Universitatea de stat de Medicină și Farmacie ``Nicolae Testimițanu``din

Republica Moldova
Catedra de Farmacognozie și Botanică Farmaceutică

P L A N T E C U C O N Ț I N U T D E V I TA M I N E ,
P R O T E I N E V E G E TA L E , G L U C I D E Ș I
L I P I D E Î N S Ă N Ă TAT E A U M A N Ă  

                                    A realizat : Mamaliga Valeria, rezidentă farmacologie clinică 

              A controlat : Anna Benea, asistent universitar
 CUPRINS:
1.Noțiuni generale despre:
1.1 Vitamine
1.2 Proteine vegetale
1.3 Glucide
1.4 Lipide
2. Analiza plantelor: brustur, cireș, gutui, liliac, linte, măr, păr,
sculătoare, vișin , limba-mielului, turtă.
Vitaminele: Din punct de vedere a structurii chimice vitaminele aparțin claselor de
compuși organici ca alcooli și acizi.
Vitaminele sunt substanțe chimice
După rolul fiziologic ce îl îndeplinesc în organism  vitaminele se denumesc
complexe care îndeplinesc un rol esențial în
funcționarea normală a organismului
astfel: vit. Antixeroftalmică ( vit.A) , atihemoragică ( vit. K), antiberiberi( vit
omenesc . Ele se găsesc în majoritatea B1), antirahitică (vit.D), antisterilității (vit.E),  antiscorbutică ( vit.C) etc.
alimentelor de proveniență naturală și sunt
absolut necesare pentru creșterea, menținerea
vitalității și bunăstarea generală a organismului
nostru.
Vitaminele nu servesc drept sursă de
energie pentru organism, ele sunt catalizatori ai  Vitamine
proceselor metabolice. Ele intră în componența
tuturor sistemelor fermentative și sunt necesare
pentru metabolizarea lipidelor, glucidelor și
proteinelor. Insuficiența vitaminelor duce la
aparția avitaminozelor. Liposolubile  Hidrosolubile
( solubile în ( solubile în
grăsimi)  apă)

 Vitaminele C,
 Vitaminele A,
B1, B2, PP,
D, E, K
B12
 Proteinele sunt substanțe de primă importanță , deoarece corpul are
nevoie de proteine pentru a se dezvolta, a-și repara structurile, a forma unele
noi, a se apăra și a transmite informația la nivelul sistemului nervos. 
Dintre macronutrienți, proteinele sunt singurele care au un rol
energetic secundar. Proteinele furnizează 4 kcal/g, asemenea carbohidraților,
dar nu sunt folosite ca sursă de energie în situațiile normale. Organismul
apelează la proteine pentru a obține energie doar atunci când nu mai dispune
de carbohidrați sau grăsimi pentru susținerea nevoilor energetice.

Proteinele Proteinele din alimente sunt alcătuite din 20 de aminoacizi.

Aminoacizii sunt constituenții de bază ai proteinelor. Aceștia pot forma sute

vegetale de combinații care dau naștere la o multitudine de proteine.

Conținutul de aminoacizi este unul dintre cele mai importante criterii
pe baza căruia se determină calitatea proteinelor. Proteinele care conțin toți
aminoacizii esențiali în proporțiile necesare organismului sunt adesea
clasificate ca proteine de înaltă calitate biologică sau proteine complete. În
general, proteinele de origine animală sunt proteine complete de
înaltă valoare biologică (proteinele din ou, lapte, carne). Majoritatea
proteinelor de origine vegetală (din leguminoase, nuci și semințe, cereale)
sunt proteine incomplete sau parțial complete pentru că nu conțin toți
aminoacizii esențiali sau îi conțin în cantități limitate. Până la ora actuală,
conform analizelor și studiilor credibile existente, se pare că singurele
proteine complete de origine vegetală se găsesc în soia. 
 Glucidele Monozaharide sau
Peptoze : riboza,
xiloza, arabinoza.
Glucidele se mai numesc și carbohidrați sau oze ( glucide
hidrați de carbon, sunt catalogate reducătoare
ca macronutrienți, alături de lipide și nehidrolizabile): Hexoze : fructoza,
proteine. Carbohidrații sunt definiți glucoza,
ca polihidroxialdehide sau polihidroxicetone redu galactoza.
cătoare. De asemenea, ei mai sunt descriși ca niște
substanțe, care prin intermediul hidrolizei  Zaharoza
eliberează polihidroxialdehide sau polihidroxiceto ( glucoza+
ne. În general, glucidele sunt substanțe Glucidele se fructoza).
formate doar din carbon, hidrogen și oxigen. clasifică astfel:
Oligozaharidele
Glucidele ne asigură un aport energetic ( dizaharidele sunt Lactoza ( glucoza
cuprins între 50 și 55%, astfel constituind baza cele mai + galactoza).
sursei de energie pentru corpul nostru. Acestea se importante):
descompun ușor, fiind acceptate de metabolismul Maltoza
nostru fără probleme. Polizaharidele ( cele mai ( condensarea a 2
importante sunt amidonul, molecule de
glicogenul și celuloza). glucoza).
Lipidele
Sunt esteri de origine vegetală sau animală, care nu
LIPIDELE se clasifică:
conțin în molecula lor nuclee aromatice. Se deosebesc de
glucide și proteine prin faptul ca au solubilitate bună în
solvenți organici ( benzen, cloroform, eter, etc) și sunt
insolubili în apă și soluții saline.
Lipide ternare (simple) Lipide complexe, care
alcătuite din carcon, oxigen mai conțin în molecula
și hidrogen. lor fosfor și uneori azot.
Gliceride, esteri ai glicerinei cu
acizi grași saturați și nesaturați.
Fosfolipide, formate dintr-un
Ceridele- secreții naturale cu rol alcool, o bază azotată și acizi
Acizi grași saturați: Acizi grași nesaturați : protector aflînduse la suprafața grași superiori.
frunzelor, tulpinilor, florilor și
fructelor. Fosfoaminolipide ( moleculă de
acod fosforic esterificată pe de o
Etnolide, componentul parte cu un alcool polivalent iar
principal al cerurilor din pe de altă parte cu oxidrilul unui
conifere alcool aminat.

