EDUCAȚIA PENTRU

SĂNĂTATE A DIVERSELOR
GRUPE DE POPULAȚIE

PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII
 PLAN
1. Promovarea sănătăţii în familie. Activităţi de educaţie a copiilor de
diverse vârste.
2. Promovarea sănătăţii în comunitate. Activităţi de educaţie a
pacientului: sfatul medicului.
3. Educaţia pentru sănătate antepreşcolară, preşcolară şi învăţământul
preuniversitar.
4. Educaţia pentru sănătate a vârstnicilor.
5. Educaţia pentru sănătate în mediul rural.
6. Educaţia pentru sănătate în bolile transmisibile şi netransmisibile.
Conţinutul educaţiei pentru sănătate pentru populaţia sănătoasă/
bolnavă.
7. Aspecte etice ale promovării sănătăţii legate de comportamentul
sexual.
Evidenţa activităţilor de educaţie
pentru sănătate în comunitate.
 Comunitatea reprezintă un grup eterogen
de indivizi, o unitate spaţială sau teritorială,
o formă complexă de organizare umană care
au interese şi necesităţi similare şi grupul
acesta are capacitatea de a se organiza
pentru a introduce schimbări, se bazează pe
relaţii sociale/interpersonale, stabilite între
persoane care ocupă un spaţiu.
 Categoriile de populație care necesită
educația pentru sănătate.

Copiii Familia Bolnavii atît cu

(antepreșcolari, Adulții, populația Vîrstnicii maladii
școlari, elevi, aptă de muncă. infecțioase/ne-
studenți etc. infecțioase
“

Educația pentru sănătate a familiei

”
Promovarea sănătăţii în familie include:
planificarea familială;
educaţia populaţiei feminine;
instrurea femeii gravide şi a mamelor.
Planificarea familiei este
realizată de o echipă de
profesionişti: medici, Etapele consilierii femeii
asistenţi medicali, sunt următoare:
asistenţi, sociali,
1. Stabilirea unei relaţii
psihologi, alte persoane
(confidenţialitatea).
instruite.
2. Investigarea (întrebări
scurte fără comentarii,
sugestii sau critici).
3. Înţelegere şi perspective
noi (explicaţia).
4. Discutarea tuturor
metodelor disponibile
(consilier informat, metodă
de explicaţie simplă şi pe
înţelesul clientei, alegerea
clientei e cea finală).
 Planificarea familiei
Un element important în munca de planificare familială este confidenţialitatea
Respectarea sferei
intime
 informaţia furnizată
de client este
confidenţială,
pentru un singur
angajat din sfera
sănătăţii, care va
decide ce informaţii
se vor păstra şi care
se vor transmite.
Păstrarea încrederii
informaţia adusă de
client este confidenţială,
rămâne în cadrul echipei
sau serviciului.
În educaţia pentru
sănătate trebuie să se
acorde o atenţie sporită
femeii, îndeosebi celei
aflată în perioada
fertilă.
În instituțiile preșcolare, educația
pentru sănătate urmărește:

• E necesar de a organiza corect şi cu

Educația pricepere viaţa copilului pentru a
sanitară a asigura realizarea tuturor măsurilor
copiilor necesare de alimentaţie, călire,
odihnă etc.
•.

Asigurarea • Educaţia şi asimilarea cunoştinţelor

igienice are o mare însemnătate atât
îngrijirii pentru organizarea vieţii copilului în
igienice cadrul colectivului, cât şi în timpul
corecte. activităţii lui în condiţii casnice.
 Educaţia pentru sănătate se va realiza la diverse nivele:

––

Școala mamei: Familie

-Școala mamei –– şcoala bunicilor Societate
convorbiri
–– sfaturi –– şcoala tăticilor –– asistenţi sociali
individualizate –– conferinţe –– personalul din creşe
–– cursuri de –– personalul din
puericultură –– sfaturi diferenţiate
casele de copii
–– lecţii dmonstrative –– schimbul de
–– cercul tinerelor experienţe (între –– personal medical
mame bunici)
Educaţia pentru sănătate antepreşcolară este realizată în
dependenţă de principiile de bază:

