Obezitatea la adolescenţi

Scopul activităţii: conştientizarea procesului de hrănire pentru creşterea,

dezvoltarea şi supravieţuirea în limite normale a organismului

Obiectivele activităţii:
- să cunoască noţiunea de alimentaţie sănătoasă;
- să realizeze corelaţii corecte între vărsta şi efort din punct de vedere
calori;
- să cunoască principalele grupuri de alimente şi influenţa lor asupra stării
de sănătate a organismului;
- să identifice factori care determină apariţia obezităţii în adolescenţă
- să conştientizeze importanţa activităţii fizice în menţinerea greutăţii
normale şi în promovarea sănătăţii fizice.

Grup ţintă: elevii de la clase diferite( clasa a a IX-a,X-a)

Materiale: coli mari de flipchart,coli A4 de hârtie,markere,carioca,pixuri, fişe

de lucru

Durată: 50 de minute

Formă de organizare: individual, apoi pe grupe de 3-5 participanţi

Metode de lucru: Discuţie în plen, Mini-prelegere, Gîndeşte / Perechi / Prezintă

Desfăşurarea activităţii:

Exerciţiul nr. 1 . Profesorul scrie pe tablă dorinţe ce se referă la aspectul fizic:

 Corp sănătos şi bine format
 Muşchi puternici
 Talie îngustă

Profesorul întreabă: “Cum vreţi să arate corpul vostru?”

“Mulţi adolescenţi vor să aibă corp atrăgător şi sănătos. Unii dintre voi pot
dori să schimbe cîte ceva în aspectul fizic. Alimentaţia sănătoasă şi activitatea
fizică sistematică sunt cele mai importante modalităţi de a avea un corp atrăgător
şi sănătos.
Multe persoane au încercat să schimbe cîte ceva în alimentaţie, însă nu au
reuşit. Unul din cele mai importante motive este că schimbările rapide sunt
percepute de oameni (inconştientul nostru) ca o ameninţare pentru siguranţa
noastră.
 Dacă vreţi cu adevărat să vă schimbaţi obiceiurile în favoarea nutriţiei şi
activităţii fizice, trebuie să respectaţi o regulă foarte simplă: toate schimbările
majore se produc în paşi mici.

Trebuie să începem de la schimbări mici, care, în timp, se transformă în

obişnuinţe noi. La această lecţie vom identifica cum puteţi utiliza alimentaţia
şi activitatea fizică pentru a avea un corp sănătos şi atractiv. În primul rînd,
vom analiza ce mîncăm.”

Exerciţiul nr. 2. Profesorul oferă fiecărui elev cîte patru fişe de hîrtie.
El/ea citeşte sarcina:

“Scrieţi pe o fişă cîteva tipuri de produse alimentare – produse, nu mîncare

gata preparată – pe care le-aţi consumat ieri (de ex., cartofi, dulciuri, pîine,
brînză, mere, carne de vită, salată, iaurt, ciocolată). Utilizaţi o fişă pentru un
tip de produs alimentar şi scrieţi cu litere mari, pentru ca şi elevii din rîndurile
din urmă să poată citi fişa!” Compararea cu lista de grupuri alimentare.( vezi
anexa)

Exerciţiul nr. 3. Analiza listei ingredientelor

Elevii se împart în 5 grupuri; fiecare grup primeşte cîte două produse (de ex.,
biscuiţi săraţi, cereale, suc de fructe, pizza) şi are sarcina de a analiza lista
ingredientelor în baza grupurilor alimentare. După aceasta, grupul prezintă pe
scurt ideile sale şi face o recomandare referitor la faptul dacă şi în ce cantităţi
trebuie să fie consumat acest produs.

Exerciţiul nr. 4. Elevii în grup vor lucra la un meniu in functie de

momentele importante ale unei zile. Elevii vor fi atenţi la ingredientele alese şi
la cantitate. La final fiecare grupă îşi vor prezenta rezultatele.

Exerciţiul nr.5 : Elevii vor incerca sa işi calculeze Indicele Masei

Corporale specific vârstei şi sexului (IMC). Aceasta este o valoare calculată
în funcţie de greutatea şi înălţimea persoanei. Acest indice este calculat
Formula: greutate (kg) / *înălţime(m)+2 Exemplu: greutatea = 68 kg,
înălţimea = 165 cm (1,65 m). Calcul: 68 ÷(1.65)2 = 24,98. IMC pe care l-aţi
calculat este inclus în diagramele creşterii (pentru băieţi sau fete) pe pagina
următoare. Pentru început, mergeţi la vârsta voastră, apoi la IMC pe care l-aţi
calculat şi veţi vedea dacă punctul pe care l-aţi identificat se află la nivelul
potrivit (între 1 şi 2) sau mai sus mai jos.
 Exerciţiu de evaluare:

În grupuri, elevii vor scrie un îndemn , prin care sa formuleze:

- o regula de igiena privitoare la consumarea fructelor, legumelor si a

salatelor

- o regula ce trebuie respectata în timpul mesei

Anexa
Fisa de lucru- Grupuri alimentare
Grupuri alimentare Rol
1)CARBOHIDRAŢI organismului energia de care acesta are
nevoie pentru efortul fizic şi pentru
funcţionarea normală a organelor interne.
2) PROTEINE Proteinele se găsesc în tot corpul nostru – în
muşchi, oase, piele, păr şi în orice alte părţi
sau ţesuturi ale corpului. Lipsa proteinelor
poate încetini creşterea, provoacă pierderea
masei musculare, scade imunitatea,
afectează inima şi sistemul respirator şi
poate duce la deces.
Sursa
pâine, cereale şi crupe din
ele, cartofi, paste făinoase,
porumb şi alte produse care
conţin amidon.
cerealele integrale (care
conţin învelişul exterioar şi
germenele seminţei; pe
ambalaj, de regulă, este
indicat „cereale integrale”),
legumele, fructele şi
fasolea.
fasolea, mazărea, năutul,
lintea, soia, nucile şi
cerealele
Fasolea, peştele şi carnea
de găină oferă suficiente
proteine fără multe grăsimi
saturate.
Recomandari
1. Dacă e posibil, alegeţi cereale
integrale din produse precum pâinea
din grâu integral sau alte cereale
integrale, de ex. cereale, ovăz,
porumb etc.
2. Nu vă limitaţi în alimentaţie doar
la cartofi, încercaţi fasolea, lintea,
năutul, crupele de grîu sau hrişca. 3.
Alegeţi fructele în loc de suc
4. Mâncaţi mai multe legume şi
fructe.5. Alegeţi băuturile sănătoase
şi evitaţi băuturile răcoritoare şi alte
băuturi dulci.
1. Mâncaţi proteinele cu legume,
deoarece acest lucru vă va ajuta să
beneficiaţi de vitaminele şi
mineralele ce le conţin.
2. Echilibraţi consumul de
carbohidraţi şi proteine.
3) GRĂSIMI ŞI Grăsimile nesănătoase – grăsimile saturate
ULEIURI şi hidrogenate (numite şi grăsimi trans-) –
sporesc riscul anumitor boli. Grăsimile
sănătoase – mononesaturate şi poli-
nesaturate – reduc riscul de îmbolnăvire.
4) CALCIU
Grăsimile sănătoase se
găsesc în uleiurile vegetale,
grăsimea de peşte.
Laptele, legumele
frunzoase verzi, broccoli,
fasolea coaptă, brânza de
soia.
1.Folosiţi uleiuri vegetale pentru
prăjire şi coacere. Uleiul de măsline,
rapiţă, floarea-soarelui şi din alte
plante conţine grăsimi nesaturate
benefice pentru inimă.
2. Reduceţi sau evitaţi consumul
grăsimilor hidrogenate, care se
conţin în margarine, biscuiţi,
pateuri, torturi şi alte prăjituri.
Consumaţi cel puţin o sursă de
grăsimi omega-3 în fiecare zi
(peşte gras cu carne întunecată, de
ex., somon, macrou, ton) sau nuci.
4. Consumaţi carne grasă în
cantităţi moderate
Reduceţi consumul grăsimilor
animale. Grăsimea din carnea de
porc, jumările şi slănina constituie
grăsimi saturate şi consumul
acestora trebuie redus.
Baieti - media de inaltime si
greutate Inaltime (cm) Greutate(kg)
12-13 ani 147 – 157 39 – 45
14-15 ani 160 – 168 48 – 57
16-17 ani 170 – 178 59 – 68
18-20 ani 173 – 178 68 – 73
Fete - media de inaltime si
greutate Inaltime (cm) Greutate(kg)
12-13 ani 152 – 160 43 – 48
14-15 ani 160 – 163 48 – 52
16-17 ani 163 – 163 52 – 54
18-20 ani 163 – 163 57 – 59
Daca tu te simti bine, daca nu obosesti repede si iti place de modul in care arati, atunci nu trebuie sa te preocupi de greutate.
Daca insa simti ca vrei sa ai o forma fizica mai buna, alege exercitiile si mancarea sanatoasa. Anumite sporturi ajuta la
cresterea in inaltime (baschet, inot) pe cand altele te ajuta sa ramai slab si sa ai corpul tonifiat (gimnastica, tenis, ciclism).