Steridele, lipide formate Cerebrozidele , conțin doar

prin esterificarea sterolilor azot, acizi grași și galactoza.
cu acizi grași superiori.
 Brusture
Arctium lappa
fam. Asteraceae

Brusturele este o plantă erbacee bienală , cultivată în

grădini pentru rădăcinile sale comestibile sau fregvent
întîlnit ca buruiană. Crește de la câmpie până la
munte, pe terenuri necultivate, pe dărâmături, la
marginea drumurilor și pădurilor. Tulpina este înalt,
ramificată și acoperită cu peri. Frunzele sunt de
dimensiuni mari, cu pețiol lung, cordiforme.
Inflorescențele sunt capitole dispuse în corimb.
Se recoltează rădăcinile în al 2 an de viață și frunzele.
Compoziția chimică :Rădăcina
conține inulină, acid palmitic, steric și
cofeic, ulei volatil, vitamine din
complexul B, nitrat de potasiu,
steroli, hormoni vegetali, taninuri,
mucilagii, mai conține o cantitate
mare de fibre dietetice, este crocantă
cu o aroma dulce. Rădăcinile de
brusture au o acțiune antitermică și au
fost foarte căutate în timpul
epidemiilor de ciumă, se culeg înainte
de perioada de înflorire. Frunzele
conțin fitoncide, arctiină și lapanol.
Proprietăți terapeutice:
1. Brusturele are proprietăți depurative, laxative,
colagoge, coleretice, hipoglicemiante, antibiotice,
antitumorale, diuretice, antireumatice, cicatrizante,
tonic-capilare
2. Combate bacteriile gram-pozitive ca stafilococi,
streptococi, pneumococi.
Este utilizat în maladii ca: hepatite, calculoza biliară,
dischinezie biliară, constipație, enterocolite, bronșite,
pneumonie, diabet zaharat, obezitate, cistite, calculoza
renală, furuncule, abcese, eczeme, dermatoze, acnee,
seboree etc
 3.Poate inhiba dezvoltarea anumitor tipuri de cancer: Conform studiilor

Beneficiile
Brusturelui
1.Detoxifiază organismal : Brusturele are în
compoziție substanțe active precum sărurile de potasiu și
vitaminele, iar asta îl transformă într-unul dintre cele mai
eficiente leacuri pentru detoxifierea organismului.
Rădăcina de brusture este recomandată și pentru
purificarea sângelui și eliminarea toxinelor din corp și,
potrivit studiilor, consumul regulat ajută la o circulație
mai bună a sângelui.  infecțiile bacteriene ce se pot dezvolta la nivelul vezicii urinare.
specialiștilor, semințele de brusture pot împiedica dezvoltarea anumitor tipuri de cancer,
printre care cancerul de piele. Planta oferă rezistență la acțiunea mutagenă a radiațiilor
solare și împiedică dezvoltarea celulelor cancerigene la nivel cutanat. 
4.Adjuvant pentru tratarea acneei: Substanța din compoziția brusturelui,
arctiozida, este responsabilă de efectele benefice asupra afecțiunilor pielii și are un efect
antimicrobian puternic. Consumul sub formă de ceai de brusture, compresă sau chiar băi
cu abur pot ajuta la tratarea acneei, cuperozei și a furunculozei. 
5.Luptă împotriva infecțiilor: Substanțele active precum piliacentilenele din
compoziția plantei au efect antibiotic și ajută organismul să se trateze în mod natural de
 

2. Vitaminizant natural: Brusturele conține cantități

impresionante de vitamina C,  vitamine din complexul B, 

Fier, Magneziu, care sunt rapid absorbite de organism.

 6.Sursă puternică de antioxidanți : S-a demonstrat că 7.Luptă împotriva căderii părului : Planta are efecte miraculoase și pentru păr. Brusturele
rădăcina de brusture conține mai multe tipuri combate mătreața și alopecia și este considerat un tratament natural care acționează asupra

de antioxidanți puternici , inclusiv quercetină, luteolină și acizi scalpului lăsându-l sănătos și strălucitor. Infuziile din rădăcină de brusture sau compresele cu

fenolici .Antioxidanții protejează celulele din corp de daunele ceai concentrat ajută împotriva pierderii părului. 

cauzate de radicalii liberi. Aceștia pot ajuta la tratarea și

prevenirea mai multor condiții de sănătate diferite.
Antioxidanții pot ajuta, de asemenea, la reducerea inflamației.

