Proiect didactic

Disciplina: Dezvoltarea personală

Data :
Clasa: VI
Profesor:Bobuțac Cristina

Tema: Regimul alimentar corect și dieta

Tipul:dobândire de cunoștințe

Scopul:

Obiectivele lecţiei:

O1- să explice termenii regim alimentar,dietă;

O2- să recunoască alimentele sănătoase/dăunătoare sănătăţii;
O3- să alcătuiască meniul unei zile cu alimente sănătoase;
O4- să enumere efectele dietei pentru organismul uman;

Competența:
-manifestarea comportamentului centrat pe modul de viață sănătos,prin implicare activă în
menținerea sănătății proprii;

Subcompetența:
-descrierea propriei stări de sănătate prin utilizarea adecvată a noțiunilor specifice cu referire la
sănătatea fizică și mintală;

Mijloace:caiet, pix, manualul,

Metode: explicația,prezentarea,lucrul în grup,jocul didactic.

 Desfăşurarea activităţii

Etapele Ob. Timp Activitatea profesorului Activitatea Metode

lecţiei Lecţ elevului Proced.
Moment - consemnează absenţele; - răspund
organizato - organizează materialele; cerinţelor
- organizează clasa, profesorului;
ric
- creează un climat cooperant. - îşi pregătesc
materialele
necesare
desfăşurării orei;
O1
Evocarea Gândeștete pozitiv:
MOTO: “SĂNĂTATEA NU ESTE Elevii
TOTUL, comentează
DAR FĂRĂ SĂNĂTATE TOTUL ESTE
NIMIC ”
(SCHOPENHAUER)
Mâncăm pentru a trăi sau
trăim ca să mâncăm???

Dietă- regim alimentar special recomandat

de medic în scop terapeutic sau pentru
menținerea sănătății 

Regim alimentar- Regim

alimentar, utilizare a alimentelor și a
băuturilor în conformitate cu anumite reguli
impuse de condițiile de sănătate sau de boală
ale unei persoane. La omul normal, r.a. este
mixt, cuprinzând toate principiile
alimentare. În diferite boli, r.a. este un factor
terapeutic și se prescrie în raport cu boala
persoanei suferinde 
Realizarea O2 Se prezintă câteva informaţii nutriţionale despre
pâine:
sensului Pâinea este un aliment de bază al omului.
Conţinutul său constă în: -elevii raspund
- glucide – 70-80 % din necesarul zilnic;
- proteine vegetale – 7-12 %;
- grăsimi în cantităţi mici;
- fibre alimentare; de
două ori - vitamine din grupul B şi Notează în căiț
vitamina E; mai multe în ele.
- minerale pâinea Conversaț
neagră ia
decât în
cea albă
Se citesc câteva informaţii nutriţionale despre
legume şi fructe:
 Legumele sunt alimente de origine vegetală.
  Acestea conţin:
- apă - cea mai mare proporţie;
- proteine - în cantitate foarte mică ( 1
% );
- grăsimi - foarte slab reprezentate;
- glucide - în cantităţi mici;
- celuloză - o substanţă care formează
masa fibroasă din intestin, reglează Anexa 1
mişcările intestinale şi împiedică astfel
constipaţia;
- vitamine - o sursă foarte importantă;
- minerale
 Fructele sunt bogate în apă, glucide,
celuloză, săruri minerale, vitamina C;
- conţinutul în proteine al fructelor este în
general redus;
- grăsimile se găsesc în proporţie
însemnată doar în fructele uleioase –
alune, nuci, migdale, arahide;
- conţinutul în glucide este mai mic în
afine, coacăze şi mai mare în banane şi
fructe uscate (prune , stafide, smochine,
curmale );
- material fibros este prezent în mere,
gutui, vişine, pere, caise, piersici,
struguri;
- vitaminele se găsesc într-o proporţie
însemnată în fructele proaspete, mai ales
vitamina C. Mai bogate în această
vitamină sunt: măceşele, căpşunile,
fragii, lămâile, portocalele, grapefruit-ul,
mandarinele, zmeura
Se prezintă câteva informaţii nutriţionale
despre produsele lactate:
 Laptele este unul din alimentele cele mai
complete, care, îndeosebi prin proteinele
şi conţinutul în fosfor şi calciu,
favorizează creşterea, întărirea oaselor şi
a dinţilor.
 Conţine săruri minerale (calciu, fosfor,
sodiu, fier) şi vitamine (A, D, B, C),
grăsimi, proteine şi glucide.
 Produsele din lapte măresc rezistenţa
organismului faţă de microbi şi viruşi şi
faţă de substanţele toxice.
Se oferă câteva informaţii nutriţionale despre
produsele din această categorie: carne
ouă,peștele
 Carnea şi peştele conţin:
- proteine - care asigură creşterea şi dezvoltarea
organismului şi măresc rezistenţa acestuia faţă
de boli;
- grăsimi - care asigură nevoile energetice ale
organismului;
- toate vitaminele, cu excepţia vitaminei C;
- minerale - fier, fosfor, potasiu şi iod;
 Oul conţine proteine, săruri
minerale (fosfor, azot) şi toate vitaminele,
 cu excepţia vitaminelor B2 şi C.
 Leguminoasele şi seminţele sunt
alimente bogate în proteine şi foarte
sănătoase deoarece nu conţin grăsimi
animale. Sunt alimente nelipsite din dieta
vegetarienilor: nuci, alune, seminţe de
susan, floarea-soarelui, soia, mazăre,
fasole, linte.
Grăsimi. Dulciuri. Se identifică imaginile
potrivite şi se completează ultima treaptă a
piramidei.
Se prezintă câteva informaţii nutriţionale
despre alimentele din această grupă:
 Există grăsimi de origine
animală (din ou, smântână, brânză, carne
grasă) şi de origine vegetală (din ulei,
margarină, alune, seminţe). Trebuie să
consumăm grăsimi, dar nu în cantitate
mare, deoarece acestea se depozitează în
organism şi îngraşă. Prin arderea
grăsimilor din organism se produce o
mare cantitate de energie. Un lat rol al
grăsimilor este de a transporta anumite
vitamine din intestin până la organele
care au nevoie de acestea.
 Zahărul şi produsele zaharoase
(dulciurile) sunt o sursă importantă de
energie. Zahărul conţine 100% glucide şi
este un aliment indicat persoanelor cu
consum energetic mare (sportivi,
adolescenţi, muncitori care desfăşoară
munci grele, etc.). Consumate în exces,
zahărul şi produsele zaharoase determină
creşterea în greutate.

