Reeducarea Respirației

Drd. Fkt. Mănăilă Adina

Drd. Fkt. Bășeanu Cozmin
 ROLUL RESPIRATIEI
 respirația ritmată și constientizată = element
relaxator/relaxare

 mijloc terapeutic și de recuperare pentru deficitul

funcțional respirator (boli bronhopulmonare)

 îmbunătățește schimburile gazoase

 influență directă asupra circulației

 POSTURAREA IN KINETOLOGIA
RESPIRATORIE

I. Relaxante și facilitatorii ale respirației

II. Posturi de drenaj bronsic

 Posturi relaxante si facilitatorii
ale respiratiei
- Alterarea posturii trunchiului => alterarea
ventilatiei
- Ventilatie deficitara => alterarea posturii
Exemplu: În ortostatism, postura corectă este cu
capul drept; brațele atârnă asimetric pe lângă
corp, trunchiul în ax; coloana dreaptă, abdomenul
retras la planul trunchiului și bazinului; MI întinse
(genunchii in extensie), centrul de gravitate cade
în mijlocul poligonului picioarelor.
• Pt marele dispneic în criză, poziția este:
spatele rezemat de perete, coloana ușor
cifozată, trunchiul ușor aplecat în față, umerii
căzuți cu membrele superioare care atârnă în
fața corpului, MI ușor flectate la nivelul art.
genuchilor.

!! Abdomenul este relaxat, iar respirația

abdominală devine mai ușor de executat.
 Posturi relaxante si facilitatorii
ale respiratiei
Decubit Dorsal: cu patul ridicat la 45 de grade, cu
capul pe o perna mica (umerii nu sunt pe pernă),
bratele dunt în ABD de 30-40, antebrațele stau
sprijinite pe 2 perne de o parte și de alta a
corpului; sub coapse și genunchi o altă perne, care
flectează ușor șoldurile și genunchii, picioarele cu
degetele în sus se sprijină pe un suport.

!!! Această postură este cea mai relaxantă și se

aplică bolnavilor gravi în Insuficiență Respiratorie.
 Posturi relaxante si facilitatorii
ale respiratiei
Decubit lateral (de obicei drept): spatele cifozat,
șoldurile și genunchii flectați, antebrațele
încrucișate la piept.
Decubit dorsal: cu pernă mică sub cap; MS
relaxate pe pat, pe lânga corp, genunchii flectați
la 60 de grade, în sprijin pe o pernă, plantele pe
pat.
!! Postura obișnuită pt executarea ex de respirație
abdominala sau ex din Metoda Jacobson.
 Posturi relaxante si facilitatorii
ale respiratiei
Șezând: trunchiul este aplecat în față și nu se
reazemă de spătarul scaunului.
- pe pat sau pe podea, genunchii mult flectați,
plantele pe sol. Brațele atârnă pe lângă corp,
trunchiul ușor aplecat.
 Posturi relaxante si facilitatorii
ale respiratiei
Poziția mahomedană
- șezând pe gambe și taloane, mâinile pe coapse,
trunchiul ușor aplecat.
Trunchiul aplecat (30-40 de grade)= scade
tensiunea din mușchii abdominali, scade presiunea
viscerelor pe diafragm, creând premizele mobilizării
acestuia cu creșterea ventilației lobilor pulmonari
inferiori și a zonelor hilare.
Posturi de drenaj bronsic
Premisa: poziționarea
toracelui cu decovitate
spre trahee astfel încât
gravitația să ajute
progresia secrețiilor din
zonele distale spre cele
proximale ale arborelui
bronșic.
 Principii ale drenajului bronsic

• Inainte de masa
• De obicei dimineata si seara
• 30-40 de minute pentru fiecare plaman
• Segmentul cel mai incarcat se dreneaza primul
• Tapotament la sfarsitul exercitiului
Posturi Drenaj Bronsic
Posturi Drenaj Bronsic
Posturi Drenaj Bronsic
Posturi Drenaj Bronsic
Posturi Drenaj Bronsic
Posturi Drenaj Bronsic
 Exerciții pentru drenajul bronsic

• Exercițiul I:
1. se stă drept
2. se apleacă trunchiul lateral dreapta, la 45
grade.
3. se apleacă trunchiul lateral stânga, la 45 grade.
4. se apleacă trunchiul pe spate, la 30 grade.
5. se apleacă trunchiul în față, la 45 grade.
 Exerciții pentru drenajul bronsic

• Exercițiul II:
1. Decubit dorsal (fără pernă).
2. Decubit ventral.
• Exercițiul III (DL, 4 poziții, câte 10-15 secunde):
1. DL stâng, cu pernă mică sub cap.
2. Se pivotează pe umărul stâng, rotindu-se cât mai
mult posibil în față umărul drept și trunchiul.
3. si 4. Invers și din DL drept.
 Exerciții pentru drenajul bronsic

• Exercițiul IV:
1. Decubit ventral: cu o pernă sub abdomenul
inferior; capul se sprijină pe antebrațele încrucișate
înainte (mentinere 10-15 sec.)
• Exercițiul V:
1. DD, cu o pernă mică sub fese, genunchii flectați la
90 de grade.
2. patul înclinat la 15 grade (Poziția Trendelenburg).
 Exerciții pentru drenajul bronsic

• Exercițiul VI:
1.DL stang, cu o pernă sub șold și baza toracelui.
2.DL drept, idem.
Exercițiul VII: (Trendelenburg : 10-15 sec fiecare ex.)
1. DD
2. Se rotează trunchiul spre stânga pivotând pe umărul stg,
umărul drept ajungând până la 45 de grade
3. Se reia DD.
4. Se reia ex 2, dar cu rotirea spre dreapta.
 Exerciții pentru drenajul bronsic

