Sunteți pe pagina 1din 48

Principiile alimentației

copiilor și adolescenților
Conf. Univer.,
Dr. med. Angela Cazacu-Stratu
ALIMENTAŢIA COPIILOR RĂSPUNDE MAI
MULTOR OBIECTIVE:
1. Asigură creşterea şi
2. Asigură
dezvoltarea
dezvoltarea
organismului, în
creierului: viteza
special în primii ani
dezvoltării
şi în adolescenţă cînd
cerebrale este mare
viteza creşterii este
în primii ani;
foarte ridicată;
4. La copii
3. Satisface necesităţile sunt
necesităţile afective foarte variabile de
legate de la un individ la
alimentaţie. altul.
Alimentația copilului reprezintă unul dintre factorii
principali care influențează dezvoltarea organismului acestuia.

Mîncarea copilului trebuie să fie variată


să fie pregatită dietetic, dar cu gust și prezentată agreabil.

Nutrienții trebuie să asigure nevoile de creștere și


dezvoltare corespunzătoare vîrstei, să asigure o activitate fizică
și intelectuală adecvată, precum și o bună stare de sănătate.
Una din cerinţele igienice de bază e ca alimentaţia
copiilor să fie echilibrată în funcţie de:
sex (de la 11
ani)
vârstă

caracterul
activităţii şi
valorii
efortului fizic

când organismul primeşte o cantitatea suficientă de


produse alimentare calitative, care asigură un consum
energic pentru toată activitatea lui vitală, respectându-se
un anumit raport, iar valoarea calorică a raţiei alimentare
să fie corect repartizată la diferite mese de alimentaţie.
corect
acoperă reparti-
pierderile zate în
de energie timp
asigură
cu
trofine
Principiile de bază privind alimentația echilibrată
a copiilor instituționalizați
Valoarea energetică a rației trebuie să restituie pierderile de energie
ale organismului;

Alimentația trebuie să conțină toate elementele nutritive necesare


formării și funcționării normale a țesuturilor și organelor;

Volumul bucatelor trebuie să corespundă vîrstei copilului;

Bucatele trebuie să fie ușor asimilabile, să aibă temperaturi


corespunzătoare, să contribuie la provocarea poftei de mîncare prin
formă, gust și miros plăcut și să contribuie la apariția senzației de
sațietate;
Principiile de bază privind alimentația echilibrată
a copiilor instituționalizați
Bucatele trebuie să fie salubre;

Bucatele trebuie să conțină cantități optimale de mono- și


dizaharide (15-20%), să conțină cantități optimale de
lipide de origine vegetală (15-20%);

Mesele trebuie servite conform unui regim fiziologic;

Bucatele și valoarea lor energetică trebuie să corespundă


vîrstei, activității, climatului, deprinderilor habituale ți
naționale.
În prezent un aspect esenţial în
ameliorarea alimentaţiei are:
• Folosirea produselor cu valoare biologică sporită fabricate
pe baza datelor ştiinţifice şi tehnologice moderne, utilizând
principiile de îmbinare al diferitor produse naturale
(chifle, franzele, smântână dietetică, ardei graşi umpluţi cu
carne, orez şi legume ş. a.) şi prelucrate după o tehnologie
specială;
• În urma prelucrării culinaro – tehnologice corecte în
bucatele pregătite se păstrează aproape toate calităţile
biologice şi nutritive, inclusiv vitaminele.
• La folosirea acestor bucate s-a constant o îmbunătăţire a
stării imunologice de rezistenţă şi a indicilor
metabolismului azotat şi mineral.
APORTURILE DE ENERGIE
TREBUIE SĂ ACOPERE:
• cheltuielile de întreţinere, cele legate de
activitate, de termoreglare;
• cheltuielile de creştere, legate de energia
necesară procesului de sinteză
(anabolism).
Toate produsele alimentare conţin:
• proteine,
• lipide,
• glucide,
• săruri minerale,
• vitamine,
• apă,

adică acele substanţe organice şi neorganice


din care este alcătuit corpul uman.
Proteinele constituie 17% din masa totală a corpului

