Promovarea sănătății la

compartimentul
alimentație și nutriție
Plan:
1.Tipuri de alimentație.
2.Principiile de bază ale alimentaţiei
sănătoase.
3. Aditivii alimentari.
4. Obezitatea – factorii declanșatori.
 
 Continuați fraza

Trebuie să mîncăm pentru ...

"Trebuie să mâncăm pentru a
trăi, nu să trăim pentru a mânca"
(Cicero)
 OBIECTIVELE ALIMENTAŢIEI:

1. Asigură creşterea
2. Asigură
şi dezvoltarea
dezvoltarea
organismului, în
creierului: viteza
special în primii ani
dezvoltării
şi în adolescenţă când
cerebrale este mare
viteza creşterii este
în primii ani;
foarte ridicată;

3. Satisface 4. Satisface
necesităţile foarte
necesităţile afective
legate de variabile de la un
alimentaţie. individ la altul.
 Raţia alimentară se alcătuieşte pe baza principiilor
alimentaţiei sănătoase, a valorii nutritive a produselor
alimentare şi reiese din propria experienţă.

vârstă

resurse
sex
financiare
Raţia
alimentară
zilnică a unui
individ
sănătos
depinde de
Tradiții zonă
naţionale climatică

sezon
vârstă starea de destinaţia
sănătate instituţiei

Regimul alimentar depinde de:

Regimul alimentar include 4-5 mese de bază pe zi cu
repartizarea corectă a caloriilor:

Dejun
15-20%

Prânz
35-40%

Se recomandă
Cină respectarea orelor fixe
15-20% de masă, iar ultima masă
principală se va lua cu
cel puţin 2 ore înainte de
culcare.
Gustare
5-10%
Cerinţe igienice către regimul alimentar

1.
2.
durata timpului meselor
mesele să fie luate în
să fie suficientă în
unul şi acelaşi timp;
funcţie de vârsta (40-
30-20 min.);

3.
4.
ambianţa sufrageriei durata timpului
să corespundă dintre mese să fie de
cerinţelor şi normelor cel mult 4 ore;
sanitare.
Ca sursă principală de proteine, în
hrană se recomandă proteinele
vegetale
• se limitează proteinele animale
• în loc de carne roşie (de porc,
bovine, oi) se recomandă să se
consume carnea albă (de pasăre),
peştele
Principiile de bază ale alimentaţiei sănătoase:
Este de dorit ca hrana să fie
preponderent origine vegetală
• să conţină toate elementele
nutritive necesare
• valoarea calorică a hranei trebuie
să acopere pierderile de energie
ale organismului
 Se limitează Ca sursă
Ca sursă produsele principală de
Trebuie incluse principală de animale grase lipide în hrană se
în raţia glucide, se recomandă
alimentară cât recomandă • carnea roşie,
slănina, untul, lipidele vegetale
mai multe produsele
legume şi fructe alimentare smântână, • uleiurile de
proaspete bogate în ficatul, ouăle floarea
poliglucide soarelui,
porumb,
măsline etc.,
nuci
sănătoase:
Principiile de bază ale alimentaţiei
 Mesele trebuie
Să stimuleze servite
să corespundă pofta de conform unui
Trebuie Bucatele
vârstei, mâncare prin regim
limitate în raţia trebuie să fie
activităţii, forma, gustul fiziologic
alimentară uşor
climatului, şi mirosul stabil,
dulciurile, asimilabile, să
deprinderi-lor apetisant şi să minimum de 4-
zahărul, sarea aibă o anumită
habituale şi determine 5 ori pe zi cu o
de bucătărie temperatură
naţionale. senzaţia de pauză depănă
saţietate la 3 ore între
mese
sănătoase:
Principiile de bază ale alimentaţiei
 Reţineţi!
În funcţie de
importanţa lor
nutritivă şi calorică, Prin prelucrarea
păstăioasele (soia, Toate legumele şi termică şi păstrarea
mazărea, fasolea,
fructele, cu îndelungată,
etc.) sunt aproape
similare (atunci când excepţia cartofului, vitaminele din
sunt asociate adecvat se mănâncă crude legume şi fructe se
în cadrul meniului) distrug
cu produsele de
carne, pasăre, pește.
Stiati că!

