Alimentația

Tehnica Îngrijirii Bolnavului

Proteinele
brânzeturi, carne și preparate din carne, pește, ouă, leguminoase, soia

1. Structural (16- 19 % din greutatea

adultului)
– Nutrienții principali responsabili cu creșterea și
refacerea structurilor organismului uman
2. Funcțional: EAB, constituirea enzimelor;
hormonilor; constituie receptori
membranari
 Proteinele
brânzeturi, carne și preparate din carne, pește, ouă, leguminoase, soia

• 3. Apărare
– refacerea țesuturilor lezate, troficitate a celulelor
sistemelor de apărare specific si nespecific; creste
rezistenta fata de acțiunea nociva a unor substanțe toxice:
Pb, Hg, sulfamide, antibiotice toxice – tetraciclina
– apărarea antiinfecțioasă prin stimularea genezei de
anticorpi

• 4. Energetic - prin ardere dau 4,1 Kcal/g

proteine;
Proteinele Necesar:
• pentru un adult: 1- 1,5 g / kg c / zi
• cantitativ: 13- 16 % din rația calorică;
• calitativ - 30- 40 % proteine animale
➢ creșterea cantității de proteine este
indicată în sarcină și alăptare, arsuri,
anemii, evacuări pleurale și abdominale,
postoperator.
➢ scăderea cantității de proteine se practică
în bolile febrile și afecțiunile renale.
Proteinele Carența:
• edem de foame,
• scăderea troficității pielii și fanarelor,
• încetinirea vindecării plăgilor,
• leziuni hepatice asemănătoare cu ciroza, la
copii,
• anemie, susceptibilitate mare la infecții,
• hipovolemie, șoc,
• imposibilitatea de formare a osului și
calusului,
• incapacitatea rinichiului de a concentra
urina etc.
Glucidele

➢ Zahărul, dulciurile,

➢ Orezul, cerealele,

➢ Pâinea, cartofii, varza,

➢ Legumele ,

➢ Fructele, ficatul, carnea,

➢ Mierea de albine
Glucidele Roluri

1. Energetic - furnizează aproximativ 1/2

din calorii (1g monozaharida
eliberează 4,2 cal);
• singura sursă de energie pentru creier,
sistemul nervos periferic și hematii
(foarte sensibile la scăderea glicemiei)

• de formare a depozitelor adipoase

Glucidele Roluri

2. Structural: 420 g glucide la un adult de 70

kg (100 g glicogen hepatic, 300 g glicogen
muscular, 20 g glucide circulante în sânge,
urină)
3. rol antitoxic
4. prevenirea cancerului de colon
5. reglarea peristaltismul intestinal,
absorbția diverselor substanțe organice
6. substratul pentru flora de fermentație
7. riboza, dezoxiriboza -în structura acizilor
nucleici
Glucidele
Necesar:
• aproximativ 4- 8 g / kg c/ zi în funcție
de specificul muncii
• cantitativ : aproximativ 50- 60 % din
rația calorică totală
• calitativ: limitarea consumului de
glucide rafinate (maxim 10% din
valoarea totală a raţiei calorice); 24- 30
g fibre alimentare
➢ Creştere: la copii, în boli febrile,
cașexie, denutriție, afecțiuni hepatice,
renale.
Lipidele Roluri

1. Plastic - structural 15- 21 % din

greutatea organismului
2. Energetic primordial 1g lipide - 9,3
calorii
3. Solvenți şi vehiculanți ai vitaminelor
liposolubile A, D, E, K
4. Protecție traumatică, termoreglare
datorită repartizării subcutanate sau
în jurul organelor
5. Sursă de bază pentru acizii grași
nesaturați
Lipidele Roluri
6. Influențează pozitiv proprietățile
organoleptice ale alimentelor și oferă
senzația de sațietate
7. stau la baza sintezei prostaglandinelor
(substanțe derivate din acizii grași,
servind drept mediatori într-un mare
număr de fenomene fiziologice şi
patologice), hormonilor
8. antitoxic
9. în permeabilitatea membranei
Lipidele Necesar:
• pentru adultul sănătos 0,7- 1 g lipide/ kgc/
zi
• cantitativ: 25- 35 % din totalul rației calorice (2% din totalul
caloriilor acoperit de AG poli nesaturați – esențiali)

• calitativ: respectarea proporției optime

lipide animale / vegetale 50%- 50 %
➢ Scădere: în cazul tulburărilor în
metabolismul lor, în insuficiența glandelor
ce intervin în digestia şi metabolizarea lor
(insuficiența pancreatică, hepatică,
nefroza lipoidică, diabet zaharat,
obezitate), în boli febrile.
➢ Creştere: în stări de subnutriție,
hipertiroidism (datorită arderilor
exagerate)
 Factori care influențează alimentația.