Rolul proteinelor:
• servesc ca material plastic pentru a
asigura proceselor de creştere şi
dezvoltare a organismului;
Rolul proteinelor:
• slujesc ca materiale energetice – oxidare
(1 g. de proteine = 4 calorii de energie);
Rolul proteinelor:
• sporesc forţa de rezistenţă a organismului
la acţiunea diferitor microorganisme
patogene;
Rolul proteinelor:
• fac parte din componenţa corpurilor imune
(anticorpi), hormonilor;
• considerabil accelerează desfăşurarea reacţiilor
biochimice ce au loc în organism, participă la
coagularea sângelui ş.a.
• semnificaţie biologică - conţin AAI (nu se
sintetizează in organism şi ajung numai prin
alimentatie).
Normele fiziologice de proteine pentru copii
de diferite vârste
Proteine, (g)
Vârsta, (ani) sexul
Total Inclusiv de animală
1–3 53 37
4 – 6(7) 68 48
7 – 10 78 46
Băieţi 90 54
11 – 13
Fete 82 49
Băieţi 98 59
14 - 17
fete 90 54
Lipidele sunt elementele structurale ale celulelor
Rolul lipidelor:
• Făcând parte din componenţa membranei
celulare – sunt folosite ca materiale plastice,
care la rândul său stimulează procesele de
creştere şi dezvoltare.
• Se folosesc ca materiale energetice, la oxidarea
1 g de lipide se elimină 9,0 kcal.
Rolul lipidelor:
• Îmbunătăţesc calităţile organoleptice ale
bucatelor.
• Sunt purtătoare al unor vitamine (A, D,
E, K).
Rolul lipidelor:
• Depozitânduse în formă de capsule în jurul unor
organe interne le protejează de la diferite
traumatisme mecanice.
• Având proprietatea de a se depozita în
substratul cutanat – se folosesc ca rezerve în
cazuri necesare.
• Sporesc rezistenţa organismului la acţiunea
factorilor nocivi ai mediului înconjurător.
Rolul biologic al lipidelor – conţin:
• 1) vitamine liposolubile (A, D, E, K);
• 2) acizi graşi nesaturaţi (linolenic,
linoleic, oleic, arahidonic)
• 3) unele substanţe biologic active –
lipoidofosatidele (lecitina, colesterina).
Conţinutul acizilor graşi nesaturaţi
în unele lipide
Acizii graşi nesaturaţi, %
Lipide
Linolenic Linoleic Arahidonic Oleic
1. Untdelemn 56,4 - - 29,0
2. Ulei de 48,9 0,23 - 37,0
porumb
3. Unt de vacă 3,5 0,57 0,014 28,8
4. Margarină 8,6 0,035 - 56,0
de masă
Normele fiziologice de lipide
Vârsta copiilor, ani Cantitatea de lipide,(g)

1. 1–3 53
2. 4–7 68
3. 7 – 11 79
Băieţi 92
4. 11 – 13
Fete 84
Băieţi 100
5. 13 - 17
fete 90
polizaharide – conţin mai
multe molecule de glucoză,
monozaharide –conţin o nu sunt dulci şi nu sunt
dizaharide – conţin 2 solubile în apă, cu apa
moleculă de glucoză, sunt
molecule de glucoză şi au formează soluţii coloidale
dulci, uşor hidrosolubilă: -
acelaşi proprietăţi: (clei de făină): amidonul
glucoza (zahăr de
struguri), fructoză (zahăr
zaharoza (din sfecla de din tuberculii de cartofi şi
zahăr), lactoza (zahăr de seminţele de cereale,
de fructe), şi galactoză
(zahărul laptelui);
lapte), maltoza; celuloza învelişul celulelor
vegetale şi glicogenul
(amidon animalier),
depozitat în ficat şi muşchi,
inclusiv al miocardului.