Un studiu a constatat că rădăcina de brusture a redus

markerii inflamatori în sângele pacienților cu osteoartrita (
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.1111/1756-185X.12
477
)
 Effects of Arctium lappa L. (Burdock) root tea on inflammatory
status and oxidative stress in patients with knee osteoarthritis
Abstract
Aim
This study was designed to examine the effect of Burdock root tea on inflammatory markers and oxidative stress indicators in patients with knee osteoarthritis (OA).
Methods
Thirty-six patients (10 men and 26 women) aged 50–70 years old with knee osteoarthritis referred to the Physical Medicine and Rehabilitation Department of the Tabriz University of
Medical Sciences Hospitals, were selected for the study and randomly divided into two groups. Anthropometric measurements, including height, weight and body mass index (BMI) were
measured. For all individuals along the 42 days of study period, the same drug treatments, including two lots of 500 mg acetaminophen twice a day and one glucosamine 500 mg once a
day,were considered. The intervention group received daily three cups of Burdock root tea (each cup containing 2 g/150 mL boiled water) half-hour after the meal. The control group
received three cups containing 150 cc boiled water daily. We assessed inflammatory markers such as high sensitivity C-reactive protein (hs-CRP) and interleukin-6 (IL-6) and oxidative
stress indicators such as total antioxidants capacity (TAC), glutathione peroxidase (GPX), superoxide dismutase (SOD) and thiobarbituric acid reactive substances before and after the
intervention.
Results
The results showed that burdock root tea significantly decreased the levels of serum IL-6 (P = 0.002), hs-CRP (P = 0.003) and malondialdehyde (P < 0.001), while the levels of serum TAC
(P < 0.001) and activities of SOD (P = 0.009) were significantly increased. GPX activities increased but not significantly.
Conclusions
The results suggested that Arctium lappa L. root tea improves inflammatory status and oxidative stress in patients with knee osteoarthritis.
Utilizarea prodului vegetal de Brusture:
Ceai de brusture :
Peste o lingurita de radacina de brusture maruntita se
toarna o cana de apa clocotita (250 ml).
Se lasa 15 minute la infuzat, apoi se pot bea doua cani
pe zi, neindulcit.
Intern se poate folosi  pentru purificarea
organismului, ca adjuvant in reglarea glicemiei,
pentru sustinerea digestiei si buna functionare
aparatului urinar.
Extern, ceaiul de brusture este benefic in tratarea
acneei si altor probleme ale pielii, pentru tratarea
intepaturilor de insecte si stimularea cresterii parului.
Tinctura de brusture:
Tinctura se poate achizitiona din magazinele de specialitate  dar se
poate prepara si in casa.
Intr-un recipient de sticla se adauga 20 de linguri de radacina de
brusture pulbere si 500 ml alcool de 40 de grade.
Se lasa la macerat timp de doua saptamani intr-un loc calduros,
scuturand recipientul din cand in cand apoi se filtreaza.
Tinctura se depoziteaza in sticule de culoare inchisa, mici.
Se consuma cate o lingurita de tinctura, diluata in putina apa, de 4-6
ori pe zi.
Extern: bai, cataplasma, compresa.
Baile sunt eficiente pentru tratarea afectiunilor scalpului.
Cataplasma si compresele sunt indicate in cazul afectiunilor pielii
(acnee, furuncul, intepaturi insecte).
Brusture: contraindicatii si reactii adverse

•Radacinile de brusture  pot fi utilizate de oricine.

