Promovarea sănătății la

compartimentul
alimentație și nutriție
 Plan
1. Tipurile de alimentaţie.
2. Principiile de bază ale alimentaţiei sănătoase.
3. Bazele unei alimentaţii sănătoase.
4. Factorii care influenţează comportamentul
alimentar, acţiuni de promovare a unei
alimentaţii sănătoase.
5. Influenţa aditivilor alimentari asupra sănătăţii
organismului uman.
6. Recomandări pentru o alimentaţie sănătoasă
 Continuați fraza

Trebuie să mîncăm pentru ...

"Trebuie să mâncăm pentru a
trăi, nu să trăim pentru a mânca"
(Cicero)
 OBIECTIVELE ALIMENTAŢIEI:

1. Asigură creşterea şi
2. Asigură
dezvoltarea
dezvoltarea
organismului, în
creierului: viteza
special în primii ani
dezvoltării
şi în adolescenţă când
cerebrale este mare
viteza creşterii este
în primii ani;
foarte ridicată;

4. Satisface
3. Satisface
necesităţile foarte
necesităţile afective
variabile de la un
legate de
individ la altul.
alimentaţie.
 Raţia alimentară se alcătuieşte pe baza principiilor
alimentaţiei sănătoase, a valorii nutritive a produselor
alimentare şi reiese din propria experienţă.

vârstă

resurse
sex
financiare
Raţia
alimentară
zilnică a unui
individ
sănătos
depinde de
Tradiții zonă
naţionale climatică

sezon
vârstă starea de destinaţia
sănătate instituţiei

Regimul alimentar depinde de:

Regimul alimentar include 4-5 mese de bază pe zi cu
repartizarea corectă a caloriilor:

Dejun
15-20%

Prânz
35-40%

Se recomandă
Cină respectarea orelor fixe
15-20% de masă, iar ultima masă
principală se va lua cu
cel puţin 2 ore înainte de
culcare.
Gustare
5-10%
Cerinţe igienice către regimul alimentar

1.
2.
durata timpului meselor
mesele să fie luate în
să fie suficientă în
unul şi acelaşi timp;
funcţie de vârsta (40-
30-20 min.);

3.
4.
ambianţa sufrageriei durata timpului
să corespundă dintre mese să fie de
cerinţelor şi normelor cel mult 4 ore;
sanitare.
Principiile de bază ale alimentaţiei sănătoase:

Este de dorit ca hrana să fie Ca sursă principală de proteine,

preponderent origine
vegetală
• să conţină toate elementele
nutritive necesare
• valoarea calorică a hranei
trebuie să acopere pierderile
de energie ale organismului
în hrană se recomandă proteinele
vegetale
• se limitează proteinele animale
• în loc de carne roşie (de porc,
bovine, oi) se recomandă să se
consume carnea albă (de
pasăre), peştele
 Principiile de bază ale
alimentaţiei sănătoase:

Ca sursă Se limitează
principală de produsele Ca sursă
lipide în hrană animale grase Trebuie
principală de
se recomandă incluse în raţia
• carnea roşie, glucide, se
alimentară cât
lipidele slănina, recomandă
vegetale mai multe
untul, produsele
legume şi
• uleiurile de smântână, alimentare
fructe
floarea ficatul, bogate în
proaspete
soarelui, ouăle poliglucide
porumb,
măsline etc.,
nuci
 Principiile de bază ale
alimentaţiei sănătoase:

Mesele
trebuie
Să stimuleze
servite
pofta de să Trebuie
conform Bucatele
mâncare corespundă limitate în
unui regim trebuie să fie
prin forma, vârstei, raţia
fiziologic uşor
gustul şi activităţii, alimentară
stabil, asimilabile,
mirosul climatului, dulciurile,
minimum de să aibă o
apetisant şi deprinderi- zahărul,
4-5 ori pe zi anumită
să determine lor habituale sarea de
cu o pauză temperatură
senzaţia de şi naţionale. bucătărie
depănă la 3
saţietate
ore între
mese
 Reţineţi!
În funcţie de
importanţa lor
nutritivă şi calorică, Prin prelucrarea
păstăioasele (soia, Toate legumele şi termică şi păstrarea
mazărea, fasolea,
etc.) sunt aproape
fructele, cu îndelungată,
similare (atunci când excepţia cartofului, vitaminele din
sunt asociate adecvat se mănâncă crude legume şi fructe se
în cadrul meniului) distrug
cu produsele de
carne, pasăre, pește.
Stiati că!
Lipsa sau insuficienţa Lipsa sau insuficienţa
grăsimilor în alimentaţie proteinelor din
determină oprirea alimentaţia copiilor duce
creşterii, apariţia unei
suferinţe hepatice, căderea la încetinirea creşterii,
părului sau scăderea împiedicând totodată o
rezistenţei la infecţii bună dezvoltare a
cutanate. creierului

Excesul de grăsimi la
Excesul glucidelor se
copil duce, pe de o parte,
află la originea diferitor
la obezitate (depunere
boli: caria dentară,
excesivă de grăsimi sub
obezitatea, diabetul
piele, în jurul organelor
zaharat, ateromatoza şi
interne şi, în special, în
altele.
ficat),
Piramida alimentară - o reprezentare schematică a
principiilor alimentației sănătoase elaborată de
dieteticieni.
Sursele de substanţe nutritive pentru
organismul uman
 Ca sursă principală de proteine animale în hrana
omului, sunt produsele de carne şi produsele
lactate (caşcavalul conţine 25% proteine,
produsele de carne, peşte, pasăre - 16- 20%,
brânza de vaci - 14%, ouăle - 13%); de proteine
vegetale sunt produsele de panificaţie,
păstăioasele (mazărea şi fasolea conţin - 22-23%
proteine, crupa de hrişcă - 13%, crupa de ovăz
12%, macaroanele -10-11%, pâinea albă - 8%,
pâinea neagră - 5-6%).
 Ca sursă principală de lipide (grăsimi) animale în
hrana omului, servesc produsele de carne şi produsele
lactate (slănina conţine 90-92% lipide, untul - 72-
82%, carnea de porc grasă - 49%, salamurile - 20-
40%, smântână - 10-30%, caşcavalul - 15-30%); de
lipide vegetale - uleiurile vegetale (ulei de floarea-
soarelui, care conţine 99,9% lipide).
 Sunt bogate în colesterol ouăle (gălbenuşul),
caşcavalul, untul, ficatul, rinichii, inima.
Sursele de substanţe nutritive pentru organismul uman
 Ca sursă principală de glucide în
hrana omului, sunt produsele
alimentare bogate în
amidon: crupele şi macaroanele (conţin
55-70% de amidon), păstăioasele (40-
45%), pâinea (30-40%), cartoful (16%).
O sursă importantă de glucide simple
este atât zahărul (99,8% de zaharoză), cât
şi fructele şi legumele dulci (conţin
glucoza şi fructoză): struguri (16%),
prune, caise ş.a.
 Sursele de substanţe nutritive pentru organismul uman

„ C” - măceşul, gogoşarii, „ B” - pâinea neagră, ficatul,

coacăzul negru, cătina ş.a. tărâţele, carnea ş.a.

„ A” - untura de peşte, ficatul,

peştele şi altele. Caroten - „ D” - ficatul de peşte, peştele,
morcovul, caisele, bostanul, oul, ficatul, untul şi altele.
roşiile ş.a.

Sunt bogate în fibre vegetale (celuloză)

păstăioasele, cerealele, pâinea neagră, plantele
cu seminţe mărunte (agrişa, coacăzul, zmeurul,
căpşunile ş.a.), varza, cartoful, morcovul.
• Majoritatea sărurilor de Ca
sunt asimilate de organismul
uman prin consumul
produselor lactate; de P - prin
consumul produselor lactate şi
şi a pâinii.