Extindere Se face o scurtă trecere în revistă a lecţiei

prin câteva întrebări:
„Despre ce am discutat ora aceasta?” „Care
sunt principalele grupe de alimente?”
„Enumeraţi câteva alimente sănătoase!”

Anexa3
Reguli pentru o alimentație sănătoasă

Referat: Când pot fi sigur că dieta e

sănătoasă?
 REGULI pentru o alimentaţie sănătoasă:

1. Păstrează plăcerea de a mânca. Alimentaţia sănătoasă nu presupune ca anumite mâncăruri să

fie interzise, iar altele obligatorii. Trebuie doar să existe un echilibru între alimentele din dietă.

2. Consumă alimente variate. Cu cât varietatea alimentelor consumate este mai mare, cu atât
mai mult organismul va primi toţi nutrienţii esenţiali.

3. Alimentează-te corespunzător şi menţine-ţi greutatea normală. Supragreutatea atrage după

sine o multitudine de probleme de sănătate.

4. Consumă o cantitate mare de cereale. Pâinea integrală şi neagră, orezul sau pastele făinoase
nu constituie alimente hipercalorice, dimpotrivă, aceste alimente aduc nutrienţi importanţi şi
fibre alimentare, conferă saţietate fără un aport de grăsimi.

5. Consumă o cantitate mare de fructe şi legume. Aceste alimente sunt importante surse
nutritive şi furnizează în acelaşi timp antioxidanţi importanţi, ce protejează împotriva bolilor
cardiovasculare şi a neoplaziilor.

6. Consumă alimente cu o cantitate mică de grăsimi. Consumul excesiv de grăsimi produce

creşterea nivelului seric de colesterol şi al riscului pentru apariţia obezităţii şi bolilor
cardiovasculare.

7. Consumă doar ocazional produse zaharoase rafinate. Aceste alimente au o valoare energetică
foarte mare, dar un conţinut nutritiv relativ scăzut.

8. Consumă alcool cu moderaţie sau deloc. Consumul cu regularitate al unor cantităţi excesive
atrage riscuri substanţiale.

9. Menţine echilibrul între aportul alimentar şi activitatea fizică. Pentru a reduce riscul de
apariţie a bolilor cronice, precum hipertensiunea arterială, accidentul vascular cerebral, boala
coronariană, diabetul zaharat de tip 2 sau diferite tipuri de cancere, este recomandat să se facă
mişcare în fiecare zi.
 Fişă de lucru

1. Decupează (din anexă) şi pune în coş alimentele care te ajută să creşti mare şi sănătos.

2.Completează farfuriile cu alimentele potrivite pentru fiecare masă principală.

ANEXA