•Nu au contraindicatii, trebuie consumate insa cu precautii de persoanele care sufera de diabet si
trebuie sa isi ajusteze doza de insulina in functie de cantiatea de brusture ingerata.
•Semintele de brusture trebuie consumate cu precautie de femeile insarcinate, pentru ca pot
provoca contractii uterine, insa radacinile pot fi utilizate in aceasta perioada pentru ca previn
constipatia.
•In foarte putine cazuri au fost semnalate cazuri de alergie, provocate de aceasta planta.
 Pom fructifer cu flori de culoare alba, cu codițe de 3-
5 cm. frunze alungit-ovate cu margini dublu serat-
crenate, flori albe si fructele sunt de tip drupă
CIREȘ lucioasă ,rosii. Poate creste pana la 10-12 m.
CERASUS VULGARIS În scop medicinal se folosesc cireșele (fructele),
FA M . R O S A C E A E coaja sau lemnul, cleiul rezultat în urma
traumatismelor tulpinii și codițele de cireș.
Compoziția chimică
Fructele conțin apă 90%,
vitamina A, complexul vit B,
vitamina C, minerale: fier, calciu,
clor, magneziu, potasiu, zinc ,
mangan, zaharuri ( mai importantă
este levuloza, asimilabilă de către
diabetici), iar cozile de cireșe conțin
flavonoizi, saponine, săruri de
potasiu, taninuri , antociani.
Contraindicații
Este contraindicat consumul
excesiv în caz de dispepsie. Se
recomandă în astfel de cazuri sub
formă de compot sau dulceață.
Acțiune și indicații terapeutice:
Cireșul este utilizat ca : antidiareic, diuretic, laxativ, depurativ,
antiinflamator, remineralizant și bun purificator al organismului, sedativ nervos.
Decoctul de codițe de cireșe este bun pentru tratamentul maladiilor
sistemului urinar și pentru reglarea activității intestinale. Uleiul extras din
sâmburi de cireș este foarte util în vindecarea reumatismului, dispariția negilor
și petelor cutanate.
Studiile stiințifice au arătat că antocianinele din cireșe s-au dovedit a
acționa ca niște antiinflamatoare prin blocarea acțiunilor enzimelor
ciclooxigenaza-1 si ciclooxigenaza-2. Astfel, consumul de cirese poate oferi
potențiale efecte pozitive împotriva episoadelor cronice dureroase precum artrita
de guta, fibromialgia (o afectiune musculara dureroasa) si leziuni musculare.
În uz extern , sub formă de pastă din fructe zdrobite sau aplicații de clei , se
pot ameliora afecțiuni precum migrenele, micozele cutanate sau plăgile cutanate
hemoragice.
 Gutuiul este un pom fructifer care
atinge înălțimea de 3-4,5m. Rădăcinile
nu se dezvoltă mult în adâncime, fiind
GUTUI dispuse în stratul superficial al solului.
CYDONIA OBLONGA Frunzele sunt simple, cu
marginea netedă, lat-ovalate, cu o
FA M . R O S A C E A E lungime de 6-11 cm și suprafață
tomentoasă (acoperită de peri moi,
catifelați, de culoare albă). 
Florile sunt mari, albe sau roz, cu
cinci petale, solitare. Fructul este o
bacă falsă , acoperită cu puf cafeniu.
Compoziția chimică:
Fructul de gutui conține: cantități semnificative de fier,
potasiu și sodiu; fosfor, magneziu și calciu; glucoză;
acizi tartric, malic și citric; pectină și fructoză;
vitaminele B - B1, B6, B2 și B3; acid nicotinic PP;
vitaminele A, C și E.
Utilizarea medicinală și beneficiile gutuiului:
Are proprietăți antiinflamatorii și imunostimulatoare. Gutuile
sunt sursă bogată de vitamina C și contribuie cu aproape 25 % din
necesarul zilnic recomandat. Vit C ajută la îmbunătățirea imunității
și luptă împotriva afecțiunilor inflamatorii. Proprietăți antivirale.
Este eficient în maladiile tractului gastrointestinal . Sucul de
gutuie este recomandat persoanelor cu ulcer gastric, siropul-
tratarea hemoroizilor. Gutuile sunt un remediu bun pentru grețurile
de dimineață (pentru însărcinate). Datorită grăsimilor saturate ,
conșinutului de sodiu și cantității scăzute de calorii gutiile ajută la
pierderea în greutate.
Fructele au proprietăți antioxidante,
datprită polifenolilor. Aceștea luptă
împotriva radicalilor liberi prezenți în
corp, încetinesc procesul de îmbătrînire, și
distrug celulele canceroase ( în special de
colon), reducerea stresului.
Datorită conținutului mare de
potasiu , gutuile ajută la menținerea
echilibrată a tensiunii arteriale.
Întrucât au un conținut bogat în fier,
cupru și zinc, minerale care au un rol
important în producerea celulelor roșii,
gutuile stimulează circulația sangvină și
oxigenarea întregului organism.
Când producția de globule roșii este
mare și sângele circulă bine prin tot
corpul, acest lucru duce și la creșterea
fluxului sangvin spre scalp, ceea ce duce,
mai departe la stimularea creșterii părului.
 Administrare
Infuzie: Se prepară din frunze o linguriţă de frunze uscate şi zdrobite, la o ceaşcă de
apă, în clocot. Se lasă în repaus 10—15 mi­nute apoi se strecoară şi se bea călduţ în afecţiuni
ale căilor respira­toare, ca emolient în tuse şi catar. Se folosesc 2—3 ceaiuri pe zi
Seminţele se pun întregi fără a le zdrobi, deoarece zdrobite pot da naştere la intoxicaţii,
datorită prezenţei amigdalinei din ele.
Mucilagiul: peste o parte de seminţe se toarnă opt părţi de apă fiartă. Se lasă pană ce
apa devine gelatinoasă. Apoi se strecoară printr-o sită pentru îndepărtarea seminţelor. Muci­
lagiul astfel obţinut este bun pentru combaterea tusei, a răguşelii, a aftelor din gură, ca apă
de ochi, pentru vindecarea călcaielor crăpate, a buzelor crăpate, a sanilor crăpaţi (se aplică
tampoane cu vată îmbi­bată în mucilagiu). Prin pensularea cu astfel de mucilagiu se vindecă
rănile bolnavilor care au zăcut mult timp în pat, precum şi rănile provenite din arsuri, a
hemoroizilor etc. Din fructele gutui se poate prepara o peltea de foarte bună calitate, care
poate fi folosită atat ca aliment cat şi ca medicament.
 LILIAC
SYRINGA VULGARIS
FA M . O L E A C E A E

Liliac este un arbust care poate ajunge până la 7 m înălțime.