• Organismul uman îşi

îndestulează deplin
necesităţile sale în săruri
minerale cu hrana folosită. De
aceea nu este necesar să se
adauge în hrană nici sarea de
bucătărie.
 Aditivii alimentari (cunoscuţi în limbajul uzual şi ca
E-uri) reprezintă orice substanță naturală sau chimică care
nu este consumată ca aliment în sine şi nu este folosită ca
ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu
valoare nutritivă şi care se adaugă în mod intenționat,
cu un scop tehnologic (incluzând modificări
organoleptice) în timpul producerii, procesării, preparării,
tratării, împachetării, ambalării, transportului, stocării
sau în timpul altei modificări aplicate unui aliment,
devenind un component alimentar sau afectând
într-un fel sau altul caracteristicile alimentelor.
Aditivii alimentari se împart în mai lulte categorii:

• substanţe care prelungesc

conservanţi perioada de păstrare a alimentelor,

protejându-le împotriva alterării
cauzate de microorganisme

coloranţi • substanţe ce măresc sau

restabilesc culoarea alimentului

• altele decât zahărul, care se

îndulcitori utilizează la prepararea alimentelor
pentru a le da gust dulce

• substanţe care prelungesc

antioxidanţi
perioada de păstrare a alimentelor,
protejându-le împotriva alterării ca,
de exemplu, râncezirea grăsimilor
cu schimbarea culorii
Aditivii alimentari se împart în mai lulte categorii:

• substanţe care
măresc aciditatea
acidifianţi alimentelor,imprimâ
ndu-le un gust acru
• substanţe care fac
posibilă formarea sau
emulgatori menţinerea
omogenităţii
amestecului etc.
 Aditivii alimentari se introduc în
procesul tehnologic în doze
minime, însă necesare pentru a
atinge efectul scontat.
Conservant E 250 Nitritul de sodiu

• Europa
• Cod de
• Grupul identifi-
din care • Denumirea
care substanței
face parte
chimice
concrete
Utilizarea aditivilor alimentari nu se admite în:

• miere, uleiuri şi grăsimi de origine animală şi vegetală

emulsionate

• unt, lapte, produse lactate viu fermentate nearomatizate,

inclusiv iaurturi

• apă minerală şi ape de izvor, cafea (cu excepţia cafelei

instant aromatizate) şi extracte de cafea, ceai de frunze
nearomatizat

• zahăr, terciuri deshidratate.

 Reţineţi!
Efectele aditivilor alimetari
asupra sănătăţii consumatorilor sunt
încă insuficient cunoscute, mai ales
în ceea ce priveşte efectul în timp.
Alimente rafinate, înalt procesate, bogate, în
special, în zaharuri rafinate, grăsimi
hidrogenate, E-uri, sare, arome artificiale;

Diete monotone

Sedentarism

Renunţaţi la:

Realizați
Consumul zilnic de legume, fructe
proaspete

Hidratarea cu apă plată a

organismului
Unele sfaturi:
 Dezgheţarea peştelui proaspăt congelat se va
efectua în apă curată la temperatura camerei
timp de 2-4 ore.

Nu se Înainte de a fi Carnea, după

recomandă de tăiată, de pe tăiere, se va
dezgheţat carne se spăla bine cu
carnea în apă înlătură apă rece.
sau lângă plită, ştampilele,
pentru a evita cheagurile de
pierderea sânge etc.
elementelor
minerale şi
extractive.
Unele sfaturi:
Legumele, verdeaţa se curăţă şi se spală într-un castron, apoi
se clătesc sub un jet puternic de apă.

Legumele pentru terci se vor fierbe fără coajă în apă

clocotindă, puţin sărată, cu excepția sfeclei și a mazărei.

Fiertura se va folosi pentru prepararea supelor, sosurilor

etc., ea conţinând multe elemente minerale şi vitamine.

Nu se recomandă ca legumele să fiarbă la un foc puternic sau

ca ele să fie amestecate des.
Regulile de igienă la bucătărie:

Bucătăria va fi iluminată corespunzător pentru a evita

obosirea ochilor şi unele accidente ca tăierea degetelor.

Înainte de a începe lucrul, se spală mâinile cu săpun, se

îmbracă şorţul, se ascunde părul minuţios sub broboadă.

După frecventarea WC-ului, se spală mâinile cu apă şi

săpun.

Unghiile de la mâini sunt tăiate scurt, nu se poartă pe degete

inele, pe haine - bolduri, în păr - agrafe etc.
 Regulile de igienă la bucătărie:

Nu se permite pregătirea bucatelor de către

persoane care prezintă simptome de răceală,
tulburări intestinale, puroi, arsuri, tăieturi etc.