Lipsasau
Lipsa sauinsuficienţa
insuficienţagrăsimilor
proteinelor din alimentaţia
în alimentaţie copiilor
determină duce la
oprirea
Excesul de grăsimi
încetinirea la împiedicând
creşterii, copilhepatice,
duce, pe de o parte,
totodată la obezitate
opărului
bună
creşterii,
Excesul apariţia unei suferinţe
glucidelor se află la originea căderea
diferitor boli: dezvoltare
sau scăderea
caria a
dentară,
(depunere excesivărezistenţei
de grăsimi creierului
sub piele, în jurul organelor interne
obezitatea, diabetullazaharat,
infecţii cutanate.
ateromatoza şi altele.
şi, în special, în ficat),
Piramida alimentară - o reprezentare schematică a
principiilor alimentației sănătoase elaborată de dieteticieni.
Sursele de substanţe nutritive pentru organismul uman

Ca sursă principală de proteine animale în hrana

omului, sunt produsele de carne şi produsele
lactate (caşcavalul conţine 25% proteine,
produsele de carne, peşte, pasăre - 16- 20%,
brânza de vaci - 14%, ouăle - 13%); de proteine
vegetale sunt produsele de panificaţie,
păstăioasele (mazărea şi fasolea conţin - 22-23%
proteine, crupa de hrişcă - 13%, crupa de ovăz
12%, macaroanele -10-11%, pâinea albă - 8%,
pâinea neagră - 5-6%).
 Ca sursă principală de lipide (grăsimi) animale în
hrana omului, servesc produsele de carne şi produsele
lactate (slănina conţine 90-92% lipide, untul - 72-
82%, carnea de porc grasă - 49%, salamurile - 20-
40%, smântână - 10-30%, caşcavalul - 15-30%); de
lipide ve­getale - uleiurile vegetale (ulei de floarea-
soarelui, care conţine 99,9% lipide).
 Sunt bogate în colesterol ouăle (gălbenuşul),
caşcavalul, untul, ficatul, rinichii, inima.
Sursele de substanţe nutritive pentru organismul uman
 Ca sursă principală de glucide în
hrana omului, sunt produsele
alimentare bogate în
amidon: crupele şi macaroanele (conţin
55-70% de amidon), păstăioasele (40-
45%), pâinea (30-40%), cartoful (16%).
O sursă importantă de glucide simple
este atât zahărul (99,8% de zaharoză),
cât şi fructele şi legumele dulci (conţin
glucoza şi fructoză): struguri (16%),
prune, caise ş.a.
 Sursele de substanţe nutritive pentru organismul uman

„ C” - măceşul, gogoşarii, „ B” - pâinea neagră, ficatul,

coacăzul negru, cătina ş.a. tărâţele, carnea ş.a.

„ A” - untura de peşte, ficatul,

peştele şi altele. Caroten - „ D” - ficatul de peşte, peştele,
morcovul, caisele, bostanul, oul, ficatul, untul şi altele.
roşiile ş.a.

Sunt bogate în fibre vegetale (celuloză)

păstăioasele, cerealele, pâinea neagră, plantele
cu seminţe mărunte (agrişa, coacăzul, zmeurul,
căpşunile ş.a.), varza, cartoful, morcovul.
• Majoritatea sărurilor de Ca
sunt asimilate de organismul
uman prin consumul
produselor lactate; de P - prin
consumul produselor lactate şi
şi a pâinii.

