ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.

1 BLÂNDEȘTI

EDUCAȚIE PENTRU
SĂNĂTATE
OPȚIONAL INTEGRAT

GRĂDINIȚA P.N ȘOLDĂNEȘTI

AN SCOLAR 2023-2024
ED. PĂTRĂUȘANU CIRPĂ EMMA ALEXANDRA

ARGUMENT
 Dreptul la sănătate este unul din drepturile fundamentale ale omului. Conform
Organizaţiei Mondiale a Sănătaţii, sănătatea individului este definită drept „o stare de bine fizică,
mentală şi socială şi nu doar absenţa bolii sau a infirmităţii”.
Educaţia pentru sănătate, încă de la vârsta preşcolară, reprezintă una din principalele căi
de promovare a cunoştinţelor corecte privind diferite aspecte ale sănătaţii şi totodată de formare a
atitudinilor şi deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil şi sănătos.
Comportamentele privind alimentația și activitatea fizică, educația privind stilul de viață
sănătos formate în perioada copilăriei creează premisele câștigării unor deprinderi sanogene, care
vor fi practicate pe toată durata vieții persoanei, favorizând menținerea unei bune stări de
sănătate pentru o perioadă cât mai lungă de timp.
Copiii care învață de mici să consume zilnic micul dejun, să mănânce fructe și legume, să
facă mișcare, să își prețuiască starea de sănătate, vor practica aceste deprinderi și în viața de adult
și își vor educa, la rândul lor, copiii pe baza acestor principii.
Când vorbim despre educaţie, nu trebuie să se piardă din vedere faptul, că orice activitate
umană este supusă unei legi suverane : adaptarea individului la mediul său, dar şi întreţinerea
sănătatii lui. Educația pentru sănătate urmărește pregătirea preșcolarilor pentru adoptarea unui
stil de viață sănătos. Educatia pentru sănătate este un drum sigur, prin care noţiunile ajung la
copilul de vârstă prescolară, ca reguli sau norme ce vor pătrunde adânc în modul de viaţă
cotidian.
Opționalul ”Educație pentru sănătate!” va contribui, prin activitățile desfășurate, la
însușirea și consolidarea unor cunoștințe, la valorificarea unor deprinderi sănătoase privind
obiceiuri alimentare corecte, petrecerea timpului în aer liber prin mișcare, respectarea unor
norme de igienă de grup și personală, a unui program de activitate/jocuri/relaxare/somn, și poate
fi în același timp, un semnal, pentru a atrage atenția asupra importanței educației pentru sănătate,
a bunei evoluții fizice, intelectuale, morale a copiilor noștri.
Obiectivele acestui opțional vor fi atinse prin diverse mijloace de realizare, tipuri de
activități din toate domeniile experiențiale - povestiri, observări, experimente, activități practice,
jocuri didactice, de mișcare, muzicale, sportive, activități artistico-plastice.
Recunoscând rolul exemplului personal, al dialogurilor și al activităților aplicative de
exersare a deprinderilor igienice, activitățile de educație pentru sănătate desfășurate în grădiniță
au un rol formativ deosebit, prin stimularea motivației intrinseci, fiind bază pentru
comportamentul civilizat al adultului de mâine.
Nr.de activități: 1 activitate/săpt.
Durata: 1an școlar (2023-2024)
Locul de desfășurare: în grădiniţă

”EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE”

1. DOMENII DE DEZVOLTARE
2. DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII
3. COMPORTAMENTE

1. Dezvoltarea cognitivă și cunoașterealumii

 Caracteristici structurale și funcționale ale lumii înconjurătoare
- Demonstrează cunoașterea poziției omului în univers, ca parte a lumii vii și ca ființă
social
2. Dezvoltarea fizică, a sănătății și igienii personale
 Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viață familiare
- Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;
- Participă la activități fizice, variate;
 Conduită senzorio - motorie, pentru orientarea mișcării
- Utilizează simțurile (văzul, auzul, mirosul, etc) în interacțiunea cu mediul apropiat;
- Se orientează în spațiu pe baza simțurilor;
 Sănătate (nutriție, igienă personală, îngrijire) și practici privind securitatea
personală
- Exersează, cu sprijin, respectarea unor principii de bază specifice unei alimentații
sănătoase;
- Manifestă deprinderi de păstrare a igienei personale

3. Dezvoltarea socio - emoțională

 Comportamente prosociale, de acceptare și de respectare a diversității;
- Exersează, cu sprijin, asumarea unor responsabilități specifice vârstei, în contexte
variat
 COMPETENȚE GENERALE și COMPETENȚE SPECIFICE

1. Utilizarea limbajului specific educației pentru sănătate

1.1 Identificarea principalelor părţi ale organismului uman, utilizând termeni simpli de
anatomie.
1.2. Însusirea unor noţiuni legate de organele de simţ.