Biologici: vârsta, activitatea fizică, calitatea dentiției şi a mucoasei bucale ;

masticație eficientă; digestie şi absorbție adecvată

Psihologici: emoții, stress

Climaterici: alimentele diferă în funcție de anotimp

Sociologici: statut socio-economic (deprinderi, sărăcie) ; religie/cultură;

educație; tradiții; obiceiuri alimentare

Cognitivi: cunoştinte despre cantitate, calitate, orar

Caracteristici normale

➢Apetit = poftă de mâncare, dorința

de hrană

➢Senzație de foame = nevoia de a

mânca

➢Senzație de sațietate = senzație de

plenitudine când nevoia de hrană
este satisfăcută
 Modificări ale apetitului

1. Hipoorexie = apetit diminuat ; inapetență

2. Hiperorexie (poliorexie) = apetit exagerat
3. Anorexie = scădere marcată sau pierderea
apetitului
❑ Selectivă – intoleranță pentru anumite
alimente
❑ Mentală – cauze psihice
Modificări ale apetitului

4. Sitofobie = repulsie patologică față de alimente

5. Bulimie = tulburări de comportament
caracterizate prin episoade de ingestie
incoercibilă a unor cantități importante de
alimente
6. Polifagie = consum exagerat de alimente
datorită apetitului crescut
Modificări ale gustului

1. Ageuzie = pierderea totală /parțială a

gustului

2. Hipergeuzie = exagerare a gustului

3. Parageuzie = senzație gustativă eronată

4. Cacogeuzie = senzație gustativă falsă,

de gust neplăcut, fără prezența unui
aliment în cavitatea bucală

Alimentatia
Modificări ale deglutiției

1. Disfagie = dificultate la înghițire

2. Aerofagie = înghițirea unei cantități mari
de aer odată cu saliva sau alimentele
rapid ingerate
3. Odinofagie = durere la deglutiție
Modificări ale secreției salivare
1. Sialoree = hipersalivație
2. Hiposalivație = diminuarea secreției
salivare
Modificări ale transportului alimentelor în tubul digestiv

1. Greață – senzație (neplăcută) de

vărsătură

2. Vărsătură – eliminare pe gura a

conținutului gastric (parțial/total)

3. Regurgitație – întoarcerea alimentelor

din stomac/ esofag în gură, fără efort
sau greață
Modificări ale transportului alimentelor în tubul digestiv

4. Pirozis – senzație de arsură care pleacă

de la epigastru, esofag, faringe (însoțită
/nu de regurgitație)

5. Ruminație - revenire în gură a unor

fragmente alimentare şi remestecarea
lor

6. Tahifagie – obicei de a ingera repede

alimentele, cu masticație insuficientă
Deprinderi alimentare greşite
1. Cheilofagie – tic al unor indivizi, caracterizat prin mușcarea buzelor
2. Geofagie – obicei de a mânca pământ
3. Alte modificări:
- greșeli în alegerea şi prepararea alimentelor
- orar nesatisfăcător al meselor
- pierderea obișnuinței prin schimbarea condițiilor de mediu
Modificări ale greutății corporale
1. Obezitate = creșterea greutății corporale cu 15 – 20 % față de G ideală (o creștere mai
mică = hiperpoderal)
2. Denutriție = perturbare a nutriției caracterizată de scăderea greutății (subnutriți,
cașexie)
 Calculul rației alimentare

Rația alimentară = acea cantitate de

alimente ingerate care satisface
cantitativ și calitativ toate nevoile
nutritive ale individului pe o perioadă de
timp de 24 ore.