Clasificarea glucidelor în funcție de numărul moleculelor de glucoză


Funcţiile principale ale glucidelor:
• Servesc ca cel mai ieftin material, care asigură
necesităţile energetice ale organismului
copiilor. La oxidarea 1 g de glucide se elimină
4 kalorii, mari.
• Asigură funcţionarea normală a sistemului
muscular şi central nervos, inclusiv pentru
activitatea intelectuală.
Funcţiile principale ale glucidelor:
• Se folosesc ca materiale plastice, deoarece ele fac
parte din multe structuri ale organismului, ca:
acizi nucleici, membranele celulelor a diferitor
ţesuturi ş.a.
• Asigură funcţia de protecţie a organismului,
conţinând acidul ascorbic, ce posedă vitamina C,
care sporeşte impermiabilitatea pereţilor vaselor
sangvine.
• Îndeplineşte funcţia de depozitare a substanţelor
nutritive - glicogenul (ficat, muşchi, creier ş.a.).
Din raţia zilnică sursele principale de glucide
(1 g la 100 g parte comestibilă) sunt:
a) produse vegetale: b) produse animaliere:
• zahărul 99g, • laptele - 4,7 g,
• mierea de albini 72-76g, • laptele condensat 56 g,
• crupele 65-77g, • chefirul 4,0 g,
• pastele făinoase 72-75g, • brânzeturile 2-6 g,
• făina 70-74g, • ficat 3-4 g ş.a.
• dulceaţa şi gemurile 65-
74g, pâinea 40-53g,
• cartofii 19,7g
• fructele/ pomuşoarele 7-
15g ș.a.;
Normele fiziologice de glucide
Vârsta copiilor, ani Normele zilnice, g
1. 1–3 212
2. 4–7 272
3. 7 – 10 335
băieţi 390
4. 11 – 13
fete 355
băieţi 425
5. 14 - 17
fete 360
Sărurile minerale fac parte din
componenţa produselor alimentare.
• Ele prezintă substanţe chimice, care nu
elimină energie, dar intră în structura tuturor
celulelor şi ţesuturilor organismului.
• Sărurilor minerale le revin 5% din masa
corporală, dintre care mai mult de jumătate
sunt depuse în sistemul osos (schelet).
Din cantitatea totală zilnică de
produse alimentare (partea
comestibilă) sărurile minerale
alcătuiesc 0,7 – 1,5%.
Structura minerală a corpului (%)
1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
Ca P K S Na Cl Fe I
Clasificarea sărurile minerale în dependenţă
de necesităţile fiziologice zilnice:
Microelemente Macroelemente
consumate în cantităţi mici consumate în cantităţi mari
Normele fiziologice ale sărurilor
minerale (în mg)
Grupa de vârstă Calciu Fosfor Magneziu Fier Zinc Iod
1-3 ani (creşă) 800 800 150 10 5 0,06
4-6 ani 1200 1450 300 15 8 0,07
7-10 ani (elevi
1100 1650 250 18 15 0,1
clase primare)
11-13 băieţi 1200 1500 300 15 15 0,1
ani fete 1100 1650 250 12 10 0,1
14-17 băieţi 1200 1800 300 15 15 0,13
ani fete 1100 1800 300 18 12 0,13
Vitaminele:
contribuind
activează la proceselor
drept reacţiile de creştere şi
cataliza- chimice, ce dezvoltare şi
tori se desfăşoară activitatea
biologici în procesele normală a
metabolice organismului
copiilor.
După modul de
solubilitate
vitaminele se
divizează în 2
grupe:

hidrosolubile –
vitaminele liposolubile –
grupei B (B1,
B2, B6, B12) C A, D, E şi K.
şi PP;
Normele fiziologice de vitamine

Vârsta şi sexul C A E Dγ B1 B2 B6 Niacina Acid B12 γ


mg Retinol γ Tocoferl mg mg mg PP mg folic γ
γ
1. 1-3 ani 45 450 5 10 0,8 0,9 0,9 10 100 1,0

2. 4-6 ani 50 500 7 2,5 0,9 1,0 1,3 11 200 1,5

3. 7-10 ani 60 700 10 1,5 1,2 1,4 1,6 15 200 2,0

4. 11-13 băieţi 70 1000 12 2,5 1,4 4,7 1,8 18 200 3,0


ani
fete 70 800 10 2,5 1,3 1,5 1,6 17 200 3,0
5. 14-17 băieţi 70 1000 15 2,5 1,5 1,8 2,0 20 200 3,0
ani
fete 70 800 12 2,5 1,3 1,5 1,6 17 200 3,0
a) folosind
apa
potabilă;

Apa ca componentă a
celulelor şi ţesuturilor b) consumând
c) în urma organismului şi de diferite produse
diferitor eliminare din alimentare care
produse organism a produselor conţin o cantitate
metabolice ce finale ale mare de apă –
se formează metabolismului, laptele – 86,2%,
apă şi elimină prezintă un produs legumele şi fructele
bioxidul de alimentar pe care copii - 70-90 %, pâinea -
carbon (CO2). îl primesc pe 3 căi: 47%, şi bucatele
(felul I şi III);
Toate procesele metabolice ce se
desfăşoară în organismul copiilor se
realizează prin intermediul apei, inclusiv
şi funcţiile enzimelor şi hormonilor.