• Organismul uman îşi

îndestulează deplin
necesităţile sale în săruri
minerale cu hrana folosită. De
aceea nu este necesar să se
adauge în hrană nici sarea de
bucătărie.
 Aditivii alimentari (cunoscuţi în limbajul uzual şi ca
E-uri) reprezintă orice substanță naturală sau chimică care
nu este consumată ca aliment în sine şi nu este folosită ca
ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu
valoare nutritivă şi care se adaugă în mod intenționat,
cu un scop tehnologic (incluzând modificări
organoleptice) în timpul producerii, procesării, preparării,
tratării, împachetării, ambalării, transportului, stocării
sau în timpul altei modificări aplicate unui aliment,
devenind un component alimentar sau afectând
într-un fel sau altul caracteristicile alimentelor.
Aditivii alimentari se împart în mai lulte categorii:

• substanţe care prelungesc

conservanţi perioada de păstrare a alimentelor,

protejându-le împotriva alterării
cauzate de microorganisme

coloranţi • substanţe ce măresc sau

restabilesc culoarea alimentului

• altele decât zahărul, care se

îndulcitori utilizează la prepararea

alimentelor pentru a le da gust
dulce

• substanţe care prelungesc

antioxidanţi
perioada de păstrare a alimentelor,
protejându-le împotriva alterării ca,
de exemplu, râncezirea grăsimilor
cu schimbarea culorii
Aditivii alimentari se împart în mai lulte categorii:

• substanţe care
măresc aciditatea
acidifianţi alimentelor,imprimâ
ndu-le un gust acru
• substanţe care fac
posibilă formarea sau
emulgatori menţinerea
omogenităţii
amestecului etc.
 Aditivii alimentari se introduc în
procesul tehnologic în doze
minime, însă necesare pentru a
atinge efectul scontat.
Conservan E 250 Nitritul de sodiu
t

• Europa
• Cod de
• Grupul
identifi- • Denumirea
din care care
face parte substanței
chimice
concrete
• zahăr, terciuri deshidratate.
• apă minerală şi ape de izvor, cafea (cu excepţia cafelei
instant aromatizate) şi extracte de cafea, ceai de frunze
nearomatizat
• unt, lapte, produse lactate viu fermentate nearomatizate,
inclusiv iaurturi
• miere, uleiuri şi grăsimi de origine animală şi vegetală
emulsionate
Utilizarea aditivilor alimentari nu se admite în:
 Reţineţi!
Efectele aditivilor alimetari
asupra sănătăţii consumatorilor sunt
încă insuficient cunoscute, mai ales
în ceea ce priveşte efectul în timp.
 Hidratarea cu apă plată a
organismului
Consumul zilnic de legume, fructe
proaspete
Realizați
Renunţaţi la:
Sedentarism
Diete monotone
Alimente rafinate, înalt procesate, bogate, în
special, în zaharuri rafinate, grăsimi
hidrogenate, E-uri, sare, arome artificiale;
Unele sfaturi:
 Dezgheţarea peştelui proaspăt congelat se va
efectua în apă curată la temperatura camerei
timp de 2-4 ore.

Nu se Înainte de a fi Carnea, după

recomandă de tăiată, de pe tăiere, se va
dezgheţat carne se spăla bine cu
carnea în apă înlătură apă rece.
sau lângă ştampilele,
plită, pentru a cheagurile de
evita pierderea sânge etc.
elementelor
minerale şi
extractive.
Unele sfaturi:
Legumele, verdeaţa se curăţă şi se spală într-un castron, apoi
se clătesc sub un jet puternic de apă.

Legumele pentru terci se vor fierbe fără coajă în apă

clocotindă, puţin sărată, cu excepția sfeclei și a mazărei.

Fiertura se va folosi pentru prepararea supelor, sosurilor

etc., ea conţinând multe elemente minerale şi vitamine.

Nu se recomandă ca legumele să fiarbă la un foc puternic sau

ca ele să fie amestecate des.
Regulile de igienă la bucătărie:

Bucătăria va fi iluminată corespunzător pentru a evita

obosirea ochilor şi unele accidente ca tăierea degetelor.

Înainte de a începe lucrul, se spală mâinile cu săpun, se

îmbracă şorţul, se ascunde părul minuţios sub broboadă.

După frecventarea WC-ului, se spală mâinile cu apă şi

săpun.

Unghiile de la mâini sunt tăiate scurt, nu se poartă pe degete

inele, pe haine - bolduri, în păr - agrafe etc.
 Regulile de igienă la bucătărie:

Nu se permite pregătirea bucatelor de către

persoane care prezintă simptome de răceală,
tulburări intestinale, puroi, arsuri, tăieturi etc.

