Cuprins:

1.Definiția alimentației
2.Alimente
3.Mâncare
4.Nutriția
5.Dieta
6.Piramida alimentară
7.Necesarul caloric
O Alimentație 8.Meniuri sănătoase
8.1Gustări
Sănătoasă 9.Studii referitoare
10.Concluzii
11. Bibliografie

MINCEA ANA-MARIA
CLASA A-XI-A J
COLEGIUL ECONOMIC, RM VÂLCEA
PROFESOR:POPESCU IONELA-
SIMONA
 1. Definiția Alimentației

Alimentatia este procesul prin care organismul

primeste substantele nutritive necesare
desfasurarii activitatilor fiziologice si isi asigura
substratul energetic, enzimatic, hormonal
necesar indeplinirii functiilor principale : relatie,
nutritie si reproducere.
 2. Alimente

Alimentele sunt substanțe sau produse care servesc ca hrană oamenilor,

unele sunt consumate ca atare altele necesită o pregătire prealabilă
(termică sau amestec cu ingrediente). Alimentele se pot categorisi ca
alimente de bază, dulciuri, băuturi, mirodenii, substanțe care îmbunătățesc
gustul, calitățile optice, sau substanțe care servesc la conservarea lor.
 3. Mâncare

Mâncarea sau hrana reprezintă orice substanță, de obicei compusă din

carbohidrați, grăsimi și proteine care este consumată de către animale sau de
către oameni fie în scopul metabolizării în energie, fie doar pentru plăcerea gustativă.
Substanțele comestibile se mai numesc alimente.
Mâncarea vine în general fie din sursă vegetală, fie din sursă animală, fie minerală,
deși mai există și excepții. Mâncarea variază după cultură, nație, popor, dar și poziția
geografică și este obținută prin activități precum cultivarea (în cazul plantelor), a
creșterii animalelor, pescuitul, mai rar vânarea animalelor sălbatice.
 4. Nutriția

Nutriția este știința care interpretează interacțiunile dintre nutrienți și alte substanțe din

hrană (de exemplu, fitonutrienți, antocianine, taninuri, etc.) în raport cu mentenanța,
dezvoltarea, reproducerea, sănătatea și starea de boală a unui organism. Include
ingestia alimentelor, absorbția, digestia, biosinteză, catabolismul și excreția.
Nutriționiștii dieteticieni înregistrați sunt profesioniști din domeniul sănătății calificați
pentru furnizarea sfaturilor dietetice sigure, bazate pe dovezi, care includ analiza a ceea
ce se mănâncă, analiza detaliată a sănătății nutriționale, precum și un plan de tratament
nutrițional personalizat. De asemenea, dieteticienii furnizează programe de prevenție și
de tratament la locuri de muncă, școli și instituții similare. Dieteticienii înregistrați sunt
profesioniști antrenați din domeniul sănătății care furnizează, de asemenea, sfaturi
dietetice cu privire la rolul nutriției în bolile cronice, inclusiv posibila prevenție sau
remediere prin adresarea carențelor nutriționale înaintea recurgerii la medicamente.
 5. Dietă

În medicină și nutriție, termenul dietă se referă la un regim alimentar

special, recomandat fie în cazul unei maladii fie, mai curent, pentru
menținerea stării de sănătate, pentru păstrarea sau atingerea unei
anumite greutăți corporale etc. O dietă constă practic într-un set de
reguli alimentare, reguli care impun consumul de nutrienți în anumite
cantități și din anumite grupuri de alimente. Aceste reguli sunt
dependente de datele biologice ale individului care urmează dieta și
variază de la o dietă la alta.
 6. Piramida Alimentară

Piramida alimentară este de fapt o reprezentare grafică, sub forma unui triunghi, a standardelor
nutriționale. Ea ne indică cantitățile și tipurile de alimente necesare zilnic pentru menținerea stării de
sănătate și pentru prevenirea sau reducerea riscului de dezvoltare patologiilor legate de alimentație.
Piramida alimentară este concepută pentru a face mai ușor mâncatul sănătos. Alimentația sănătoasă
vizează obținerea cantității corecte de nutrienți - proteine, grăsimi, carbohidrați, vitamine și minerale de
care ai nevoie pentru a te menține o stare bună de sănătate.
În Piramida alimentară, fiecare grupă de alimente este reprezentată vizual pentru a ușura sfatul
nutrițional practic. Numărul de porții ce trebuie consumate zilnic este de asemenea etalat. Variația
dintre minim și maxim în ceea ce privește numărul de porții depinde de nevoile energetice și de
preferințele alimentare individuale. Fiecare persoană trebuie să consume numărul minim de porții din
fiecare grupa de alimente, astfel încât să existe un aport adecvat de macro- și micronutrienți.
 7. Care este necesarul caloric?
Numărul de calorii pe care trebuie să le
consumăm în fiecare zi depinde de vârstă,
gen şi grad de activitate fizică. Astfel, un
tânăr sedentar cu vârsta între 16 şi 18 ani ar
trebui să se limiteze la consumul a 2.400 de
kcal pe zi, în timp ce unul activ la 3.200.
Similar, o tânără de aceeaşi vârstă sedentară
nu ar trebui să depăşească 1.800, iar dacă
este activă 2.200.
Specialiştii nutriţionişti au demonstrat că
aportul caloric trebuie să fie repartizat diferit
celor trei tipuri de substanţe nutritive de care
avem nevoie ca sp funcţionăm normal,
respectiv: 50-55% glucide (carbohidraţi), 30-
35% grăsimi şi 12-15% proteine. Dacă ştim
aceste proporţii putem alcătui meniul cu
respectarea lor.
 LUAT ÎN FIECARE DIMINEAŢĂ
REPREZINTĂ CEL MAI SIMPLU MOD DE A
MÂNCA SĂNĂTOS. PERSOANELE CARE
NU SAR PESTE MICUL DEJUN ÎŞI

