de amendamente calcaroase se %ace pe baza cunoa1terii intensit:;ii de acidi%iere a solului 1i a puterii de neutralizare a amendamentelor. (ceste in%orma;ii sunt cuprinse <n %ormule diagrame 1i tabele care redau doza de amendamente calcaroase la 'ectar. Gna din %ormulele de calcul %olose1te valorile acidit:;ii 'idrolitice ((') 1i se red: ast%el $
CaCO3 = Ah 95 45 3555555 5 74 9555555

<n care $ (' = aciditatea 'idrolitic: me8955g sol B 2

95 = %actor pentru e"primarea acidit:;ii la 9 =g solB 45 = ec'ivalent c'imic de neutralizare a CaC23B 3.555.555 = greutatea apro"imativ: a stratului de sol (5 25 cm)pe o supra%a;: de 9 'a <n =g B 9.555.555 = %actor de trans%ormare a mg CaC23 <n t8'a B 5 74 = %actor pentru calcularea dozei necesare de amendament pentru neutralizarea a H din aciditatea 'idrolitic:. (ceast: doz: va aduce solul <ntr,un domeniu de pH slab acid %avorabil cre1terii ma-orit:;ii plantelor. /ormula de mai sus stabile1te doza teoretic: de CaC2 3. #entru stabilirea dozei reale cunosc!nd 7 CaC23 din amendament se %olose1te %ormula $ dozateoreticadeCaCO3 955 !oza de amendament real`, t 8 ha = 7CaCO3 dinamendament C%ectele amendarii solurilor acide (mendamentele <mbun:t:;esc <nsu1irile %izice c'imice 1i biologice ale solurilor.&olul coagulator al calciului prin %ormarea de 'uma;i de calciu induce legarea particulelor de sol <n agregate stabile. #rin urmare se <mbun:t:;e1te structura solului care la r!ndul ei <mbun:t:;e1te circula;ia apei 1i a aerului. .eplasarea reac;iei solului din domeniul acid <n cel slab acid neutru are drept urmare sc'imbarea radical: a mobilit:;ii elementelor c'imice din sol <n sensul c: se m:re1te mobilitatea principalelor elemente nutritive (> #) 1i se mic1oreaz: mobilitatea elementelor to"ice ((l30). (mendarea contribuie la mineralizarea materiei organice 1i prin urmare la mobilizarea elementelor nutritive cuprinse <n aceste %orme(> A). .e asemenea dezvoltarea bacteriilor %i"atoare de azot <n condi;ii de reac;ie slab acid: , neutr: contribuie la %i"area azotului atmos%eric. ?n plus accentueaz: procesele de nitri%icare. (mendamentele m:resc con;inutul %ormelor mobile de # din sol. /enomenul are loc <n urma apari;iei grupelor 'ido"il <n solu;ia solului care %avorizeaz: eliberarea ionilor H 2#2F, din starea de adsorb;ie 1i trecerea lor <n solu;ia solului. Ac:derea concentra;iei de H0 1i (l30 <n solu;ia solului conduce la o mai bun: absorb;ie de c:tre plante a ionilor nutritivi. (mendarea determin: mic1orarea mobilit:;ii microelementelor metalice 1i a borului <n timp ce mobilitatea *o cre1te. .ac: e%ectul este bene%ic pentru *n20 nee"ist!nd pericolul mani%est:rii unor simptome de to"icitate cauzate de acesta <n cazul ) Cu 1i c'iar al @n pot s: apar: simptome de caren;:. (ceasta se <ndep:rteaz: prin administrarea de <ngr:1:minte cu microelemente <n sol sau pe plant:. Corectarea reactiei si a continutului de saruri din solurile saline si alcaline Aolurile saline si alcaline s,au %ormat de regula in arealele depresionare ca urmare a transporturilor de s:ruri o dat: cu apa %reatic:. (pa %reatic: s,a <nc:rcat cu s:ruri <n urma sp:l:rii unor roci sedimentare sali%ere. Aunt cazuri c!nd aceste tipuri de sol s,au %ormat pe roci 1i materiale parentale sali%ere. ?n plus s:rurile pot %i aduse <n sol o dat: cu apa de irigare sau pot proveni din <ngr:1:minte c'imice. (cumularea s:rurilor <n sol se produce de regul: prin precipitarea lor din solu;ia solului ca urmare a atingerii punctului de satura;ie <n s:ruri. ?n pedologie aceste tipuri de soluri au %ost numite soluri 'alomor%e <mp:r;ite <n dou: tipuri $ solonceacuri 1i solone;uri. Solonceacurile sunt soluri saline cu un con;inut ridicat de s:ruri solubile <n orizontul superior de peste 9 g8955 g sol %ormate din $ carbona;i (>a2C23) bicarbona;i (>aHC23) sul%a;i (>a2A2F *gA2F) cloruri (>aCl =Cl *gCl2) nitra;i (>a>23) 1i uneori bora;i. Conductivitatea electric: a e"tractului apos este de peste F mm'os8cm iar >a sc'imbabil este mai mic dec!t 94 7 din capacitatea de sc'imb cationic ( #"a ). Solone]urile sunt soluri 'alomor%e cu un con;inut ridicat de >a sc'imbabil (peste 94 7 # din "a ) cu reac;ie alcalin: ( pH H O I 6 4 ) datorit: prezen;ei >a2C23 <n solu;ia solului. Con;inutul de s:ruri este mult mai sc:zut dec!t la solonceacuri conductivitatea electric: %iind mai mic: dec!t F mm'os8cm. 3
2