Apa ca şi sărurile
Copii zilnic pierd
minerale şi
de la 1,5 până la 2
vitaminele nu
litri de apă.
elimină energie.
NECESITATEA ÎN SUBSTANŢE NUTRITIVE.
• Necesarul de vitamine şi săruri minerale
este diferit de cel al adultului.
• Cu cât copilul este mai mic, pierderea de
apă extracelulară şi din patul vascular
este mai mare, în special în anumite
condiţii (temperaturi ridicate, vărsături,
diaree), de aceea trebuie prevenită
deshidratarea prin administrarea de apă.
starea de destinaţia
vârstă
sănătate instituţiei

Regimul alimentar al copiilor depinde de:


Regimul alimentar include 4-5 mese de bază pe zi cu
repartizarea corectă a caloriilor:
Dejun
15-20%

Prînz
35-40%

Se recomandă
Cină respectarea orelor fixe
15-20% de masă, iar ultima masă
principală se va lua cu
cel puţin 2 ore înainte de
culcare.
Gustare
5-10%
Cerinţe igienice către regimul alimentar
1.
2.
durata timpului meselor
mesele să fie luate în
să fie suficientă în
unul şi acelaşi timp;
funcţie de vârsta (40-
30-20 min.);

3.
4.
ambianţa sufrageriei durata timpului
să corespundă dintre mese să fie de
cerinţelor şi normelor cel mult 4 ore;
sanitare.
Este incorect a le cere
Excesul de aport copiilor să termine tot
energetic, în special din farfurie. Regula
excesul de lipide şi morală - „nu mînca mai
produse zaharate. mult decît ai poftă de
Alimentaţia în mîncare”.
şcoală trebuie să
fie organizată
astfel încît să fie
diminuate
următoarele
greşeli:

Nu este bine să se
Copilul trebuie să
dea copiilor să bea
poată bea atunci
băuturi colorate sau
cînd simte nevoia.
îndulcite.
Organizarea alimentației în instituții
• Copii trebuie alimentați de 4 ori, reieșind din
normele fiziologice nictimerale;
•În orfelinate normele sunt mai mari cu 10-15%;
Instituții preșcolare
•Pentru copiii pînă la 3 ani calorajul nictemeral
(regim 12-24 ore) poate fi 25% pentru fiecare masă;

•Calorajul este 75% din norma fiziologică


Instituții preșcolare nictimerală;
(regim 9-10 ore) •Numărul de mese 4 (dejun, prînz, gustare, cina)
Școli generale, • Pentru toți elevii se organizează al II-lea
licee dejun cu calorajul de 20% din normele
fiziologice nictemerale;
• pentru elevii ce frecventează grupele
Școli cu elevi prelungite se organizează și prînzul cu 35%
din normele nictemerale
de 6 ani
Se organizează și a III-a masă (gustarea 10-15%);
Al II-lea dejun se servește după lecția a 3-a timp de
15-20 min.;
Prînzul se servește timp de 30 min.
Alimentația copiilor instituționalizați se
realizează în baza meniului
Meniul trebuie să varieze fără ca unele și eceleași
bucate să se repete în timpul zilei și chiar în timpul
săptămănii;

Normele necesare de carne, lapte, pîine, zahăr, unt,


ulei și legume copiii le vor primi zilnic, celelalte
produse vor fi consumate timp de 7-10 zile;

În instituțiile preșcolare sunt elaborate meniuri-


model pentru 7-10 zile;