După servirea mesei, vesela şi tacâmurile se spală

cu apă fierbinte. Pentru degresarea lor se foloseşte
praf de bicarbonat de sodiu sau de muştar. Nu se
folosesc detergenţii pentru rufe la spalatul veselei
şi tacâmurilor.
 Regulile de igienă la bucătărie:
Pentru a preîntâmpina dezvoltarea muştelor, este necesar să
se aibă grijă de amenajarea și întreţinerea corectă a gropilor
pentru resturile alimentare, a toaletelor, a lăzilor,cutiilor,
containerelor de gunoi.

Încăperile vor fi protejate de pătrunderea muștelor prin

dotarea cu plase antiinsectă a geamurilor, oberlihturilor,
uşilor ori cu tifon sau hârtie lipicioasă tăiată în panglici lungi.

Efectuarea regulată şi minuţioasă a curăţeniei în bucătărie.

Nimic nu trebuie să rămână murdar şi în dezordine!
Ştiaţi că:
 Volumul raţiei (ml) la vârsta de 1-3 ani
este de 1 000-1 400,
 la 3-6 ani - 1 700-2100,
 la 7-10 ani - 2 100-2 300,
 la 11-13 ani, băieţi şi 14-17 ani, fete -
2 400-2 700,
 la 14-17 ani, băieţi - 2 500-2 700 ml.
 Reţineţi!

Mâncarea Se
prea fierbinte recomandă
sau prea rece ca
Micul dejun este temperatura
se serveşte dăunătoare mâncărurilor
timp de 15- organismului. gătite, calde,
20 minute, Şi una şi să fie între
iar prânzul – cealaltă pot 50-60°C, iar
30 min. provoca temperatura
îmbolnăvirea celor reci nu
tractului mai ioasă de
digestiv.
10- 18°C.
La elaborarea meniurilor se va ţine cont de alternarea corectă a
preparatelor culinare.

Bucatele din carne se vor servi cu legume şi zarzavaturi.

în timpul zilei, este de dorit ca copilul să primească două feluri de

legume şi numai unul din crupe.
Terciurile pot fi îmbogăţite cu elemente minerale, dacă se vor pregăti pe
bază de fiertură de legume şi fructe.

Se vor folosi pe larg legumele, fructele şi verdeaţa.

Bucatele bogate în proteine, în special, de origine animală se vor folosi

în prima jumătate a zilei (dejun, prânz).
La cină, nu se recomandă carnea, peştele şi produsele preparate din
ele, fiindcă noaptea secreţia glandelor digestive se micşorează cu 90%.
în afară de aceasta, proteinele măresc excitabilitatea sistemului nervos
central.

La cină, trebuie micşorat şi volumul de lichide consumate.

Influenţa hranei asupra tractului gastrointestinal

• Se rețin puţin timp în stomac laptele şi

produsele lactate, oul fiert moale, legumele,
fructele,s.a.

• Se reţin în stomac şi se absorb încet grăsimile,

carnea prăjită, pâinea, păstăioasele ş.a.

• Măresc secreţia sucurilor în tractul digestiv

bulionul (zeama) din carne, peştele, ciupercile,
caşcavalul, condimentele, varza, castraveţii ş.a.
Influenţa hranei asupra tractului gastrointestinal
• Micşorează secreţia sucului gastric în tractul digestiv
produsele lactate, legumele şi fructele fierte, carnea
fiartă, morcovul ş.a.

• Au efect purgativ (provoacă diaree) prunele, uleiurile

vegetale, sucurile reci de legume, sucurile dulci,
chefirul, apa minerală rece, legumele şi fructele,
pâinea neagră ş.a.