• Se calculează în funcție de MB, activitate

fizică; activitate depusă la locul de muncă

• Se exprimă sub formă de nevoi energetice (număr de

calorii) , fie sub forma de nevoi în factori nutritivi
(G,P,L); fie sub forma nevoilor în alimente (“x” număr
de grame de pâine, etc.)
Calculul rației alimentare

Metabolismul bazal / cheltuiala minimă

de energie
= energia necesară unui individ
1. aflat în stare de veghe,
2. în repaus fizic şi psihic,
3. la cel puțin 24 de ore -ingestie
proteine
4. cel puțin 12 ore după ultima masă,
5. în condiții de neutralitate termică (20-
21 ˚C)
Caloria=cantitatea de căldură necesară pentru a ridica temperatura 1 g H2O cu 1 ˚C

– MB-barbati-1600 Kcal/24h
– Mb femei-1300 Kcal/24h

➢ constituția corpului, vârstă( mai mare

la copii)
➢gen(mai mare la barbați)
➢condițiile mediului ext( max la 16-17,
min 3-4 dimineața: veghe mai mare ca
somn)
➢Crește odată cu Ef Fizic
➢MB+ energia necesară efort
fizic=metab general
MB variază în funcție de:

▪ diferite stări fiziologice: sarcină, alăptare

▪ factori de mediu: climat rece sau cald
MB creşte în : Hipertiroidie/ Boala Basedow
MB scade în hipotiroidie/ mixedem
Calculul rației alimentare-Nevoile bazale (MB) +

✓activitate fizică
✓activitate depusă în cadrul
profesiei:
▪ moderată– mecanici, tractoriști,
strungari, șoferi ;
▪ mare – dulgheri, turnători,
betoniști, etc
 Calculul rației alimentare-Nevoile bazale (MB) +

✓activitate fizică
✓activitate depusă în cadrul
profesiei:
▪ foarte mare – mineri
nemecanizați, spărgători de
piatră, înotători, muncitori
agricoli nemecanizați ;
▪ excesiv de mare – cosași,
spărgători de piatră, săpători
de pământ
Calculul rației alimentare

Într-o rație echilibrată:

PROTEINE – 11-13% din totalul rației calorice (45-50% P de calitate superioară)

LIPIDE – 25-30% din total(aproximativ 50% de origine animală)

GLUCIDE – 55 -60% din totalul rației calorice

 Aprecierea stării de nutriție

❑necesită măsurarea înălțimii, a greutății corporale, a perimetrului

toracic, a perimetrului abdominal (la nivelul ombilicului – în
ortostatism şi clinostatism), aprecierea pliului cutanat (de ex. cel
abdominal are valori normale de 1 – 1,2 cm)
Determinarea G ideale:
Indice Broca - > înălţimea (cm) – 100
IMC Quetelet = greutatea (kg): înălţime la pătrat (m) ; normal = 22
Aprecierea stării de nutriție

Determinarea G ideale:
Formula Lorentz - > G = 50 + 0,75 (T -150) + [(V-20):4] x 0,9
G = greutate corporală exprimată în kg ;
T = talia exprimată în cm ;
V = vârsta exprimată în ani ;
0,9 = factor de corecție aplicat numai la femei
Indicele de robustitate Piquet - > înălțimea (cm) – perimetrul toracic –
greutatea ; VN = 10-30
Aprecierea stării de nutriție

IMC[kg/m2] greutatea [kg]

=
(înălțimea)2 [m2]

•18,49 sau mai puțin - Subponderal

•intre 18,50 si 24,99 - Greutate normala
•intre 25,00 si 29,99 - Supraponderal
•intre 30,00 si 34,99 - Obezitate (gradul I)
•intre 35,00 si 39,99 - Obezitate (gradul II)
•40,00 sau mai mult - Obezitate morbida
Alimentația pacientului

Tipuri:
❑Alimentație activă
❑Alimentație pasivă
❑Alimentație pe sondă
❑Alimentație prin gastrostomă / jejunostomă
❑Alimentație parenterală
❑Alimentație prin clisma picatură cu picatură
Alimentația pacientului

Alimentația activă
❑În sala de mese
❑În salon – la masă
❑În salon – la pat, șezând
❑În salon – la pat, în decubit lateral
 Alimentația pacientului