Frunzele sunt ovate sau lat-ovate, la bază cordate, până la 12
centimetri lungime, acuminate, pețiol circa 2,5 cm lungime, glabre,
verzi-întunecat.
Florile sunt simple sau duble, plăcut mirositoare, grupate în penicule
de până la 20 cm lungime, multiflorale, în culori diferite, de la
liliachiu la alb.
Se recoltează scoarța, frunzele, muguri, flori și fructi necoapte.
Compoziția chimică:
Liliacul conține glicozizi,
acetofenona, uleiuri eterice cu
ocimen, pinen, linalool, veratrol,
farnesol, eugenol, zaharuri.
Beneficiile Liliacului:
• Ameliorează durerile de dinți și măsele
• Prevenirea și tratarea balonării
• Ameliorarea durerilor reumatice
• Curățarea pielii
• Tratarea arsurilor, cicatrizarea pielii
• Ameliorarea durerilor articulare
• Benefice pentru pacienții diagnosticați cu
diabet
• Ameliorarea durerilor articulare
Infuzia de liliac
Pentru prepararea acestei infuzii poți folosi fie doar flori,
fie flori si frunze de liliac. Adauga 2 linguri de flori/
frunze de liliac într-o cana de apa fierbinte. Acoperă cana
cu un capac și lasă florile să se infuzeze preț de 2 ore, apoi
strecoară și consumă ceaiul obținut. Poți indulci ceaiul cu
miere, dacă simți nevoia.
Tinctura de liliac
Pentru a prepara tinctura de liliac poți folosi atat florile de
liliac, cât și scoarța arbustului, macinată foarte fin. Într-un
borcan, pune 100 ml de alcool, peste care vei adăuga 20 g de
flori uscate de liliac sau scoarță macinată. Închide ermetic
borcanul si lasă florile/ scoarța la macerat preț de 10 zile.
Agită borcanul, în tot acest timp, de 3-4 ori pe zi. După ce
procesul este încheiat, srecoară tinctura și las-o înca 6 zile la
decantat, în frigider. Du\pa aceste 6 zile, o vei mai strecura o
data și apoi o vei depozita în sticluțe mici.
Foloseste tinctura pentru masarea zonelori inflamate precum
articulațiile.
 LINTE
LENS
CULINARIS
FA M . FA B A C E A E
Lintea este o planta anuală, cu tulpina
erectă, tetraedică, ramificată. Frunzele sunt
compuse, pereche, cu 2-8 perechi de foliole,
care se termină într-un rudiment de cârcei.
Frunzele sunt ovale sau liniare. Florile sunt
mici, lungi, de culoare albe, roz, violet-
albastru. Fasole uniloculară, bicuspidă, turtită.
Semințele sunt plate , disc sau aproape
sfericice. Culoarea semințelor variază.
Compoziția lintei:
Lintea este bogată în proteine (25 g/100 g linte), fiind importantă 100 g de linte fiartă aduce un aport
pentru creșterea și dezvoltarea organismului, dar și pentru menținerea de 116 kcal. organismului și conține:
sănătății. Carbohidrații reprezintă componenta majoră a lintei,
aducând un aport important de fibre solubile și insolubile • 9 g proteine
organismului. Un procent de 53% din carbohidrați este reprezentat de • 20 g carbohidrați
galactozide și rafinoză din familia oligozaharidelor. Procentul • 0,4 g lipide
de grăsimi este foarte redus, aproximativ 0,4 g/100g linte.  • 7,9 g fibre
Boabele de linte sunt o importantă sursă de minerale, precum • 19 mg calciu
fierul, magneziul sau zincul. În plus, asigură oranismului și doze • 3,3 mg fier
importante de antioxidanți precum vitamina A sau vitamina C, care • 36 mg magneziu
ajută la distrugerea radicalilor liberi, reducând stresul oxidativ celular, • 180 mg fosfor
dar și complexul de vitamine B. Pe lângă acești macro- și • 369 mg potasiu
micronutrienți  se mai adaugă o cantitate ridicată de taninuri • 2 mg sodiu
 și fitonutrienți. • 1,27 mg zinc
O porție de linte asigură 36% din doza zilnică recomandată de • 1,5 mg vitamina C
fier, 20% din necesarul de vitamina B6, 90% din doza zilnică • 1 mg niacină
recomandată de acid folic și aproximativ 23% din necesarul de • 181 µg acid folic
potasiu.  • 8 IU vitamina A
• 1,7 µg vitamina K
Efectele benefice ale consumului de linte Consumul de linte poate preveni afecțiunile cardiovasculare
asupra sănătății: Lintea o sursă importantă de fibre ce reduc colesterolul, prezentând
efecte benefice și în gestionarea afecțiunilor circulatorii. Aceste efecte
se datorează conținutului de acid folic și magneziu ce contribuie la
Lintea asigură energie organismului sănătatea inimii. Acidul folic reduce cantitatea de homocisteină din
Fibrele și carbohidrații din linte cresc nivelul de sânge – un compus ce favorizează apariția afecțiunilor cardiovasculare.
energie al organismului. Carbohidrații complecși Magneziul relaxează musculatura sistemului cardiovascular, reducând
sunt digerați mai ușor, astfel asigurând eliberarea hipertensiunea și îmbunătățind circulația sangvină a oxigenului și a
treptată a energiei. În plus, lintea poate crește nutrienților în organism. 
energia organismului și prin asigurarea depozitelor Un studiu publicat în Jurnalul Britanic de Nutriție (2012) a examinat
de fier. Fierul este un compus integral al efectele leguminoaselor, inclusiv ale lintei, asupra colesterolului la
hemoglobinei ce transportă oxigenul de la plămâni persoanele în vârstă. În urma adoptării unei diete ce conținea două porții
la celulele organismului, dar este și o parte  a pe zi de linte sau alte leguminoase timp de două luni, s-a observat o
sistemului enzimatic pentru producția de energie și reducere a colesterolului cu 8,3%. O meta-analiză publicată
pentru metabolism. în Canadian Medical Association Journal (2014) a arătat că includerea
lintei în dietă a dus la reducerea considerabilă a colesterolului LDL.
Rezultatele s-au observat în urma unui consum de 3 porții de
leguminoase pe săptămână.
Consumul de linte poate fi benefic în prevenirea Posibilul efect anticancerigen al lintei
diabetului Un studiu publicat în Critical Reviews in Food Science and
Lintea poate fi benefică pentru managementul Nutrition (2005) a arătat că lectinele din linte au proprietăți
diabetului de tip 2 datorită indicelui glicemic redus,anticancerigene, cauzând citotoxicitate și apoptoza celulelor, precum și
având efect benefic asupra nivelului de glucoză din inhibarea creșterii tumorale. De aemenea, influențează sistemul
sânge. Un studiu realizat de către Societatea imunitar, în special producția de interleukine.  
Americană de Nutriție Clinică a arătat Un studiu axat pe influența consumului de linte asupra cancerului
că fibrele din linte ajută la menținerea glucozei de colon a arătat că procentul  compușilor bioactivi din linte duce la
sangvine la valorile normale. prevenirea acestui tip de cancer. Astfel, consumul de linte ar putea fi
benefic împotriva carcinogenezei și ar putea îmbunătăți efectele
chimioterapiei. În urma studiului s-a arătat că suplimentarea dietei cu
Efectele consumului de linte asupra digestiei
linte a redus incidența cancerului cu până la 42%.
Boabele de linte conțin atât fibre solubile cât și
Conform unui studiu publicat în Jurnalul Internațional de
fibre insolubile. Fibrele solubile formează un gel la
Cancer (2005), lintea poate reduce riscul de cancer mamar cu până la
nivelul tractului digestiv ce favorizează digestia și
24%, în urma unui consum de minimum 2 porții pe săptămână. Studiul
ajută la eliminarea colesterolului rău din organism.
a fost  realizat pe parcursul a 8 ani și a inclus peste 90.000 de femei cu
Datorită conținutului ridicat de fibre insolubile,
vârste cuprinse între 26 și 46 de ani. 
lintea are efecte benefice asupra digestiei, reducând
și prevenind constipația, în timp ce fibrele solubile
reduc riscul afecțiunilor cardiovasculare și reglează
glicemia. În plus, previne și afecțiunile digestive
cum ar fi sindromul de colon iritabil sau
diverticulita.
 Efecte adverse ale consumului de linte
Purinele și oxalații din linte
Lintea conține în mod natural substanțe
numite purine. În timp ce majoritatea oamenilor nu
sunt afectați de acestea, unele persoane sunt mai
susceptibile la acțiunea lor, în special persoanele
cu afecțiuni renale. Aceste substanțe se transformă
în acid uric, iar acumularea excesului de purine în
organism poate duce la excesul de acid uric,
favorizând apariția pietrelor la rinichi. La fel se
întâmplă cu oxalații, care por fi prezenți în
leguminoase precum lintea. Aceștia sunt responsabili,
de asemenea, de formarea pietrelor la rinichi.
Lintea poate cauza flatulență
Boabele de linte au valoare nutrițională ridicată,
însă conțin și factori anti-nutriționali cum ar
fi inhibitorii de
tripsină, hemaglutininele sau oligozaharidele c
e duc la flatulență, asociată tuturor
leguminoaselor. După intrarea în sistemul
digestic, lintea începe să fermenteze și să
elibereze gaze, ce pot produce disconfort. Cu
toate acestea, comparativ cu alte leguminoase
(ex. fasole), lintea conține cantități mult mai
reduse ale acestor substanțe.
 MĂR
MALUS
DOMESTICA
FA M . R O S A C E A E