• Au efect constipant bucatele fierbinţi, chiselul,

terciurile de orez şi de gris, făinoasele, ceaiul tare,
cacaua, cafeaua, ciocolata ş.a.
 Stimularea peristaltismului în scopul evitării
constipaţiei se realizează prin:
Consumul de alimente care conţin celuloză şi alte fibre
vegetale, cum ar fi legumele, zarzavaturile, fructele şi
cerealele;
Consumul de tărâţe; Renunţarea la prânzurile
copioase, care duc la constipaţie prin indigestie;

Reducerea tuturor alimentelor care produc constipaţie: grăsimi,

orez, brânză, fasole etc.;

Renunţarea la somnul de după alimentaţie;

Consumul suficient de lichide previne constipaţia;

 1.Învăţaţi să mâncaţi
alimente cu un conţinut mai
sărac în calorii (de ex.carne
de pui şi peşte slab, fructe,
legume, salate).

2.Încercaţi să reduceţi
cantitatea de sare.

3.Citiţi etichetele alimentelor pe

care le cumpăraţi şi evitaţi
alimentele care conţin
cantităţi mari de zaharuri, de
grăsimi, de sare şi de aditivi
alimentari (E-uri).

Recomandări pentru o dietă sănătoasă

 4.Limitaţi consumul de alimente
bogate în grăsimi saturate (carne
de porc, de vită, unt, margarină,
brânzeturi grase).
5.Obişnuiţi-vă să beţi apă, nu
băuturi carbogazoase.

6.Rămâneţi la porţii mai mici şi nu

mai cereţi a doua porţie.

7.Bucuraţi-vă de mâncare, acordaţi-vă timp să

mâncaţi şi să mestecaţi alimentele.
Alimentaţia este şi trebuie să fie alegerea dumneavoastră.

Evitaţi alimentele şi obiceiurile nesănătoase, pentru

că acest lucru vă va ajuta să vă menţineţi într-o formă
fizică şi psihică bună şi să vă îngrijiţi organismul.

Alimentaţie sănătoasă conduce la creşterea

randamentului şi a performanţei la locul de muncă.

Alimentaţia sănătoasă contribuie la scăderea

îmbolnăvirilor şi la îmbunătăţirea posibilităţilor de
recuperare după diverse boli.
Alimentaţia sănătoasă reduce absentismul la
locul de muncă şi toate dezavantajele acestuia.

Veţi putea dormi mai bine şi vă veţi simţi mai

odihnit la trezire.

Veţi avea un control mult mai bun asupra propriei

greutăţi, astfel încât să nu fiţi nici supraponderal,
nici subponderal.

Dacă sunteţi supraponderal, veţi reuşi să pierdeţi

din surplusul de greutate și veţi reuși să vă
menţineţi greutatea în continuare.
Nivelul de energie al organismului va fi îmbunătățit și veți
putea să vă bucurați că puteți desfășura diferite activități
fizice

Alimentația sănătoasă contribuie la reducerea nivelului

de stres, nivelului de anxietate și îmbunătațește starea
de spirit. Dacă la o alimentație sănătoasă adăugați și un
nivel adecvat de activitate fizică, afectul asupra stării
dumneavoastră de spirit va fi mult mai bun.

Respectarea programului de masă la locul de muncă vă

oferă posibilitatea petrecerii unor momente plăcute în
compania colegilor.
Virtuţiile principale ale produselor lactate
acide (lapte acru, chefir, iaurt)

Distrug microbii patogeni;

Împiedică putrefacția intestinală şi producerea

de toxine care otrăvesc organismul;

Combat fermentaţia, gazele intestinale,

iritaţiile, inflamaţiile şi infecţiile intestinale;

Favorizează asimilarea de calciu şi fosfor şi a

altor minerale importante;
Virtuţiile principale ale produselor lactate
acide (lapte acru, chefir, iaurt)

Dacă nu sunt foarte acide (acru), au

acţiune notabilă şi benefică asupra
ulcerelor de stomac şi de duoden; asupra
colitei, enteritei, gastritei şi constipaţiei;