După servirea mesei, vesela şi tacâmurile se spală

cu apă fierbinte. Pentru degresarea lor se foloseşte
praf de bicarbonat de sodiu sau de muştar. Nu se
folosesc detergenţii pentru rufe la spalatul veselei
şi tacâmurilor.
 Regulile de igienă la bucătărie:
Pentru a preîntâmpina dezvoltarea muştelor, este necesar să
se aibă grijă de amenajarea și întreţinerea corectă a gropilor
pentru resturile alimentare, a toaletelor, a lăzilor,cutiilor,
containerelor de gunoi.

Încăperile vor fi protejate de pătrunderea muștelor prin

dotarea cu plase antiinsectă a geamurilor, oberlihturilor,
uşilor ori cu tifon sau hârtie lipicioasă tăiată în panglici lungi.

Efectuarea regulată şi minuţioasă a curăţeniei în bucătărie.

Nimic nu trebuie să rămână murdar şi în dezordine!
Ştiaţi că:
 Volumul raţiei (ml) la vârsta de 1-3 ani
este de 1 000-1 400,
 la 3-6 ani - 1 700-2100,
 la 7-10 ani - 2 100-2 300,
 la 11-13 ani, băieţi şi 14-17 ani, fete -
2 400-2 700,
 la 14-17 ani, băieţi - 2 500-2 700 ml.
 Reţineţi!

Mâncarea
Se
prea fierbinte recomandă
sau prea rece ca
Micul dejun este temperatura
se serveşte dăunătoare mâncărurilor
timp de 15- organismului. gătite, calde,
20 minute, Şi una şi să fie între
iar prânzul – cealaltă pot 50-60°C, iar
30 min. provoca temperatura
îmbolnăvirea celor reci nu
tractului mai ioasă de
digestiv.
10- 18°C.
La elaborarea meniurilor se va ţine cont de alternarea corectă a
preparatelor culinare.

Bucatele din carne se vor servi cu legume şi zarzavaturi.

în timpul zilei, este de dorit ca copi­lul să primească două feluri de

legume şi numai unul din crupe.
Terciurile pot fi îmbogăţite cu elemente minerale, dacă se vor pregăti pe
bază de fiertură de legume şi fructe.

Se vor folosi pe larg legumele, fructele şi verdeaţa.

Bucatele bogate în proteine, în special, de origi­ne animală se vor folosi

în prima jumătate a zilei (dejun, prânz).
La cină, nu se recomandă carnea, peştele şi produsele preparate din
ele, fiindcă noaptea secreţia glandelor digestive se micşorează cu 90%.
în afară de aceasta, proteinele măresc excitabilitatea sistemului nervos
central.

La cină, trebuie micşorat şi volumul de lichide consumate.

• Măresc secreţia sucurilor în tractul digestiv
bulionul (zeama) din carne, peştele, ciupercile,
caşcavalul, condimentele, varza, castraveţii ş.a.
• Se reţin în stomac şi se absorb încet grăsimile,
carnea prăjită, pâinea, păstăioasele ş.a.
• Se rețin puţin timp în stomac laptele şi produsele
lactate, oul fiert moale, legumele, fructele,s.a.
Influenţa hranei asupra tractului gastrointestinal
• Au efect constipant bucatele fierbinţi, chiselul,
terciurile de orez şi de gris, făinoasele, ceaiul tare,
cacaua, cafeaua, ciocolata ş.a.
• Au efect purgativ (provoacă diaree) prunele, uleiurile
vegetale, sucurile reci de legume, su­curile dulci,
chefirul, apa minerală rece, legumele şi fructele,
pâinea neagră ş.a.
• Micşorează secreţia sucului gastric în tractul digestiv
produsele lactate, legumele şi fructele fierte, carnea
fiartă, morcovul ş.a.
Influenţa hranei asupra tractului gastrointestinal
 Stimularea peristaltismului în scopul evitării
constipaţiei se realizează prin:
Consumul de alimente care conţin celuloză şi alte fibre
vegetale, cum ar fi legumele, zarzavaturile, fructele şi
cerealele;
Consumul de tărâţe; Renunţarea la prânzurile
copioase, care duc la constipaţie prin indigestie;

Reducerea tuturor alimentelor care produc constipaţie: grăsimi,

orez, brânză, fasole etc.;

Renunţarea la somnul de după alimentaţie;

Consumul suficient de lichide previne constipaţia;

 1.Învăţaţi să mâncaţi
alimente cu un conţinut mai
sărac în calorii (de ex.carne
de pui şi peşte slab, fructe,
legume, salate).
2.Încercaţi să reduceţi
cantitatea de sare.