Alimentația pasivă
❑ Când starea generală a pacienților nu le permite să se alimenteze singuri,
aceștia trebuie să fie ajutați.
❑ Asistenta se plasează în dreapta pacientului pe un scaun; verifică
temperatura alimentelor; cu mâna stângă ridică ușor capul pacientului,
eventual împreună cu perna, și servește pacientului supa cu lingura.
❑ Alimentele solide se taie în prezența pacientului, iar lichidele se vor oferi din
vase speciale (cu capac și cioc sau cu paiul)
❑ Bolnavii în stare gravă se pot alimenta cu pipeta
Alimentația pacientului

Alimentația pe sondă
Indicații:
➢ Postoperator când e necesar
➢ Tulburări de deglutiție, tumori faringiene
➢ Traumatisme cerebrale, marii arși
➢ Afecțiuni de origine nervoasă centrală: AVC, traumatisme craniene, come,
anorexie psihică
Alimentația pacientului

Alimentația pe sondă
Contraindicații:

➢ Absolute: vărsături incoercibile, ocluzie intestinală, peritonită

➢ Relative: pancreatită acută, DZ sever, decompensat, coma hepatică

Alimentația pacientului

Alimentația pe sondă

Avantaje:
❑ Menține intactă mucoasa intestinală
❑ Dieta are o compoziție asemănătoare cu cea naturală
❑ Alimentația urmează traseul fiziologic: intestin, ficat
Alimentația pe sondă
Complicații:
❑ Datorate sondei: ulcerații nazale sau esofagiene, inflamații, deplasarea
sondei, obstruarea ei etc.

❑ Aspirație traheo –bronşică, pneumonie de aspirație

❑ Grețuri, vărsături, crampe abdominale, diaree

❑ Hiperglicemie, dezechilibre hidroelectrolitice etc.

Alimentația pacientului

Alimentația parenterală
• Se realizează pe cale intravenoasă atunci când nu este posibilă
introducerea alimentelor în tubul digestiv
De exemplu :
✓ pacienții care nu se pot alimenta
✓ pacienții al căror tub digestiv trebuie pus în repaus
✓ bolnavii care refuză alimentația
Alimentația parenterală
Pot fi administrate soluții:
1. pentru aport caloric: hipo- , izo- sau hipertonice cum ar fi: glucoza 5-10-33%,
fructoza 5-10-15-20-40%, soluții dextran, emulsii lipidice, sorbitol etc
2. pentru aport plastic:
- sânge şi derivate din plasmă
- hidrolizate de proteine
Alimentația parenterală
• Pregătirea psihică şi fizică a pacientului respectă etapele unei puncții venoase
• Locurile de abordare sunt:
– venele periferice de la mână, antebraț, braț
– vena subclaviculară, jugulară internă – ptr. soluții concentrate sau alimentație
timp îndelungat
– venele sistemului cav inferior (picior, gambă) ptr. scurt timp, soluție puțin
concentrată.
Alimentația parenterală
❑ Planul de alimentare se face pe baza calculării valorii calorice a rației
alimentare zilnice .
❑ Ritmul este individualizat de medic după natura şi concentrația preparatelor,
precum şi de starea bolnavului.
Alimentația prin clismă
❑ Se recomandă în cazurile în care sonda gastroduodenală nu poate fi
introdusă, existând stricturi esofagiene sau alte contraindicații ( inflamații
ale mucoasei sau varice esofagiene)
❑ Prin clisme se poate asigura hidratarea şi alimentarea pe o perioadă scurtă
de timp.
Alimentația prin clismă
❑ Deoarece în rect nu sunt fermenți pentru digestie, iar mucoasa absoarbe
numai soluțiile izotone, substanțele proteice sunt eliminate sau supuse
unui proces de putrefacție.
❑ Soluțiile folosite sunt: Ringer, glucoză 47%, cu rol de hidratare
 Regimurile alimentare- Dieta hidrică şi hidrozaharată:

- introducerea în organism, în scop

terapeutic, de cantități mari de lichide
Ex: apă minerală, ceaiuri: de mentă, tei,
muşețel,decocturi de fructe uscate, coji
de mere, fructe de măceş, sucuri de
fructe: de lămâie, portocale
• bulion de legume -poate fi sărat sau
îndulcit
 Regimurile alimentare- Dieta hidrică şi hidrozaharată:

Atenție:
▪ nu mai mult de 2 l /zi, în doze mici, fracționate
▪ maxim câteva zile (necesită repaus la pat); pentru apa de orez: 36 de ore la
sugar, 5 zile la adult
valoare calorică:
▪ 0 pentru dieta hidrică
▪ 120- 200 cal /l în dieta hidrozaharată, în funcție de cantitatea de zahăr (30-
50g);
 Regimurile alimentare- Dieta hidrică şi hidrozaharată:

Indicații: Contraindicații
▪ gastroenterite acute toxice sau ▪ Insuficiența cardiacă
infecțioase (ceaiuri, apa de orez), avansată, ateroscleroză
bolile febrile, generalizată,
▪ boli de nutriție: gută, obezitate, ▪ perturbarea funcției
excretorii renale,
▪ boli renale: litiaza renală(!), pielită,
peritonita acută, ▪ edeme masive, ascită,
pleurezie, pericardită
▪ după intervenții chirurgicale şi
seroasă
anestezii generale
 Regimurile alimentare- Regimul Hipocaloric

▪ introducerea în organism a unei

cantități scăzute de principii nutritive
Ex: zile cu fructe sau legume, lapte,
carne de vită, ficat, pui, iepure (fierte),
peşte slab (ştiucă, lin, şalău, păstrăvi),
crustacee şi melci (langustă, homar,
stridii, crevete, scoici), ouă moi, ouă tari,
ochiuri româneşti (la abur), apă, sifon,
suc de fructe, apă minerală
Regimurile alimentare- Regimul Hipocaloric
Alimente interzise:
• zahărul, dulciurile,
▪ prăjiturile, pastele făinoase,
▪ sosurile, cărnurile grase,
▪ fructele oleaginoase (nuci,
migdale),
▪ fructele bogate în zaharoze
(strugurii)
▪ băuturile alcoolice,
mezelurile
Regimurile alimentare- Regimul Hipocaloric
Alimente interzise:
• maioneză,
• porc, berbec, carne grasă,
gâscă, rață,
• cârnați, peștele gras
(hering, macrouri,
sardele, -si conserve)
• orez, cereale, omletă,
legume uscate
Regimurile alimentare- Regimul Hipocaloric

▪ Timp de: 8- 10 zile; 300- 1900 calorii

Contraindicații:
INDICAŢȚII:
▪ Denutriție (cu excepția
▪ punerea în repaus a aparatului perioadei inițiale),
digestiv, cardiovascular,
▪ anemii,
▪ mobilizarea depozitelor adipoase -
în cura de slăbire, ▪ boli consumptive
▪ perioada inițială de realimentare a
marilor denutriți
Regimurile alimentare- Regimul hipercaloric

▪ introducerea în organism de cantități crescute de principii nutritive în

scopul corectării unor tulburări metabolice
Atenție: alimentele trebuie administrate astfel încât:
❖să se respecte proporția între principiile alimentare
❖să asigure necesarul de vitamine şi săruri minerale
❖în funcție de toleranța digestivă a individului
❖prin creșterea treptată a dozelor
❖în mese mici cantitativ, dar repetate
❖se recomandă o perioadă de repaus înainte şi după mese
Regimurile alimentare- Regimul hipercaloric
Indicații:
▪ denutriție, convalescență
▪ hipertiroidism,
▪ boli caşectizante (TBC, neo),
stări febrile prelungite,
▪ muncă fizică grea, în perioada
de creștere,
▪ în perioada sarcinii sau
lactației
Contraindicații:
▪boli cardiovasculare,
ateroscleroza, artroze,
▪boli metabolice: guta, obezitate,
DZ
! Rația trebuie stabilită în funcție
de H și G, de vârstă, sex, climă,
profesiune)
Regimurile alimentare- Regimul hiperprotidic

▪ presupune administrarea unei

cantități mai mari de 1,5 g
proteine/ kilocorp/ zi
▪ cu aport suplimentar de: carne,
pește, ouă, lapte, brânză
▪ alimentele trebuie preparate cât
mai variat, 4-5 mese/ zi
Regimurile alimentare- Regimul hiperprotidic

Indicații:
Contraindicații:
▪ la vârstnici, denutriții, anemii, TBC
▪ ciroza hepatică
▪ nefroza lipoidică (desodat), decompensată,
tratamentul cortizonic (desodat),
▪ Insuficiența renală AC /Cr
▪ sarcină (hiposodat), avansată
▪ hipoglicemie funcțională spontană ▪ arterioscleroză avansată
sau secundară unei gastrectomii
 Regimurile alimentare- Regimul hipoproteic