Mic Dejun CONTROLEAZĂ MAI BINE GREUTATEA,

CONSUMĂ O CANTITATE MAI MARE DE
FIBRE, CALCIU, VITAMINA A ŞI C, MAI
PUŢINE GRĂSIMI ŞI COLESTEROL. E
ASEMENEA SUNT MAI ACTIVE ŞI AU O
CAPACITATE MAI BUNĂ DE
CONCENTRARE ÎN PRIMA PARTE A ZILEI.
 ESTE A DOUA MASĂ
IMPORTANTĂ A ZILEI ŞI AR

Prânz TREBUI SĂ FIE ŞI CEA MAI

BOGATĂ ÎN CALORII.
 ESTE DE CELE AMI MULTE ORI SINGURA
MASĂ PE CARE O LUĂM ÎMPREUNĂ CU
FAMILIA SAU CU PRIETENII. DACĂ ÎN
TIMPUL ZILEI NU AM RESPECTAT ORARUL
CELORLALTE MESE SUNTEM TENTAŢI SĂ

Cină AŞEZĂM PE MASĂ TOT CE GĂSIM PRIN

CĂMARĂ SAU FRIGIDER ŞI SĂ
CONSUMĂM TOT CE PUNEM ÎN FARFURII.
 8. Exemple De Meniuri Sănătoase
Mic Dejun
Fulgi de ovăz, lapte degresat, fructe
roşii proaspete sau congelate, migdale.
Biscuiţi integrali tip „crakers“ , brânză
proaspătă de vacă, somon afumat.
Fulgi de porumb, iaurt degresat, seminţe
de floarea soarelui decojite, crude
Pâine integrală prăjită, pastramă de
curcan, ardei gras, salată verde.
Prânz
Piept de pui la grătar, cartof copt în
cuptor, morcovi copţi în cuptor.
Salată de crudităţi cu tofu, linte cu
legume
Somon la grătar, broccoli cu morcovi
la abur, orez sălbatic.
Lipie integrală, piept de pui la grătar,
salată verde, roşii.
Cină
Pâine integrală, cirobă de legume sau
supă-cremă de legume.
Pâine integrală, salată de ton, fructe
proaspete.
Salată de andive, urdă cu verdeţuri,
fructe proaspete.
Peşte slab la aburi, salată de spanac
crud sau sote de spanac, orez brun cu
alune.
 FRUCTE PROASPETE, BATON DIN
FRUCTE, CEREALE ŞI NUCI.
IAURT DEGRESAT ŞI MIGDALE, FRUCTE

8.1 Gustări USCATE.

BISCUIŢI INTEGRALI TIP „CRAKERS“ CU
FRUCTE PROAPETE, SMOCHINE
USCATE.
FRUCTE PROASPETE, PRUNE USCATE.
 STUDIU, TIMP DE 12 ANI. UN REGIM
9. Studii ALIMENTAR PUTIN MAI SANATOS NE AJUTA SA
TRAIM MAI MULT

referitoare la O DIETA CU MICI IMBUNATATIRI, BAZATA PE

CONSUMUL MAI MULTOR FRUCTE, LEGUME SI

alimentație PESTE, POATE CRESTE IN MOD SEMNIFICATIV

SPERANTA DE VIATA -REVISTA NEW ENGLAND JOURNAL
OF MEDICINE
 1. O ALIMENTATIE SANATOASA SPORESTE
SANSELE UNEI VIETI INDELUNGATE
2. URMAND O ALIMENTATIE SANATOASA,
INDIVIDUL ISI IMPUNE UN ECHILIBRU
FIZIC SI MINTAL
10. Concluzii 3. ALIMENTATIA ESTE UN FACTOR
DECISIV PENTRU STAREA NOASTRA DE
SANATATE
11.Bibliografie
Wikipedia
Nutriscience
Tophabits
Hotnews