1
• Principiul intuitiei ( vede= face, repetă)

2
• Principiul acesibilității (explicația, demonstrația)

3
• Principiul însușirii conștiente și active

4
• Principiul însușirii temeinice

5
• Activitățile comune cu întreaga grupă

6
• Activitățile cu grupele mici de copii
Preșcolarul
Preşcolarul uşor poate fi supus procesului de instruire şi educaţie
datorită faptului că la el este bine dezvoltat spiritul de
observaţie, curiozitate, sentimentul de a imita, necesitatea de
a acţiona de sine stătător.
 Preșcolarul
 Tinând cont de particularităţile de vârstă, lor
trebuie să li se explice într-o formă accesibilă
importanţa fiecărei deprinderi igienice, frecvent
trebuie să li se demonstreze îndeplinirea corectă
a procedeelor igienice.
 Însuşirea deprinderilor igienice (care constituie
reflexe condiţionate) se efectuează mai repede
dacă ele coincid în timp cu elementul următor –
spălarea dinţilor înainte de somn, clătitul gurii
după masă, spălatul mâinilor înainte şi după masă
ş.a.).
 O însemnătate deosebită are comportarea
personală a vârstnicilor, deoarece copiii foarte
frecvent se străduie să-i imite în toate.
 EDUCATIA SEXUALĂ

”
Educaţia sexulă trebuie începută încă de la o vârstă fragedă când
copilul manifestă interes, pune întrebări de acest gen.
De acum la vârsta de 3–4 ani copilul se interesează de „originea
omului” şi răspunsurile trebuie să fie corecte, corespunzătoare
realităţii, în funcţie de capacitatea de înţelegere.
Explicarea noţiunilor legate de sex e necesar să fie efectuată treptat,
din timp, începând cu vârsta de 7 ani, când copilul nu este frământat
de aceste probleme.
 Educația școlarului
În şcoli educaţia igienică este efectuată în două direcţii:
1.predarea sistematică şi consecventă la lecţii a noţiunilor
igienice de bază
2.munca de educaţie igienică efectuată în cadrul şcolii, în
afara lecţiilor, cât şi cea extraşcolară.
Programa pregătirii igienice prevede o lărgire a
cunoştinţelor şi deprinderilor igienice pe compartimentele
de bază – importanţa procesului de educaţie fizică şi de
călire pentru sănătatea organismului, igiena activităţii
intelectuale, igiena instruirii prin muncă, igiena personală,
igiena alimentară, profilaxia bolilor infecţioase, a
infestărilor cu helminţi, a traumatismelor, problemele
igienice ale educaţiei sexuale
Educația pentru sănătate a elevilor claselor
începătoare trebuie să cunoască:
Ținuta
corectă,pozi
ția corectă
în bancă

Importanța Exerciții care

igienei corectează
personale ținuta

Importanța
Plimbările la modului
aer curat și activ de
jocurile viață și a
sportive exercițiilor
fizice
Elevilor li se vor organiza lecții speciale
care vor demonstra:

Diferite obiecte de
igienă personală și
utilizarea corectă a lor

Regulile de circulație
Importanța alimentației
rutieră și
sănătoase și regimului
comportamentul în
alimentar
stradă

Comportamentul corect Diferite obiecte casnice,

în timpul jocurilor regulile și
mobile, în condiții corectitudinea de
casnice și de școală utilizare a lor
 Educația sexuală a elevilor va viza:
 aspecte igienice,
 aspecte morale şi etice legate de igiena sexului.
Scopul acestei educaţii este :
1. de a contribui la dezvoltarea unei personalităţi armonioase,
2. de a-i forma din fragedă copilărie deprinderi igienice determinate de
sexul copilului,
3. de a-l învăţa să fie în stare să-şi coordoneze instinctele sexuale în
perioada pubertăţii,
4. de a-i educa nu numai o conştiinţă umană înaltă, dar şi
responsabilitatea faţă de bunăstarea societăţii viitoare.
 Educaţia sexuală se consideră o măsură esenţială cu caracter
medico-psiho-social şi cere o atitudine diferenţiată în conformitate
cu vârsta şi sexul.
 Educația pentru sănătate a vârstnicilor:
 educaţia sanitară adresată persoanelor
vârstnice trebuie să aibă ca obicei crearea
convingerii că bătrâneţea nu se identifică cu
o stare de sănătate rea şi ca o educaţie
sanitară bine condusă și corespunzătoare,
poate să ajute persoanele în vârstă să fie
conştiente de posibilităţile lor reale.
Prin profilaxia îmbătrânirii se subînţelege:
 preîntâmpinarea apariţiei senilizării
(îmbătrânirii patologice),
 întârzierea cât mai mult posibil a bătrâneţii
fiziologice.
Involuţia funcţională lentă la adult se accelerează în jurul
vârstei de 50 ani, când slăbesc:

procesele
metabolice, scade forţa
musculară, se diminuiază
metabolismul bazal şi
schimbările respiratorii.
Eliminarea metaboliţilor
încetineşte, funcţiile renale şi
hepatice sunt mai puţin
active, urea, acidul
uric şi colesterolul au tendinţa
de a se depune în sânge şi
ţesuturi.

Capacitatea de reacţie scade,

mecanismele
de reglare îşi pierd din
eficacitate.
Educatorul pentru sănătate ( medicu de
familie) va sublinia că:
 procesele de îmbătrânire au loc în ritm diferit
de la individ la inivid,
 debutul îmbătrânirii coincide, de obicei,cu
oprirea activităţii de muncă.
 acestă perioadă are efecte nefaste asupra
psihicului şi moralului personalităţii
 Este importantă efectuarea unui control medical
 Importanța consultării unui psiholog , deoarece
mulți au frica și fobia de bătrânețe și
singurătate.
 Secretul unei îmbătrâniri armonioase este
atunci când:
 Există o activitate fizica regulată.
 Persoanele care evită sedentarismul se implică în activităţi
intelectuale
 Mențin legătura cu cei dragi sunt mult mai puţin predispuşi la
anxietate, depresie, pierderea memoriei etc.
 Se împlică activ în luarea deciziilor legate de propria sănătate, și
înveţă cât mai multe despre propria persoană
 Gestionează cu informaţiile medicale personale şi tratamentul
 Efectuiază toate examenele fizice, screening-urile şi toate
vaccinările recomandate.
 efecte puternice asupra corpului tot aşa şi starea fizică afectează
modul de a simţi şi gândi.
 Desfășurarea unor activități, munca de voluntariat.
 Respectă principiile unei alimentații sănătoase și echilibrate.
Factorii care au condus la accelerarea
apariției diferitor boli in populație sunt:
 industrializarea,
 mecanizarea,
 automatizarea,
 chimizarea,
 urbanizarea,
 modernizarea generală,
 tradiţii culinare agresive,
 consum exagerat de alcool, tutun, cafea,
medicamente etc.
Maladiile ce ocupă poziţii superioare în
tabloul morbidităţii generale sunt:
 Afecţiunile cardiovasculare,
 tumorile maligne,
 leziunile vasculare
 Afecțiuni ale sistemul nervos central,
 bolile metabolice,
 afecţiunile cronice – digestive,
 pulmonare,
 neuropsihice,
 diabetul zaharat,
 diferite accidente.
Principalele obiective și sarcini ale
personalului medical:
 co-interesarea populaţiei sănătoase şi a persoanelor în situaţii de
risc de a adera la măsurile de profilaxie primară, astfel să
contribuie la promovarea propriei sănătăţi
 determinarea diferitelor categorii de bolnavi cronici de a adera la
măsurile de profilaxie secundară,
 cultivarea încrederii bolnavului convalescent în posibilitatea
readaptării, a reintegrării profesionale, apsecte ale profilaxiei
terțiare
 formarea unei convingeri privitoare la necesitatea prezentării la
examenele profilactice de masă
 cunoaşterea primelor simptome şi a semnalelor avertizoare ale
bolilor cronice, degenerative și prezentarea la medic la primele
semne de boală.
Fiți sănătoși!

MULTUMESC PENTRU ATENTIE