3.Citiţi etichetele alimentelor pe

care le cumpăraţi şi evitaţi
alimentele care conţin
cantităţi mari de zaharuri, de
grăsimi, de sare şi de aditivi
alimentari (E-uri).

Recomandări pentru o dietă sănătoasă

 4.Limitaţi consumul de alimente
bogate în grăsimi saturate (carne
de porc, de vită, unt, margarină,
brânzeturi grase).
5.Obişnuiţi-vă să beţi apă, nu
băuturi carbogazoase.

6.Rămâneţi la porţii mai mici şi nu

mai cereţi a doua porţie.

7.Bucuraţi-vă de mâncare, acordaţi-vă timp să

mâncaţi şi să mestecaţi alimentele.
Alimentaţia este şi trebuie să fie alegerea dumneavoastră.

Evitaţi alimentele şi obiceiurile nesănătoase, pentru

că acest lucru vă va ajuta să vă men­ţineţi într-o
formă fizică şi psihică bună şi să vă îngrijiţi
organismul.

Alimentaţie sănătoasă conduce la creşterea

randamentului şi a performanţei la locul de muncă.

Alimentaţia sănătoasă contribuie la scăderea

îmbolnăvirilor şi la îmbunătăţirea posibili­tăţilor de
recuperare după diverse boli.
Alimentaţia sănătoasă reduce absentismul la
locul de muncă şi toate dezavantajele acestuia.

Veţi putea dormi mai bine şi vă veţi simţi mai

odihnit la trezire.

Veţi avea un control mult mai bun asupra propriei

greutăţi, astfel încât să nu fiţi nici supraponderal,
nici subponderal.

Dacă sunteţi supraponderal, veţi reuşi să pierdeţi

din surplusul de greutate și veţi reuși să vă
menţineţi greutatea în continuare.
Nivelul de energie al organismului va fi îmbunătățit și veți
putea să vă bucurați că puteți desfășura diferite activități
fizice

Alimentația sănătoasă contribuie la reducerea nivelului

de stres, nivelului de anxietate și îmbunătațește starea
de spirit. Dacă la o alimentație sănătoasă adăugați și un
nivel adecvat de activitate fizică, afectul asupra stării
dumneavoastră de spirit va fi mult mai bun.

Respectarea programului de masă la locul de muncă vă

oferă posibilitatea petrecerii unor momente plăcute în
compania colegilor.
Virtuţiile principale ale produselor lactate
acide (lapte acru, chefir, iaurt)

Distrug microbii patogeni;

Împiedică putrefacția intestinală şi producerea

de toxine care otrăvesc organismul;

Combat fermentaţia, gazele intestinale,

iritaţiile, inflamaţiile şi infecţiile intestinale;

Favorizează asimilarea de calciu şi fosfor şi a

altor minerale importante;
Virtuţiile principale ale produselor lactate
acide (lapte acru, chefir, iaurt)

Dacă nu sunt foarte acide (acru), au

acţiune notabilă şi benefică asupra
ulcerelor de sto­mac şi de duoden; asupra
colitei, enteritei, gastritei şi constipaţiei;