• Exercițiul VI:
1.DL stang, cu o pernă sub șold și baza toracelui.
2.DL drept, idem.
Exercițiul VII: (Trendelenburg : 10-15 sec fiecare ex.)
1. DD
2. Se rotează trunchiul spre stânga pivotând pe umărul stg,
umărul drept ajungând până la 45 de grade
3. Se reia DD.
4. Se reia ex 2, dar cu rotirea spre dreapta.
 Exerciții pentru drenajul bronsic

• Exercițiul VIII:
- DV în latul patului, astfel încât MI sa fie pe pat.
- Trunchiul, este aplecat spre podea, fruntea se sprijină pe
mâinile puse pe podea.
- Trunchiul face cu podeaua un unghi de 45 de grade
- Un pahar pt secretii va fi pus la îndemâna
- Durata acestei poziții este de 3 minute și poate ajunge
pana la 20 de minute
- Ex se executa dimineata și seara
Daca apare tusea….
 REEDUCAREA RESPIRATORIE
OBIECTIVE

1. Asigura suficiente volume de

aer mobilizabile.

2. Travaliu ventilator cat mai

redus.

3. Respiratii bine controlate si

coordonate.
Componente ale reeducării respiratorii

1. Dirijarea aerului la nivelul cailor respiratorii

superioare:
• Inspiratie pe o nara, celalalta fiind presata cu
degetul
• Inspiratii intrerupte (cainele care adulmeca)
• Inspiratii cu presiuni intermitente cu 2 degete
pe ambele nari, fara sa fie presate complet
• Cantatul
Componente ale reeducării respiratorii

2. Reeducarea respiratiei costale:

• Consientizarea miscarii costale respective
• Marirea ventilatiei zonei pulmonare
subiacente
• Cresterea fortei musculaturii inspiratorii
regionale
 Componente ale reeducării respiratorii

3.Reeducarea respiratiei diafragmatice

• Asigura ventilatia bazelor
plamanului si cea mai
buna distributie
intrapulmonara a aerului.

• Influenta asupra
circulatiei de intoarcere
venoasa.
 Componente ale reeducării respiratorii

POZITII:
- Ortostatism
- Mers Nou stereotip
- Urcat si coborat o scara dinamic respirator
- Trendelenburg:
- Patrupedie: contractia abdomenului, mentinere 3-4
secunde.
 Componente ale reeducării respiratorii

4.Controlul si coordonarea respiratiei

COMPONENTE ALE VENTILATIEI DIRIJATE:

A. Ritmul respirator: bolnavii sunt tahipneici – se urmareste scaderea

frecventei cu 4-5 respiratii pentru fiecare treapta:

I. inspir pe 3-4 batai cardiace si expir pe alte 3-4 (se monitorizeaza pulsul).

II. Inspir plus expir pe 5-6 batai cardiace.

 CONTROLUL SI COORDONAREA
RESPIRATIEI
COMPONENTE ALE VENTILATIEI DIRIJATE:
B. Controlul volumului curent:
FRECVENTA => volumul curent (70-80% din CV)
 In BPOC mentinem VC mic
 CONTROLUL SI COORDONAREA
RESPIRATIEI
COMPONENTE ALE VENTILATIEI DIRIJATE:

C. Raportul intre timpii respiratori : un ciclu respirator

Inspir Pauza postinspir Expir Pauza postexpir

Raport inspir/expir = 1/1.2
 BPOC – obtinerea unui raport de ½ sau ½.5

EXPIRATIE DUBLA
D. Controlul fluxului de aer:

- sufland printr-o teava intr-o sticla umpluta pe

jumatate cu apa (sir neintrerupt si egal de bule de
aer care se sparg la suprafata lichidului).

- sufland intr-o lumanare asezata la o anumita distanta

de gura.
E. Controlul respiratiei in miscare si efort:

Musculatura respiratorie solicitata

Dizarmonizari respiratorii

Efortul

Respiratii necoordonate
(dispnee)
 GIMNASTICA DE CORECTARE
Cauze ale dizarmoniei respiratorii

• Alterari de statica

• Dezalinieri ale corpului

• Afectare MAK al toracelui si centurilor

• Tulburari de troficitate a tesuturilor moi

toraco-abdominale

• Afectiuni extrapulmonare
restrictive:cifoscolioza,
 OBIECTIVE PRINCIPALE
1. Corijarea curburilor patologice ale gatului si pozitiei capului

2. Corijarea pozitiei umerilor si scapulei

3. Corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale

4. Corijarea curburilor patologice ale coloanei lombare

5. Corectarea pozitiei si mobilizarii bazinului

6. Exercitii pentru tonifierea diafragmului si a musculaturii propriu-

zise toracice
 Izometrie alternantă (IzA)

Izometrie alternantă (IzA) - reprezintă

executarea de contracţii izometrice scurte,
alternative, pe agonişti şi antagonişti, fără să se
schimbe poziţia segmentului (articulaţiei) şi fără
pauză între contracţii.

Se realizează (pe rând) în toate punctele arcului

de mişcare şi pe toate direcţiile de mişcare
articulară.
 Secvențialitate pentru întărire (SÎ)

Se realizează când un component dintr-o schemă de

mişcare este slab.

Contracţie izometrică maximă în punctul optim al

musculaturii puternice sau normale (zona scurtată pentru
extensori, zona medie pentru flexori, de preferat proximal de
zona slabă.

Se menţine această izometrie și se adaugă contracţia

izotonă împotriva unei rezistenţe maximale, pe musculatura
slabă