Aduc vitamina C şi vitaminele din grupul

B care de multe ori sunt distruse în tubul
digestiv; sintetizează în tubul intestinal
vitamine din grupul B.
Germenii de grâu
 reprezintă cea mai bogată sursă
naturală de vitamina E care este
esenţială vieţii umane, fiindcă exercită o
funcţie de neînlocuit în reproducere.
 100 g de germeni grâu, incluse zilnic în
alimentaţia noastră, sunt suficiente
pentru a satisface necesităţile noastre
normale în vitamina E şi contribuie la
asigurarea necesarului de vitamine din
complexul B.
Porumbul.
 Conține proteine, glucide, grăsimi
minerale și vitaminele B,E. Mămăliguța
preparată din făină de porumb este
hrănitoare și ușor de digerat ( e
important ca să fie bine fiartă).
Porumbul fiert, de asemenea, este bun
și recomandat. Bogat în acizi grași
polinesaturați, uleiul de porumb previne
creșterea colesterolului din sînge.
OBEZITATEA

 Dacă alimentația este excesivă, masa

organismului crește repede, vine etapa
obezității, ceea ce duce la dereglări
bruște ale schimbului de substanțe și ale
altor funcții ale organismului copilui.
Periculos este faptul că un numaăr de
copii devin în viitor oameni bolnavi, iar
durata vieții lor va fi mai mică.
 Pentru a evita obezitatea, se recomandă:
De redus la minimum în raţia alimentară produsele animale grase (carnea
roşie

produsele lactate grase ş .a.) şi dulciurile; de limitat consumul de

produse de panificație (pâine, macaroane, crupe e t c) .

Pentru adulţi de limitat, iar pentru copii se recomandă de exclus din

bucate condimentele(piper, cuişoare şi altele), produsele picante (ardei,
hrean, muştar, murături ş.a,) care măresc pofta de mâncare.

Se mănâncă puţin, dar mai des (6-7 ori pe zi). Pentru a înlătura foamea
care apare în timpul zilei se mănâncă un măr, un morcov sau se bea un
pahar de suc, chefir (ceva care nu este caloric).

Surplusul în greutate al organismului se evită prin practicarea sportului

şi a activităţii fizice.
Practici alimentare incorecte la
adolescenţi
 Obiceiurile alimentare dobândite în
adolescenţă au repercusiuni importante
asupra stării de sănătate, atât pe termen scurt,
cât şi pe termen lung.
 Studiile nutriţionale arată că gustările (snack)
constituie un model alimentar frecvent întâlnit
la şcolari, adolescenţi şi studenţi, iar folosirea
de fast-fooduri (minuturi) a înregistrat o
creştere impresionantă. Aceste produse
alimentare sunt bogate în calorii, conduc la
obezitate (40-50% din calorii care provin din
grăsimi în mare majoritate saturate) și au un
conţinut scăzut de calciu şi vitamina A.
Practici alimentare incorecte la
adolescenţi
 Produsele de carne, mezelurile sunt folosite în alimentaţie
datorită gustului plăcut; a saţietăţii şi lipsei necesităţii
preparării. Unele dintre aceste produse alimentare sunt
considerate în mod greşit de către adolescenţi chiar
dietetice (parizer, crenvurşti)? Ele conţin aditivi alimentari
care pot avea un efect nefast.
 Omiterea meselor, în special a micului dejun, a devenit o
obişnuinţă la copiii şcolari și la adolescenţi datorită lipsei
de timp, priorităţii altor activităţi, nesupravegherii de către
adulţi sau temerii de obezitate. Aceasta reprezintă un
obicei nesănătos, micul dejun trebuie să fie consistent,
cu un conținut crescut de proteine, având în vedere faptul
că în cursul dimineții solicitarea fizică și psihică este
maximă.
Care sunt măsurile de profilaxie a
intoxicaţiilor alimentare?
 La prevenirea îmbolnăvirilor infecţioase digestive
contribuie păstrarea curată a alimentelor. Aceasta
presupune prepararea atentă a alimentelor, mai ales
a cărnii. Hrana trebuie consumată la cât mai scurt
timp după preparare, evitând alterarea ei prin
păstrare. Dacă trec
 mai mult de 2 ore de la preparare fară a fi
consumată, hrana trebuie păstrată la rece sau rea-
dusă la temperatura de preparare. Alimentele crude
şi instrumentarul folosit la prelucrarea lor nu vor veni
în contact cu alimentele gătite şi cu instrumentarul
utilizat în manevrarea scestora din urmă. Suprafeţele
pe care se pregătesc alimentele trebuie să fie curate.
Alimentele vor fi menţinute curate şi inaccesibile
muştelor, rozătoarelor si altor animale.
 • Înainte de cumpărare (folosire),
examinaţi cu atenţie produsul
alimentar (culoarea, gustul, mirosul,
consistenţa etc.).
• Nu cumpăraţi carnea şi peştele
care nu au fost supuse controlului
de către medicul veterinar.
• Laptele cumpărat de la piaţă sau de
la persoane necunoscute trebuie
fiert în mod obligatoriu.
Reţineţi! • Toate conservele bombate să fie
aruncate imediat. Nu se conservă
cireşele, caisele, piersicile şi
prunele cu sâmburi din motivul că
sâmburii conţin substanţe care pot
fi toxice.
 Reţineţi!
• Fixaţi-vă o regulă: toate produsele gătite, dacă au
fost păstrate în frigider mai mult de o zi, înainte
de a fi servite, sunt supuse prelucrării termice
depline (spre exemplu: felul întâi se fierbe câteva
minute, carnea se prăjeşte etc.).
• Nu se admite păstrarea îndelungată a cărnii
dezgheţate şi a peştelui; ele trebuie supuse
imediat prelucrării termice.
• Lucraţi la bucătărie doar cu mâinile curate, cu un
batic (o bonetă) pe cap, cu şorţ. în bucătărie nu
se face nimic cu mâinile murdare şi nu se trece
de la o operaţie murdară, ca spălarea legumelor,