Criterii pentru aprecierea nivelului de salinizare sau81i de solone;izare 1i pentru corectarea reac;iei alcaline a solurilor In vederea stabilirii nivelelui de acumulare a s:rurilor solubile a con;inutului de >a sc'imbabil 1i a eventualelor m:suri te'nologice pentru <mbun:t:;irea compozi;iei ionice sunt necesare analize de laborator (pH conductivitate elctric: con;inut de ioni solubili capacitatea de sc'imb cationic con;inutul de >a sc'imbabil) 1i calcularea unor indicatori (A(& 1i #A(). Reac]ia solului ( pH H 2O ) indic: nivelul de solone;izare. Ja valori de peste 6 4 <n solu;ia solului apare >a2C23 1i un con;inut mare de >a sc'imbabil. Con]inutul total de s`ruri reprezint: un criteriu al stabilirii saliniz:rii. Con;inutul de >aCl (mg la 955 g sol) trebuie s: %ie mai mic sau egal cu valoarea ob;inut: din 2*2 0 94 unde *2 este con;inutul de materie organic: determinat prin calcinare. Conductivitatea electric` (CC) a e"tractului apos ob;inut la ec'ilibru la un raport sol $ solu;ie de 9 $ 4 calculat: pentru temperatura de 24C clasi%ic: solurile <n trei grupe $ a) soluri nesalinizate sau slab salinizate cu valori ale CC 3 2mm'os8cm B b) soluri cu salinitate moderat: (CC = 2 F mm'os8cm) B c) soluri cu salinitate ridicat: (CC I F mm'os8cm). #entru determinarea con;inutului real de s:ruri m:surarea conductivit:;ii electrice a e"tractului apos se %ace dup: prealabila precipitare a ionului A2F2,. Capacitatea total: de sc'imb cationic (+>a) 1i cationii sc'imbabili (>a0 Ca20 *g20) %olosesc la calcularea raportului de adsorb;ie a sodiului (A(&) 1i a procentului de >a adsorbit (#(A) dup: %ormulele $
SAR = "a + Ca 2 + + $g 2 +

1i

%SA =

"a + 955 #"a

+oate valorile se e"prim: <n me8955 g sol. &aportul de adsorb;ie a sodiului e"prim: raportul dintre >a adsorbit 1i suma Ca 20 1i *g20 iar #A( arat: c!t reprezint: >a din capacitatea de sc'imb cationic. Ae consider: c: solurile care au mai pu;in de 4 7 sau egal cu 4 7 >a sc'imbabil din + >a sunt nealcalizate. Cele slab alcalizate con;in <ntre 4 95 7 >a sc'imbabil din + >a cele moderat alcalizate au valoarea >a sc'imbabil cuprins: <ntre 95 94 7 din +>a iar solurile puternic alcalizate au peste 94 7 >a sc'imbabil din capacitatea total: de sc'imb cationic. >atura amendamentelor %olosite pe soluri alcaline Corec;ia reac;iei alcaline a solurilor se %ace prin amendamente cu e%ect acidi%iant. Cel mai comun amendament este gipsul nativ (CaA2F2H22). Con;ine 39 7 Ca2 1i <ntre 94 1i 96 7 A. Cste greu solubil <n ap: (2g8l la 96 C). #entru a se administra <n sol se macin: p!n: c!nd 75 65 7 din particule trec prin sita de 5 2 mm iar restul trece prin sita de 2 mm. ?n sol se administreaz: lent particip!nd la reac;ia de <nlocuire a >a0 sc'imbabil 1i la neutralizarea reac;iei alcaline $
"a 2 CO3 + CaSOF CaCO3 + "a 2 SOF