Mărul este un pom fructifer care poate

ajunge la înalțimea de 10-12 m. Frunze
ovale, lucioase pe fața superioară și cu peri
pe cea inferior, marginea ușor dințată.
Florile de culoare alb-roz. Fructul este de
tip poamă.
Compoziție și proprietăți benefice pentru sănătatea omului
Fructele copacilor de măr sunt deseori
numite comoară naturală datorită
conținutului de vitamine C, B1, B2, P, E,
precum și a mineralelor potasiu, mangan și
fier. Merele sunt utilizate în prevenirea
răcelilor.. Datorită potasiului, tensiunea
arterială este stabilizată. Datorită calciului,
smalțul dinților și țesutul osos sunt întărite.
Pectina ajută la îmbunătățirea tenului, la
prelungirea prospețimii și a tinereții pielii.
Frunzele mărului conțin o cantitate mare
de vitamina C. Cu un consum regulat, va
ajuta la restabilirea vitalității, la depășirea
depresiei și la întărirea apărării
organismului.
Adesea medicii prescriu pacienților ceai
din frunze de mere ca agent antiinflamator
pentru bolile tractului respirator superior
Florile mărului conțin, de asemenea, o cantitate
imensă de oligoelemente și vitamine. Ceaiul lor este
folosit pentru a preveni formarea celulelor canceroase,
iar tinctura este utilizată ca medicament împotriva
bolilor gastro-intestinale.
Utilizarea semințelor de mere trebuie tratată mai
atent. Acestea conțin o vitamina B17 foarte importantă
și rară. Previne multiplicarea celulelor canceroase și
reduce oboseala corpului. De asemenea, conțin iod, a
cărui deficiență duce la o deteriorare a dispoziției,
scăderea funcțiilor de memorie, dureri de cap și
distragerea atenției. Medicii recomandă
reaprovizionarea cu jumătate din aportul zilnic de iod
cu 5 semințe de mere pe zi.
 Contraindicații:

Fructele proaspete sau murate nu trebuie luate cu boli ale tractului gastro-intestinal și ale
rinichilor din cauza riscului de exacerbare a ulcerelor. În acest caz, este mai bine să mâncați
fructe coapte sau să alegeți soiuri dulci de mere.

Infuziile și decocturile din frunzele de măr nu trebuie luate de persoanele cu coagulare

crescută a sângelui, constipație cronică și tromboflebită. Femeile gravide ar trebui să ia astfel de
băuturi numai după consultarea unui medic.