Aduc vitamina C şi vitaminele din grupul B

care de multe ori sunt distruse în tubul
digestiv; sintetizează în tubul intestinal
vitamine din grupul B.
Germenii de grâu
 reprezintă cea mai bogată sursă naturală
de vitamina E care este esenţială vieţii
umane, fiindcă exercită o funcţie de
neînlocuit în reproducere.
 100 g de germeni grâu, incluse zilnic în
alimentaţia noastră, sunt suficiente pentru
a satisface necesităţile noastre normale
în vitamina E şi contribuie la asigurarea
necesarului de vitamine din complexul B.
Porumbul.
 Conține proteine, glucide, grăsimi
minerale și vitaminele B,E. Mămăliguța
preparată din făină de porumb este
hrănitoare și ușor de digerat ( e
important ca să fie bine fiartă).
Porumbul fiert, de asemenea, este bun
și recomandat. Bogat în acizi grași
polinesaturați, uleiul de porumb previne
creșterea colesterolului din sînge.
OBEZITATEA

 Dacă alimentația este excesivă, masa

organismului crește repede, vine etapa
obezității, ceea ce duce la dereglări
bruște ale schimbului de substanțe și ale
altor funcții ale organismului copilui.
Periculos este faptul că un numaăr de
copii devin în viitor oameni bolnavi, iar
durata vieții lor va fi mai mică.
 Pentru a evita obezitatea, se recomandă:
De redus la minimum în raţia alimentară produsele animale grase (carnea
roşie

produsele lactate grase ş .a.) şi dulciurile; de limitat consumul de

produse de panificație (pâine, macaroane, crupe e t c) .

Pentru adulţi de limitat, iar pentru copii se recomandă de exclus din

bucate condimentele(piper, cuişoare şi altele), produsele picante (ardei,
hrean, muştar, murături ş.a,) care măresc pofta de mâncare.

Se mănâncă puţin, dar mai des (6-7 ori pe zi). Pentru a înlătura foamea
care apare în timpul zilei se mănâncă un măr, un morcov sau se bea un
pahar de suc, chefir (ceva care nu este caloric).