Reţineţi! la alta curată, ca tăierea fripturii sau a pâinii.

înainte de o astfel de operaţie, mâinile se spală
bine cu apă şi săpun.
• Toată vesela, instrumentele de bucătărie, utilajul,
se spală după fiecare folosire, se menţin curate
in permanenţă, se păstrează in dulapuri
inaccesibile muştelor, rozătoarelor etc.
 • Termenul şi condiţiile de
Reţineţi! păstrare a produselor
alimentare şi semifabricatelor
este indicat de către
producător pe ambalaj.
• Produsele uşor alterabile se
păstrează în frigider.
• Alimentele care se servesc ca
atare (brânza, şunca,

Reţineţi!
mezeluri, fructe etc.) se
păstrează în frigider astfel
încât să nu fie în contact cu
alimentele care vor fi
preparate prin utilizarea
focului (fierbere, prăjire,
coacere).
Pe suprafața legumelor se Castraveții, roșiile,
găsește sol contaminat cu ridichea de lună trebuie
microbi și ouă de paraziți spălate într-un volum
–helminți. De aceea, mare de apă curgătoare,
prelucrarea lor trebuie timp de cel puțin 5 minute.
efectuată minuțios și Se consideră spălate
calitativ pentru a fi legumele de pe care a fost
îndepărtate toate înlăturat complet
impuritățile mecanice și conținutul de sol și alte
biologice. impurități mecanice.
 Morcovul, sfecla,
Pentru a
cartoful,
îndepărta solul și
pătrunjelul şi alte Cartoful trebuie
nisipul de pe
legume curăţat bine de
verdețuri- frunze
rădăcinoase cu ochiuri (zonele
de pătrunjel,
rămăşiţe de sol de încolţire) şi
țelină,mărar, cozi
se înmoaie timp înlăturate părţile
de ceapă verde,-
de 10-15 minute înverzite, bogate
acestea se țin în
în apă rece, apoi în solanină, care
apă și apoi se
se curăţă, se este toxică.
spală minuțios în
spală şi se
apă curgătoare.
clătesc bine;
Cum să reducem riscurile în utilizarea legumelor şi a fructelor:

Dacă este posibil, cultivaţi propria voastră grădină şi livadă;

Fructele şi legumele mari şi frumoase nu sunt

întotdeauna cele mai sănătoase;

Spălaţi foarte atent fructele, legumele şi verdeţurile

pentru a micşora riscul de contaminare parazitologică;

Curăţaţi fructele şi legumele de coajă;