▪ administrarea unui regim cu limitarea aportului proteic

1. regim moderat hipoproteic: 60g proteine/zi

2. regim sever hipoproteic: 40-50g proteine/zi

3. regim hipoproteic extrem: sub 40 g proteine/zi

 Regimurile alimentare- Regimul hipoproteic
Permise
▪ legume proaspete, fructe
proaspete, unt, ulei,
margarină, zahăr, bomboane,
dulceață, miere, jeleu de
fructe, suc de fructe proaspăt,
apă minerală, cafea şi ceai
slab, infuzii, vin roşu îndoit cu
apă
Se vor evita: legume uscate, migdale,
nuci, alune, cacao, extracte de
carne, conserve de carne şi peşte,
brânzeturi fermentate, alcool
❖se va limita consumul zilnic de:
lapte, pâine, cartofi, carne sau
peşte, ouă
 Regimurile alimentare- Regimul hipoproteic
Indicații:
▪ afecțiuni renale cu retenție azotată,
▪ gută,
▪ Insuficiența cardiacă, hipertensiune malignă
Contraindicații:
▪ anemii, denutriție, boli consumptive
Regimurile alimentare- Regimul Hipolipidic

Alimente permise:
▪ lapte smântânit, iaurt degresat,
▪ brânză de vaci slabă, carne slabă de vacă,
găină,
▪ peşte slab, albuş de ou, pâine, griş,
▪ orez, fulgi de ovăz,
▪ legume (spanac, lobodă, castraveți, ardei, roșii,
vinete, fasole verde, conopidă, varză, cartofi,
morcovi),
Regimurile alimentare- Regimul Hipolipidic

Alimente permise:
• fructe (mere, portocale, căpşuni,
zmeură, pepene verde, afine,
coacăze),
• budinci, spume de albuş, bezele
• tarte cu fructe, apă minerală
• ceaiuri (NU de mentă), supe
degresate
Regimurile alimentare- Regimul Hipolipidic

Alimente interzise:
❖lapte integral, brânzeturi grase, smântână, frișcă,
❖carnea grasă, gălbenușul de ou, pâinea preparată cu lapte, ou, unt,
pastele făinoase preparate cu ouă
❖unele legume (fasolea uscată, mazărea uscată, lintea, varza de
Bruxelles, ridichile, țelina), fructele oleaginoase, dulciurile preparate cu
grăsime și ou, untul, margarina, untura, seul, grăsimile vegetale,
băuturile alcoolice, supele cu rântaș
 Regimurile alimentare- Regimul Hipolipidic

Indicații:

• ateroscleroză, dislipidemii, obezitate, nefroza lipoidică,

• litiaza biliară, pancreatitele cronice,

• mixedemul, acidoza diabetică

Regimurile alimentare- Regimul lacto-ovo-vegetarian

▪ presupune alimentarea
exclusivă cu produse
vegetale, lapte şi ouă
▪ cu: alimente vegetale,
lapte, ouă, miere, unt, ulei
▪ hipocaloric, monoton
Regimurile alimentare- Regimul lacto-ovo-vegetarian

Alimente permise:
❖supe şi terciuri de legume, verdețuri,
fructe, orez, fulgi de ovăz, arpacaș, griș,
❖ derivate de lapte (lapte acru, iaurt,
chefir, brânzeturi, smântână, frișcă),
❖făinoase (macaroane, tăiței, budincă),
❖ouă, preparate din ouă, legume și fructe
Regimurile alimentare- Regimul lacto-ovo-vegetarian

Indicații:
▪ gută (necesită şi excluderea spanacului, verzei, cafelei),
obezitate,
▪ afecțiuni cardio-renale, HTA, ateroscleroză,
▪ hipertiroidie,
▪ constipația necomplicată
Contraindicații:
▪ anemie, denutriții, convalescenții
Regimurile alimentare- Regim vegetarian și de crudități:

▪ hipocaloric, monoton
▪ timp limitat
Alimente permise:
▪ fructe, legume
Alimente interzise:
▪ carne, lactate
Regimurile alimentare- Regim vegetarian și de crudități:

Indicații:
▪ afecțiuni cardiace şi renale
care evoluează cu edem,
▪ gută, obezitate, diabetul grav,
▪ auto intoxicații cronice și
dermatoze alergice,
constipația cronică
Regimurile alimentare