În timp ce consumați semințe de mere, depășiți norma, puteți obține otrăvire. Faptul este că
semințele de mere conțin glicozid amigalin și, atunci când se descompune în stomac, se
formează acid cianhidric, care aparține celor mai puternice otrăvuri - cianuri. Cu toate acestea,
organismul este capabil să neutralizeze o doză mică.
 PĂR
PYRUS COMUNIS
FA M . R O S A C E A E

Arborele are o înălțime de 5-15 m. Are un

sistem puternic de rădăcină și o coroană densă.
Ramurile de obicei cu spini. Frunzele sunt simple,
obișnuite, rotunde sau ovale, întregi sau serrate, cu
o acoperire puternică cu ceară, din piele,
strălucind pe partea de sus, cu pețiole lungi.
Florile sunt bisexuale, albe sau roz, regulate
(actinomorfe), colectate în inflorescențe de
corimb.
Compoziția perei:
Beneficiile perelor:
Perele sunt sursă de nutrienți, inclusiv fibre,  Îmbunătățesc digestia
vitamina C, A , potasiu și flavonoide. De
 Eficiente în diverticulită , datorită conținutului de fibre
asemenea, o sursă de substanțe fitochimice, în
special de antioxidanți, conțin fructoză și sorbito.  Datorită conținutului de vit A memțin sănătatea pielei
și părului.
Perele conțin o cantitate impunătoare fibre și se
 Proprietățile antioxidante ale perelor au potențial de a
califică drept o sursă excelentă de fibre
distruge celulele cancerigene
alimentare. Ca toate fructele, perele sunt o sursă
importantă de potasiu (180 mg).   Fortifică sistemul imunitar
 Benefice pentru sănătatea inimii
 SCULĂTOARE
DACTYLORHIZA
M A C U L ATA
FA M .
ORCHIDACEAE

Plantă ierbacee cu tulpina ușor trunchiată și roșcată în

partea ei superioară, poate avea o înălțime de 15 ... 65
cm. Florile cresc în inflorescență în formă de con, pot
avea 1-1,5 cm, roz sau roșii cu pete purpurii dispuse
simetric. Frunzele au culoarea verde închis și pe fața
superioară, au numeroase pete brune și sunt strânse în
jurul tulpinii având un aspect pestriț.
Compoziția chimică:
Sculătoarea conține uleiuri
volatile, fitosteroli, rezine,
furocumarine, colina, mucilagii,
taninuri, acizi organici si se
recomanda în impotență,
frigudidate, sterilitate la femei.
Indicații:
Preparatele din sculătoare au acțiune afrodisiacă,
stimulează apetitul sexual, sculătoarea fiind considerată
Viagra românescă. Este vasodilatatoare genitală,
stimulează activitatea gonadelor și secreția hormonilor
sexuali.
Sculătoarea poate fi administrată sub formă de infuzie
ori tinctiură. Infuzia se obtine turnând 200 ml de apă
clocotită peste o lingură de plantă uscată care să conțină
și tuberculi. Se lasă la infuzat cinci minute după care se
strecoară. Se bea doua ceaiuri pe zi.
Tinctura se prepară din planta întreagă, proaspătă,
tocată mărunt, pusă într-un borcan, fară să se îndese,
peste care se toarnă alcool de 70 de grade cât să
cuprindă toata planta. Amestecul se lasă la macerat
două săptămâni, după care se filtrează și se
păstrează la rece, ferit de lumină, în sticle de
culoare închisa.
Se ia de trei ori pe zi câte o linguriță. O linguriță
de tinctură cu o jumatate de ora înainte de actul
sexual, are efect rapid, deoarece mărește apetitul
sexual și îmbunătățește erecția.
O rețetă bătrînească, recomandă să se piseze într-
un mojar, 6, 8 bulbi de sculătoare peste care se pun
o sută de grame de țuică de casă.
Amestecul, pus într-o sticlă sau borcan, se lasă la
macerat 12 ore. Preparatul se bea pe parcursul unei
zile. Cura durează una, două săptamâni.
Tratamentul cu sculătoare nu se recomanda
persoanelor hipertensive, decât sub stricta
supraveghere a medicului și la recomandarea
acestuia.
 VIȘIN
PRUNUS CERASUS
FA M . R O S A C E A E

Arbore fructifer, cu înălțimea de până la 6

metri. Are frunze lucioase, dințate pe margine,
cu flori albe,fructele, sunt globuloase, de
culoare roșie-purpurie, cu nuanțe spre negru,
acre-dulci.
 Compoziția chimică :

Fructele au un conținut ridicat de apă (88,6%), acizi,

pectine, proteine, zaharuri, celuloză, tanini, potasiu, fier, calciu,
zinc, cupru sau magneziu, dar și vitamine A, B1, B2, B9 și C. 
Codițele de vișin conțin săruri de potasiu, flavonoide.
Consumul a 155 de grame de vișine oferă organismului:
15,5 mg de vitamina C; 1,283 UI de vitamina A; 0,068 mg de
vitamina B6; 0,174 mg de mangan; 0,161 mg de cupru; 2,5 g
de fibre dietetice; 0,5 mg de fier; 268 mg de potasiu.
 Reduc nivelul de zahăr din sânge: Datorită
conținutului de antioxidanți numiți antocianine,
vișinele ajută la reglarea nivelului de zahăr din sânge,
iar asta le face ideale de consumat chiar și de către
persoanele care suferă de diabet.
Vișinele combat problemele digestive:
Conținutul ridicat de fibre din vișine ajută la
combaterea problemelor digestive. De asemenea,
fructele au și un efect laxativ și sunt benefice în
Beneficiile tratarea constipației.
Scad nivelul colesterolului rău: Datorită
vișinului: antioxidanților din compoziție, în special quercetina,
previne depunerea grăsimilor pe vasele de sânge.
Atunci când sunt consumate cu moderație, vișinele
împiedică acumularea grăsimilor în ficat și scad
nivelul colesterolului rău din sânge. 