Evitaţi cumpărarea şi folosirea legumelor şi a fructelor

coapte forţat prin tratament cu substanţe agrotoxice.
 Metode de păstrare a legumelor
şi a fructelor
 Legumele şi fructele se recomandă să
fie păstrate în stare naturală în lăzi, cutii
cu găuri pentru aerisire, saci de pânză
etc., într-o încăpere cu temperatura şi
umiditatea constantă (de regulă în
beciuri). Unele fructe, legume şi
pomuşoare nu au termen îndelungat de
păstrare în stare naturală şi pentru a
evita putrefacţia lor se recomandă
diferite metode de păstrare.
 Metode de păstrare a legumelor şi a fructelor

Uscarea Congelar
fructelor ea la
(mere, temperat
pere, Crearea Conseva ura de -
Marinare
prune, Crearea unui rea 20°C.
a
caise, unui mediu cu casnică
legumelo
vişine mediu cu concentr în Păstrare
r cu
etc) într- concentr aţie borcane a în
ajutorul
un curent aţie înaltă de de sticlă Prin frigider la
acizilor
de aer înaltă de sare de prin răcire: temperat
alimentar
fierbinte zahăr bucătărie fierbere ura de 0-
i (acid
sau în (gemuri, (muratul la 4 C,
acetic,
urma compotur legumelo temperat
acid
contactul i); r,fructelor ură
citric);
ui direct ); înaltă;
cu o
suprafaţă
încălzită;
Ce mănâncă diferite popoare?
MEXICO
MAREA BRITANIE
CAROLINA DE NORD
AUSTRALIA
GERMANIA
CALIFORNIA
ITALIA
CANADA
FRANȚA
JAPONIA
CHINA
LUXEMBURG
POLONIA
MONGOLIA
TURCIA
MALI
INDIA
BUTAN
CHAD
ECUADOR
 GUATEMALA

www.time.com/time/photogallery
 MOLDOVA

www.time.com/time/photogallery
 Testul ne ajută să recunoaștem şi să
consolidăm starea emoţională dorită, şi într-o
anumită măsură, să ne consolidăm poziția în
societate.
Fiecare dintre oamenii mici din copac au o
stare de spirit diferită şi au o poziţie diferită.
În primul rând, identifică omulețul care
consideri că seamănă cel mai mult cu tine. După
aceea, alege omulețul cu care ţi-ai dori să semeni.
alege cine eşti şi cine ţi-ai dori să fii…
 Acestea sunt rezultatele testului:
Omulețul cu numărul 1, 3, 6 sau 7 - această alegere te caracterizează că fiind o persoană
motivată, care nu se teme de nici un obstacol în viață.
Omulețul cu numărul 2, 11, 12, 18 sau 19 - acesta te caracterizează ca fiind o persoană
comunicativă, care este gata oricând să ofere un sprijin prietenilor săi.
Alegerea cu numărul 4 te definește că fiind o persoană cu o poziţie stabilă în viaţă, o
persoană care dorește să realizeze cât mai multe, dar fără să depăşească dificultăţile care pot să
apară în cale.
Omulețul cu numărul 5 este mereu obosit, slab, nu are suficientă forţă de viaţă.
Numărul 13 sau 21, această alegere te definește că fiind un pic reținut; de multe ori ești expus
unor probleme interne şi eviți comunicarea frecventă cu oamenii.
Omulețul cu numărul 8 gândește pentru el însuși și se scufundă mult prea des în propria lui lume.
Omulețului cu numărul 9 îi place să se distreze şi este un omuleț fericit.
Numerele 10 sau 15 - te adaptezi cu succes la viață și te afli într-o stare emoțională optimă.
Omulețul cu numărul 14 se află cuprins de un colaps emoțional. Cel mai probabil ești expus la o
criză interioară.
Omulețul cu numărul 20 este, de obicei, alegerea unei persoană cu o foarte mare încredere în
sine. Ești un lider natural și dorești că oamenii să-ţi asculte întotdeauna părerea.
Ai ales omulețul cu numărul 16? Ai obosit încercând să tot sprijini pe cineva, dar nu ai observat
asta?
Tu, îmbrățișezi omulețul cu numărul 17 – în acest caz, ai tendința de a te evalua ca fiind un om
înconjurat de atenție.
Mulțumesc pentru atenție!