O varietate a regimului de crudități este cura de fructe:

▪ cura de prune sau smochine: constipație
▪ cura de lămâi: reumatism
▪ cura de căpșuni: reumatism, gută
▪ cura de struguri: gută, afecțiuni renale, hepatice
▪ cura de afine, gutui: diaree
▪ cura de mere rase: diaree
 Regimurile alimentare- Regimul hiposodat:

▪ regim hiposodat larg - în care se suprimă orice adaos de sare la

prepararea alimentelor sau în timpul consumării acestora şi se
înlătură din alimentaţie alimentele bogate în sare: brânzeturi,
conserve, mezeluri)
▪ regim hiposodat standard: în care şi pâinea este fără sare, laptele
e desodat
▪ regim hiposodat strict - pe bază de orez, fructe şi zahăr
Regimurile alimentare- Regimul hiposodat:

Indicații:
▪ glomerulonefrita acută însoţită de edem sindroame nefrotice cu
edem, nefropatii cronice cu HTA,
▪ insuficiență cardiacă, HTA gravă, cardiopatii valvulare
decompensate, obezitate, cirozele ascitice,
▪ traumatisme şi contuzii cerebrale (prevenirea edemului cerebral)
 Regimurile alimentare- Regimul hiposodat:

Indicații
▪ procesele inflamatorii
▪ sarcină însoțită de edeme și creșterea TA
Contraindicații:
▪ nefropatii cronice fără insuficiență cardiacă sau HTA, proteinuria
ortostatică, nefropatiile cu pierdere de sare
▪ cardiopatii valvulare compensate,
 Regimurile alimentare- Regimuri hipersodate

Indicații:
▪ vărsături incoercibile (intoxicații, gastrite acute, stenoză pilorică, ocluzii
intestinale),
▪ diareei profuze (enterocolită acută, febră tifoidă, holeră),
▪ Afecțiuni renale cu pierdere de sare, boala Addison,
▪ arsuri întinse, expunere la căldură cu pierderea unor cantități mari de
lichide prin transpirație, convalescență
Contraindicații:
▪ boli ce evoluează cu retenție hidro-salină
 Regimurile alimentare-Regimul hiperkalemiant

▪ lapte, brânză, carne, ouă, pâine albă fără sare, orez, morcovi, ridichi, roşii,
salată, castraveți, ciuperci, fasole albă uscată, mazăre, fructe (mere,
coacăze, stafide, prune, caise), sucuri de fructe, unt

Indicații:
▪gastroenterite acute şi cronice, diareei profuze, colite, alcaloze,
▪nefropatiii cronice cu pierdere de potasiu, tratament prelungit cu
prednison sau medicamente hipokalemiante

▪Contraindicații:
▪boli ce evoluează cu creşterea potasemiei
 Regimurile alimentare-Regimul hipokalemiant

Alimente interzise:
▪ bulion de legume, sucuri de fructe, lapte praf, ciuperci, stafide, smochine,
caise uscate, fasole uscată, mazăre, prune
Indicații:
▪ insuficiență renală Ac/Cr avansată,
▪ boala Addison (insuficiență cr a corticosuprarenalei ),
▪ sindrom posttraumatic
Contraindicații:
▪ boli ce evoluează cu scăderea potasemiei
 Regimurile alimentare
Pentru stabilirea unei alimentații dietetice cât mai variate, trebuie
cunoscute echivalențele cantitative și calitative ale diferitelor principii
alimentare. Pe acestea se bazează înlocuirea unora cu altele în anumite
situații:
➢100 g. lipide se cuprind în aceeași cantitate de ulei vegetal, unt sau
untură de porc
Regimurile alimentare

➢ 100 g. glucide pot fi asigurate

➢ 200 g. pâine, 100 g. proteine pot fi asigurate prin:
➢ 100 g. zahăr, ➢ 3000 ml. lapte,
➢ 120 g. orez, ➢ 450 g. carne albă de vițel sau
➢ 135 g. tăiței, pasăre,
➢ 450 g. fructe uscate,
➢ 650 g. pește,
➢ 200 g. legume uscate,
➢ 400 g. brânză
➢ 650 g. fructe crude,
➢ 500 g. cartofi