2. Dezvoltarea unor comportamente de protejare a sănătății și de personale

2.1. Formarea şi consolidarea deprinderilor de igienă personală, igiena activităților, de

odihnă şi recreere.
2.2. Formarea şi consolidarea deprinderilor de alimentaţie raţională.
2.3. Însuşirea unor norme de comportament pentru asigurarea echilibrului dintre sănătatea
individuală şi sănătatea colectivă.
2.4. Recunoaşterea unor aspecte legate de sănătate şi boală, în vederea dezvoltării
armonioase.
2.5.Formarea si cultivarea interesului pentru problematica sănătății

COMPORTAMENTE VIZATE
 să identifice principalele părţi ale organismului uman;
 să identifice organele de simț, rolul și importanța acestora pentru organism;
 să înțeleagă semnificația cuvântelor ”microb”, ”igienă”, ”boală”, ”sănătate”;
 să identifice și locurile în care se găsesc microbii;
 să identifice obiectele de uz personal și rolul lor în igiena personală;
 să aplice corect principalele reguli de igienă personală
 să recunoască simptomele unor stări de boală, resimțite personal;
 să recunoască comportamentele sănătoase şi comportamentele de risc;
 să identifice alimentele de bază (piramida alimentelor);
 să -și formeze deprinderea de a consuma micul dejun;
 să-și formeze deprinderea de a mânca fructe și legume în fiecare zi;
 să cunoască alimentele ce menţin sănătatea dinţilor şi să le evite pe cele ce le dăunează;
 să înțeleagă beneficiile consumului zilnic de apă și a utilizării acesteia pentru igiena
corpului
  să identifice rolul activităţii şi al odihnei în menţinerea sănătăţii
 să manifeste interes pentru aprecierea calităţii produselor alimentare (valabilitatea lor),
etc.;
 să-şi călească organismul la factorii de mediu (apă, aer, soare);
 să deosebească prin comportament atitudini favorabile ocrotirii mediului şi propriei
sănătaţii
 să participe la concursuri pe teme de educație pentru sănătate;

CONȚINUTURI
I.Noţiuni elementare de anatomie si fiziologie.
 Corpul uman – părţi componente
 Organele de simţ
 Starea de sănătate / boală
 Păstrarea sănătății prin alimentație, odihnă, recreere, sport
II.Igiena personală
 Igiena cavitaţii bucale
 Efectele alimentației asupra dinților
 Igiena mâinilor, a unghiilor
 Igiena corpului
 Igiena îmbrăcămintei, încălţămintei
 Boli cauzate de lipsa igienei
III. SĂNĂTATEA ALIMENTAŢIEI
 Tipuri de alimente - (Piramida alimentelor)
 Termenul de valabilitate al alimentelor. Reguli de păstrare a acestora
 Diversitatea alimentelor – condiţie a sănătăţii (importanţa vitaminelor, a apei în
alimentaţie etc.)
III. Activitate şi odihnă
 Regimul de activitate şi odihnă în perioada copilăriei
 Apă, Aer, Soare - timpul liber în natură

ATIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

 Exerciții de identificare; exerciții - joc; exerciții de recunoaștere; exerciții senzoriale

  Observări
 Povestiri, lecturi după imagini
 Experimente
 jocuri didactice; jocuri senzoriale; jocuri distractive
 Convorbiri
 Activități artistico-plastice, activități muzicale
 Activități practice

PLANIFICAREA TEMELOR OPŢIONALULUI

NR. COMPORTAMENTE MANIFESTATE TEMA MIJLOACE DE

CRT REALIZARE
EVALUARE INIȚIALA
1
EVALUARE INIȚIALĂ
2
Evaluarea cunoștințelor referitoare la Lectură după
3 corpul uman „Cine sunt eu?” imagini