Previn cancerul: Pe lângă antocianine și

vitamina C, vișinele conțin și alte trei tipuri de
chimicale precum alcool perilic, compus chimic
limonene și acid elagic, benefice împotriva
transformării celulelor, transformare ce poate cauza
cancer. Astfel, fructele pot proteja organismul de
cancer de plămâni, de ficat, piele, colon sau sâni. 
 LIMBA-MIELULUI
BORAGO
OFFICINALIS
FA M .
BORAGINACEAE
Plantă ierbaceae anuală cu tulpinile care ating
înălțimea de 60–100 cm și este acoperită cu
perișori albi, tari, sunt ramuroase, scobite în
interior și suculente. Frunzele sunt mari, ridate,
de culoare verde închis, ovale și ascuțite la vârf,
de circa 5–15 cm lungime și 5 cm lățime.
Florile sunt mici, au culoare albastru strălucitor
sau roz și formă de stea, cu cinci petale
triunghiulare, distingându-se de orice plantă din
aceeași familie prin staminele negre,
proeminente, care sunt îngramădite în centrul
florii.
Compoziția chimică:
Limba-mielului conține substanțe
vâscoase, taninuri, saponine, rășini, ulei
esențial, potasiu, calciu, vitamina C și alte
substanțe. Frunzele plantei conțin mici
cantități de alcaloizi pirolizidinici, care sunt
toxici pentru ficat. Cu toate acestea,
nivelurile acestor alcaloizi sunt extrem de
scăzute.
Uleiul extras din semințele de limba-
mielului este bogat în acid gamma linoleic
(GLA), un acid gras Omega-6, iar cantitatea
de GLA reprezintă 20-27% din uleiul de
limba-mielului. Uleiul conține, de asemenea,
și 10% acid alfa linoleic (ALA), un acid gras
Omega-3.
Utilizarea în medicină:
Planta a fost folosită ca remediu popular naturist
pentru a trata infecțiile tractului urinar, cistita, inflamația
renală cronică, guturaiul, pneumonia, tuberculoza,
gastrita, sindromul de colon iritabil și depresia. Limba-
mielului este folosită și în scop extern pentru
mâncărimile și inflamațiile pielii, răni, eczeme, erupții
cutanate, artrită și gută. Se poate folosi și ca apă de gură,
pentru a trata infecțiile de la nivelul gurii și gâtului (se
face gargară), ulcerațiile de la nivelul gurii și gingiile
care sângerează.
Ceaiul făcut din limba-mielului poate fi util în
tratarea acneei și poate reduce febra, acționând ca un bun
expectorant și ajutând la eliberarea cailor respiratorii.
Poate fi un remediu util în caz de răceală și gripă, tuse
durere în gât, bronșită și infecții ale tractului respirator.
Există unele dovezi care arată că administrarea de
ulei de limba-mielului, în combinație cu analgezicele
convenționale sau cu medicamentele antiinflamatoare ar
putea contribui la reducerea simptomelor poliartritei
reumatoide, după 6 săptămâni de tratament.
Îmbunătățirea se pare că durează până la 24 de
săptămâni.
 T U RT Ă
CARLINA ACAULIS
FA M . A S T E R A C E A E

Plantă ierboasă cu rădăcina este un rizom maro la

exterior, gros bine dezvoltat, tulpina este foarte
scurtă aproape că nu există, frunzele sunt
spinoase, adânc crestate, ovale, verzi-argintii,
lanceolate, așezate în forma de rozetă, florile sunt
mari alburii, tubuloase, deosebit de frumoase se
deschid vara din iulie și pînă în septembrie.
Compoziția chimică:
În scopuri medicinale rizomul și
rădăcinile puternic aromate după
uscare, se recoltează primavara în
martie-aprilie și toamna în septembrie-
octombrie, au un conținut bogat în
substante active - flavonoide, inulina,
carlinina, tanin, rezine, ulei volatil,
săruri minerale, substanțe amare și
rasini.
Proprietăți și indicații terapeutice:
Preparatele care se obțin din rădăcinile ți rizomul de Turtă : extract, tinctură,
infuzie, decoct, pulbere , au proprietăți laxative, diuretice, antiinflamatoare,
antibacteriene, sudorifice, tonice asupra sistemului nervos, au ți efect
antibiotic, antiinfecțios, cicatrizant.
 combate bacteriile prezente în organism
 combate infecțiile cu stafilococul auriu
 stimulează sucurile gastrice și crește pofta de mâncare
 eficientă în afecțiuni gastro-intestinale, colici abdominale, parazitoze
intestinale, efficiența în afecțiuni ale cailor urinare și afecțiuni renale,-
marește cantitatea de urină care se elimină efectul fiind detoxificarea
organismului
 în afecțiuni ale ficatului și dereglări ale bilei
 eficient în tuse, răceli, stări febrile, bronșita
 combate viermii intestinali
 benefică în afecțiuni la nivelul pielii: răni, acnee, eczeme, herpes,
pecingine, micoze cutanate, plagi, ulcerații cutanate, dermatite, scabie ,
sub forma de spălări locale, comprese, cataplasme,
 trateaza sterilitatea și impotența în combinație cu branca-ursului.