Surplusul în greutate al organismului se evită prin practicarea sportului

şi a activităţii fizice.
Practici alimentare incorecte la
adolescenţi
 Obiceiurile alimentare dobândite în adolescenţă au
repercusiuni importante asupra stării de sănătate,
atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.
 Studiile nutriţionale arată că gustările (snack)
constituie un model alimentar frecvent întâlnit la
şcolari, adolescenţi şi studenţi, iar folosirea de fast-
fooduri (minuturi) a înregis­trat o creştere
impresionantă. Aceste produse alimentare sunt
bogate în calorii, conduc la obezitate (40-50% din
calorii care provin din grăsimi în mare majoritate
saturate) și au un conţinut scăzut de calciu şi
vitamina A.
Practici alimentare incorecte la
adolescenţi
 Produsele de carne, mezelurile sunt folosite în alimentaţie
datorită gustului plăcut; a saţietăţii şi lipsei necesităţii
preparării. Unele dintre aceste produse alimentare sunt
con­siderate în mod greşit de către adolescenţi chiar
dietetice (parizer, crenvurşti)? Ele conţin aditivi alimentari
care pot avea un efect nefast.
 Omiterea meselor, în special a micului dejun, a devenit o
obişnuinţă la copiii şcolari și la adolescenţi datorită lipsei
de timp, priorităţii altor activităţi, nesupravegherii de către
adulţi sau temerii de obezitate. Aceasta reprezintă un
obicei nesănătos, micul dejun trebuie să fie consistent, cu
un conținut crescut de proteine, având în vedere faptul că
în cursul dimineții solicitarea fizică și psihică este maximă.
Care sunt măsurile de profilaxie a
intoxicaţiilor alimentare?
 La prevenirea îmbolnăvirilor infecţioase digestive
contribuie păstrarea curată a alimen­telor. Aceasta
presupune prepararea atentă a alimentelor, mai ales a
cărnii. Hrana trebuie consumată la cât mai scurt timp după
preparare, evitând alterarea ei prin păstrare. Dacă trec
 mai mult de 2 ore de la preparare fară a fi consumată,
hrana trebuie păstrată la rece sau rea­dusă la temperatura
de preparare. Alimentele crude şi instrumentarul folosit la
prelucrarea lor nu vor veni în contact cu alimentele gătite
şi cu instrumentarul utilizat în manevrarea scestora din
urmă. Suprafeţele pe care se pregătesc alimentele trebuie
să fie curate. Alimen­tele vor fi menţinute curate şi
inaccesibile muştelor, rozătoarelor si altor animale.
• Înainte de cumpărare (folosire),
examinaţi cu atenţie produsul
alimentar (culoarea, gustul, mirosul,
consistenţa etc.).
• Nu cumpăraţi carnea şi peştele care
nu au fost supuse controlului de
către medicul veterinar. Reţineţi!
• Laptele cumpărat de la piaţă sau de
la persoane necunoscute trebuie
fiert în mod obli­gatoriu.
• Toate conservele bombate să fie
aruncate imediat. Nu se conservă
cireşele, caisele, pier­sicile şi prunele
cu sâmburi din motivul că sâmburii
conţin substanţe care pot fi toxice.
• Fixaţi-vă o regulă: toate produsele gătite, dacă au
fost păstrate în frigider mai mult de o zi, înainte de
a fi servite, sunt supuse prelucrării termice depline
(spre exemplu: felul întâi se fierbe câteva minute,
carnea se prăjeşte etc.).
• Nu se admite păstrarea îndelungată a cărnii
dezgheţate şi a peştelui; ele trebuie supuse
imediat prelucrării termice.
• Lucraţi la bucătărie doar cu mâinile curate, cu un
Reţineţi!
batic (o bonetă) pe cap, cu şorţ. în bucătărie nu se
face nimic cu mâinile murdare şi nu se trece de la
o operaţie murdară, ca spălarea legumelor, la alta
curată, ca tăierea fripturii sau a pâinii. înainte de o
ast­fel de operaţie, mâinile se spală bine cu apă şi
săpun.
• Toată vesela, instrumentele de bucătărie, utilajul,
se spală după fiecare folosire, se menţin curate in
permanenţă, se păstrează in dulapuri inaccesibile
muştelor, rozătoarelor etc.
Reţineţi!
• Termenul şi condiţiile de
păstrare a produselor
alimentare şi semifabricatelor
este indicat de către producător
pe ambalaj.
• Produsele uşor alterabile se Reţineţi!
păstrează în frigider.
• Alimentele care se servesc ca
atare (brânza, şunca, mezeluri,
fructe etc.) se păstrează în
frigider astfel încât să nu fie în
contact cu alimentele care vor fi
preparate prin utilizarea focului
(fierbere, prăjire, coacere). Reţineţi!
 Castraveții, roșiile, ridichea
de lună trebuie spălate într-
un volum mare de apă
curgătoare, timp de cel puțin
5 minute. Se consideră
spălate legumele de pe care
a fost înlăturat complet
conținutul de sol și alte
impurități mecanice.
Pe suprafața legumelor se
găsește sol contaminat cu
microbi și ouă de paraziți –
helminți. De aceea,
prelucrarea lor trebuie
efectuată minuțios și calitativ
pentru a fi îndepărtate toate
impuritățile mecanice și
biologice.
 Morcovul, sfecla, Pentru a îndepărta
Cartoful trebuie cartoful, pătrunjelul solul și nisipul de
curăţat bine de şi alte legume pe verdețuri- frunze
ochiuri (zonele de rădăcinoase cu de pătrunjel,
încolţire) şi rămăşiţe de sol se țelină,mărar, cozi
înlăturate părţile înmoaie timp de de ceapă verde,-
înverzi­te, bogate în 10-15 minute în acestea se țin în
solanină, care este apă rece, apoi se apă și apoi se
toxică. curăţă, se spală şi spală minuțios în
se clătesc bine; apă curgătoare.
Cum să reducem riscurile în utilizarea legumelor şi a fructelor:

Dacă este posibil, cultivaţi propria voastră grădină şi livadă;

Fructele şi legumele mari şi frumoase nu sunt

întotdeauna cele mai sănătoase;

Spălaţi foarte atent fructele, legumele şi verdeţurile

pentru a micşora riscul de contami­nare parazitologică;

Curăţaţi fructele şi legumele de coajă;