Aul%atul de sodiu rezultat <n urma reac;iei de sc'imb 1i a neutraliz:rii alcalinit:;ii %ormate de >a2C23 este o sare neutr: u1or solubil: care se <ndep:rteaz: din sol prin sp:lare o dat: cu precipita;iile sau prin irig:re. Calciul introdus <n sol %avorizeaz: coagularea coloizilor solului <mbun:t:;ind structura prin legarea particulelor <n agregate datorit: 'uma;ilor de Ca 1i a CaC2 3. drept urmare se <mbun:t:;e1te circula;ia apei 1i a aerului <n sol. Fos ogipsul este un material rezidual al %abricilor de <ngr:1:minte %os%atice ob;inut la %abricarea acidului %os%oric a %os%atului trisodic 1i a 'e"ameta%os%atului trisodic. Con;ine 74 65 7 CaA2F 2H22 5 2 3 7 #224 total 5 9 5 F 7 # solubil <n ap: 1i microelemente (*n Cu Co Cr)de ordinul zecilor de ppm. .atorit: uraniului din roca %os%atic: %os%ogipsul are o radioactivitate de 2 3 ori mai mare dec!t radioactivitatea de %ond. (ciditatea accentuat: este imprimat: de resturile de H3#2F H2A2F. Gmiditatea ridicat: (25 F5 7) <l %ace impropriu administr:rii ca atare. .up: uscarea p!n: la 957 poate %i aplicat <n sol. Clorura de calciu (CaCl2 6H22) ob;inut: ca material rezidual la %abricile de sod: poate %i aplicat: drept amendament pe solurile alcaline <ndeplinind acela1i rol ca 1i gipsul. F

Sul ul nativ poate %i %olosit ca amendament. 2"idarea lui la acid sul%uric sub ac;iunea tiobacteriilor 1i reac;ia lui cu >aHC23 1i >a2C23 cu %ormare de s:ruri neutre contribuie la mic1orarea alcalinitatii solurilor. .at %iind %aptul ca este un material rar practic nu se %oloseste in solutiile ameliorative. (lt material care poate %i utlizat <n ameliorarea reac;iei alcaline a solurilor este pra ul de lignit care datorit: con;inutului de sul% poate declan1a acelea1i reac;ii ca 1i sul%ul nativ. 2 serie de de1euri industriale ce con;in sul%a;i de %ier sau aluminiu ca 1i reziduurile de la %abricarea %ur%urolului pot constitui surse de corectare a reac;iei solurilor alcaline. .e asemenea acizii minerali (H2A2F H>23 1i c'iar HCl) pot %i utiliza;i la corectarea reac;iei alcaline a solurilor. *odul de calcul al dozelor de gips se alege in %unctie de nivelul de alcalinitate. (st%el la solurile care con;in mai pu;in de 9 me8955 g sol de carbona;i 1i bicarbona;i )orlan 1i colab. propun urmatoarea %ormul: $ !A& t 8 ha CaSOF H 2 O = 5 566( "a 5 9# )h gv pe c!nd la solurile care au mai mult dec!t 9 me8955 g sol carbona;i 1i bicarbona;i %ormula devine $

!A& t 8 ha CaSOF 2 H 2 O = 5 566 ( "a 5 9# ) + CO3 + HCO3 ) h gv

in care $ .(K = doza de amendament gipsic B 5 566 = ec'ivalentul gram al gipsuluiB >a = con;inutl de >a sc'imbabil <n me8955 g solB + = capacitatea pentru sc'imb cationic a solului <n me8955 g sol B C232, 0 HC23, = suma carbona;ilor 1i bicarbona;ilor solubili <n me8955 g sol B ' = ad!ncimea <n cm a stratului de sol ce urmeaz: a %i amelioratB gv = greutatea volumetric: medie (g8cm3) a stratului de sol ce urmeaz: a %i amelioratB (dministrarea amendamentelor gipsice si e%ectele amendarii .ozele de amendamente gipsice se situeaz: <n general <ntre 95 1i 94 t8'a pentru solurile 'alomor%e cloruro,sodice 1i pentru solurile cu carbona;i alcalini <n solu;ia solului. .ozele calculate pot %i reduse cu 25 35 7 dac: se au <n vedere lucr:rile ameliorative ale solului e%ectul sistemului radicular al culturilor ca 1I activitatea calciului e"istent <n sol. #erioada optim: de amendare este toamna o dat: cu ar:tura. .ar amendamentele gipsice se pot administra 1i la s%!r1itul verii pe miri1te iarna c!nd solul este <ng'e;at sau prim:vara devreme. *odul de administrare depinde de ad!ncimea la care apare orizontul natric de reparti;ia s:rurilor pe pro%il. #e solone;uri cu coloane doza poate %i %rac;ionat: administr!ndu,se <nainte de arat 1i dup:. .iscuirea repetat: 1i lucr:rile cu %reza contribuie la distribuirea uni%orm: a amendamentului. C%icien;a amendamentlor cre1te dac: se e%ectueaz: lucr:ri pentru <mbun:t:;irea regimului 'idric asigur!ndu,se ast%el sp:larea 1i eliminarea s:rurilor nocive. C%ectul pozitiv al amendarii asupra solului si implicit asupra productiei incepe sa apara din primul an de la amendare intensitatea lui crste ating!nd un ma"im in al cincilea an dupa care scade treptat. (st%el apare necesitatea reamend:rii.