La elaborarea meniului se va ține cont de cota


părții necomestibile a produselor alimentare și de
volumul bucatelor obținut după fierberea crupelor
și pastelor făinoase
OMS recomandă 4 grupe de alimente ce
contribuie la respectarea unei diete pentru copii:
 Pâine şi ceriale: 4-6 serviri /zi (mai mult la copii activi);
 Fructe şi legume: 4-5 serviri/zi;
 Carne, peşte şi alternative (ouă, boboase etc.): 2
serviri/zi;
 Grăsimi cu % mic şi produse lactate: 2-3 serviri (până la
vîrsta de 1 ani); 3-4 serviri pe zi (copii cu vîrsta mai
mare de 11 ani), inclusiv 500ml de lapte;
 Reducerea la minimum a produselor ce conţin zahăr,
grăsimi şi sare.
OMS recomandă 10 paşi pentru o alimentaţie
sănătoasă pentru copii şi adolescenţi:
 O alimentaţie variată ce include produse de origine vegetală şi animalieră;
 Pîine. Cereale, paste făinoase, orez şi cartofi care ar trebui să fie consumate de câteva
ori pe zi;
 O varietate de legume şi fructe, de preferabil proaspete care ar trebui consumate de
cîteva ori pe zi;
 Carnea şi produsele din carne care ar trebui consumate cu păstăioase, legume şi
peşte, etc;
 Lapte şi produse lactate (chefir, iaurt, etc);
 Grăsimi cu conţinut nu mai mult de 30% din valoarea energetică pe zi (grăsimi
saturate în conbinaţie cu cele nesaturate);
 Alimente cu conţinut redus de zahăr;
 Alimente cu conţinut redus de sare;
 Produse alimetare preparte în condiţii igienice şi de preferinţă de respectat modul de
preparare a alimentelor prin fierbere, copt, la vapori;
 Copiii şi adolescenţii trebuie să manifeste o activitate fizică cu reducerea
sedentarismului.
OMS recomandă 5 paşi de implementare a
alimentaţiei şi politicilor de nutriţie în şcoală:
Acţiunea de grup pentru atingerea scopului;
Înfăptuirea alimetaţiei în şcoală;
Dezvoltarea alimentaţiei şi politicilor de nutriţie bazate pe:
Recomandaţiile OMS pentru o alimentaţie sănătoasă şi un stil
de viaţă activ;
Elementele cheie care trebuie să iniţieze o alimentaţie
sănătoasă: comunitatea şcolară, curicula şcolară, mediul
şcolar şi serviciile de sănătate;
Dezvoltarea planului de acţinuni în grup;
Implementarea, monitorizarea şi evaluarea planului de
acţiuni.
NORME FIZIOLOGICE DE CONSUM A TROFINELOR ORGANICE
ŞI VALOAREA ENERGETICĂ NECESARĂ COPIILOR
Conform datelor OMS
Vârsta Genul Valoarea Glucide Proteine Lipide Lipide Glucide Fibre Na/sare
(ani) energetică (g) (g) (g) saturate (g) (g) (mg/g)
(kcal) (g)

4-6 băieţi 1715 228,7 19,7 66,7 21,0 50,3 13,7 598/1,6

fete 1545 206,0 60,1 18,9 45,3 12,4


7-9 băieţi 1970 262,7 28,3 76,6 24,1 57,8 15,8 1380/3,6

fete 1740 232,0 67,7 21,3 51 14,0


10-13 băieţi 2220 296,0 42,1 86,3 27,1 65,1 17,8 1380/3,6

fete 1845 246,0 41,2 71,8 22,6 54,1 14,8


14-18 băieţi 2755 367,3 55,2 107,1 33,7 80,8 22,1 1600/4,0

fete 2110 281,3 45,0 82,1 25,8 61,9 16,9


NORME FIZIOLOGICE DE CONSUM A TROFINELOR ORGANICE
ŞI VALOAREA ENERGETICĂ NECESARĂ COPIILOR
În vigoare în RM
Vârsta Genul Valoarea Glucide (g) Proteine (g) Inclusiv Lipide
energetică de origine (g)
(ani)
(kkal) animală
4-6 băieţi 1970 272 68 48 68
fete 1970 272 68 48 68
7-10 băieţi 2350 335 77 46 79
fete 2350 335 77 46 79
11-13 băieţi 2750 390 90 54 92
fete 2500 355 82 49 84
14-17 băieţi 3000 425 100 59 100
fete 2600 360 90 54 90

*Norma fiziologică de consum a sării de bucătărie la copii de creşă este de 2g, iar la copiii de
grădiniţă este respectiv de 5 g, şcoli internate – 8g şi IÎSP – 10g).