Evitaţi cumpărarea şi folosirea legumelor şi a fructelor coapte

forţat prin tratament cu substanţe agrotoxice.
 Metode de păstrare a legumelor şi a
fructelor
 Legumele şi fructele se recomandă să fie
păstrate în stare naturală în lăzi, cutii cu
găuri pentru aerisire, saci de pânză etc.,
într-o încăpere cu temperatura şi
umiditatea constan­tă (de regulă în
beciuri). Unele fructe, legume şi
pomuşoare nu au termen îndelungat de
păstrare în stare naturală şi pentru a evita
putrefacţia lor se recomandă diferite
metode de păstrare.
Congelarea
la Uscarea
temperatur fructelor
a de -20°C. (mere,
Crearea
pere,
Consevare Marinarea unui mediu Crearea
prune,
a casnică legumelor cu unui mediu
caise,
Păstrarea în borcane cu ajutorul concentraţi cu
vişine etc)
în frigider la de sticlă acizilor e înaltă de concentraţi
Prin răcire: într-un
temperatur prin alimentari sare de e înaltă de
curent de
a de 0-4 C, fierbere la (acid bucătărie zahăr
aer fierbinte
temperatur acetic, acid (muratul (gemuri,
sau în urma
ă înaltă; citric); legumelor,fr compoturi);
contactului
uctelor);
direct cu o
suprafaţă
încălzită;
Metode de păstrare a legumelor şi a fructelor
Ce mănâncă diferite popoare?
MEXICO
MAREA BRITANIE
CAROLINA DE NORD
AUSTRALIA
GERMANIA
CALIFORNIA
ITALIA
CANADA
FRANȚA
JAPONIA
CHINA
LUXEMBURG
POLONIA
MONGOLIA
TURCIA
MALI
INDIA
BUTAN
CHAD
ECUADOR
 GUATEMALA

www.time.com/time/photogallery
 MOLDOVA

www.time.com/time/photogallery
 Testul ne ajută să recunoaștem şi să consolidăm
starea emoţională dorită, şi într-o anumită măsură,
să ne consolidăm poziția în societate.
Fiecare dintre oamenii mici din copac au o stare
de spirit diferită şi au o poziţie diferită.
În primul rând, identifică omulețul care consideri
că seamănă cel mai mult cu tine. După aceea,
alege omulețul cu care ţi-ai dori să semeni.
alege cine eşti şi cine ţi-ai dori să fii…  
 Acestea sunt rezultatele testului:
  Omulețul cu numărul 1, 3, 6 sau 7 - această alegere te caracterizează că fiind o persoană motivată,
care nu se teme de nici un obstacol în viață.
 Omulețul cu numărul 2, 11, 12, 18 sau 19 - acesta te caracterizează ca fiind o persoană
comunicativă, care este gata oricând să ofere un sprijin prietenilor săi.
Alegerea cu numărul 4 te definește că fiind o persoană cu o poziţie stabilă în viaţă, o persoană care
dorește să realizeze cât mai multe, dar fără să depăşească dificultăţile care pot să apară în cale.
Omulețul cu numărul 5 este mereu obosit, slab, nu are suficientă forţă de viaţă.
Numărul 13 sau 21, această alegere te definește că fiind un pic reținut; de multe ori ești expus unor
probleme interne şi eviți comunicarea frecventă cu oamenii.
Omulețul cu numărul 8 gândește pentru el însuși și se scufundă mult prea des în propria lui lume.
Omulețului cu numărul 9 îi place să se distreze şi este un omuleț fericit.
Numerele 10 sau 15 - te adaptezi cu succes la viață și te afli într-o stare emoțională optimă.
Omulețul cu numărul 14 se află cuprins de un colaps emoțional. Cel mai probabil ești expus la o
criză interioară.
Omulețul cu numărul 20 este, de obicei, alegerea unei persoană cu o foarte mare încredere în sine.
Ești un lider natural și dorești că oamenii să-ţi asculte întotdeauna părerea.
Ai ales omulețul cu numărul 16? Ai obosit încercând să tot sprijini pe cineva, dar nu ai observat
asta?
Tu, îmbrățișezi omulețul cu numărul 17 – în acest caz, ai tendința de a te evalua ca  fiind un om
înconjurat de atenție.
Mulțumesc pentru atenție!