Să identifice obiecte de igienă ”Prietenii corpului Observare

4 personală curat!” Fișă individuală
5 Să conștientizeze importanța folosirii
obiectelor de uz personal pentru „Maricica” Povestire cu suport
întreținerea curățeniei corpului de Luiza Vlădescu ilustrativ
Să înțeleagă semnificația cuvântului ”Microbii – dușmanii Dialog cu o doamnă
6 ”microbi” sănătății” biolog
Să identifice locuri și obiecte în care se „Unde se ascund Joc didactic
7 găsesc microbi microbii?”
Să dobândească deprinderi de igienă ”Ție-ți place să te
8 personală și colectivă speli?” Memorizare
Să își formeze deprinderea de a ”Să mâncăm Lectura educatoarei
9 consuma zilnic fructe și legume colorat!”; ”Cartea Activitate practică
fructelor”
Să cunoască importanța spălării ”Salata de fructe,
10 fructelor și legumelor înainte de a fi salate de legume” Activitate practică
consumate
Să identifice alimentele care se pot
11 consuma fără grijă și pe cele pe care ar ”La alimentară!” Observare
fi bine să le evite
12 Să numească alimentele sănătoase și pe „Ce este bun și ce este Joc didactic
cele nesănătoase rău!”
Să cunoască necesitatea respectării unor ”Piramida Lectură după
14 reguli într-o alimentație sănătoasă alimentelor” imagini
Să identifice beneficiile consumului de ”Apa - prietena Film didactic; desen
15 apă pentru sănătatea proprie noastră”
Să identifice pericolul consumului „Dulciurile și guma Convorbire
16 excesiv de dulciuri și gumă de mestecat de mestecat – - invitat medicul
pericolul cariilor stomatolog
dentare!”
17 Să recunoască organele de simț și rolul ”Simțurile” Memorizare ; fișă
acestora pentru organism de D. Nasta de lucru
Să participe active la jocuri, asociind „Deschide urechea Jocuri senzoriale
18 corect simțurile cu organele de simț bine!”
”Ce-ai mirosit?”
”Spune ce gust are?”
”Calde – rece!”
Să asocieze pericolul inhalării fumului, Povestire după
19 a consumului excesiv de înghețată cu „De ce tușesc copiii?” imag
urmările acestora Dialog cu dna
doctor de la
gradinita
Să recunoască semnele unor boli: febră,
20 dureri de cap, strănut, voce răgușită ”Povestea lui Lectura educatoarei
Hapciu!”
Să recunoască obiecte de îmbrăcăminte
21 specific anotimpurilor „Cum ne Joc didactic
îmbrăcăm?””
22 Să sortăm alimente potrivite pentru un Joc didactic
 meniu sănătos, funcție de invitat „Avem invitați la
masă!”
Să înțeleagă mesajul moral al povestirii Povestirea
23 „Iedul cu trei capre” educatoarei
Să recunoască unele semen și simboluri Convorbire cu
24 legate de securitatea personală „Învățăm de la suport ilustrativ;
semne!” desen
Să identifice pericolele la care se pot
25 expune copiii „Ce au greșit copiii?” Lectură după
imagini
Să cunoască pericolul jocului cu
26 chibrituri. „Nu te juca cu focul!” Lectură după
imagini
Să identifice pericolele ce se pot ivi în „Atenție la: cuțite,
27 casă sticle cu substanțe, Convorbire cu
apă, prizele de curent, suport ilustrativ
aragaz!”
Să evite să se joace în locuri „Aventurile lui Poveste creată de
28 periculoase Costel” copii (dupa
imagine)
Să cunoască reguli de comportare în Diafilm; film
29 colectiv și consecințele unor acte de ”Așa da, așa nu!” educativ
violență
Să cunoască importanța și utilizarea „Plantele medicinale Vizită la laboratorul
30 sursele oferite de natură în păstrarea și tainele lor”; Planta Vorel
sănătății
”Doctorul Mușețel”
32 - ” - ”Comoara din stup”! Jocuri de rol
33 Să cunoască numărul de apel în caz de
urgență ”Apel urgență: 112!” Joc de rol
34 Să răspundă corect la întrebări și să
demonstreze practic în situații date ”Vreau să cresc Joc - concurs
cunoștințele și deprinderile însușite sănătos!”
35 EVALUARE FINALĂ
36 EVALUARE FINALĂ

MODALITĂȚI DE EVALUARE

Având în vedere, că evaluarea este o componentă importantă a procesului de învăţamânt

(şi a oricărei situaţii de învăţare) vor fi utilizate: probe orale (jocuri didactice, convorbiri,
concursuri tematice), probe scrise (fişe de activitate individuală), probe practice (jocuri -
concurs, dezlegări de rebusuri cu ajutorul unor simboluri, desen, picturi, activități practice),
autoevaluarea, portofolii etc.
BIBLIOGRAFIE
1. M.E.C., Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Ediţia a II-a
revizuită şi adăugită, Editura V&I Integral, Bucureşti, 2005;
2. MEN , Curriculum pentru educație timpurie, 2019
3. Nichita, A., Mitroi, M., Educație pentru sănătate – îndrumător, Edit. Aramis, București,
2008
4. Şova, Siminica, Activităţi opţionale în grădiniţă, Editura AS,S, Iaşi;
5. Educație pentru sănătate și securitate personală – ghid orientativ, Ed. Diana, Pitești,
2010
SUPORT DE CURS

1. Barta,A., Dragomir,P., Deprinderi motrice la preșcolari, Edit. V&I Integral, București,

1995
2. Nichita, A., Mitroi, M., Educație pentru sănătate – îndrumător, Edit. Aramis, București,
2008
3. *** Mijloace de realizare a educației pentru sănătate la preșcolari- auxiliar didactic,
publicație a Proiectului de educație pentru sănătate ” Să cresc mare și voinic”, Nr.4/2018
4. Set planșe - Educație pentru sănătate , Editura Diana
5. Softuri educaționale - colecția ”Piticlik”; ”Abibou - Călătorie în corpul uman”

SUPORT DE CURS
 Maricica – poveste scrisa de
Luiza Vladescu
Maricica este o fetiţă din grupa mică.
Dimineaţa ea se pregăteşte să plece la grădiniţă. Se scoală, se îmbracă… se uită în oglindă şi
cântă:
– Mă aşteaptă grădiniţa,
Ce frumoasă e fetiţa!
Cănăfior alb la ciorap,
Fundă roşie pe cap!
Aşa cântă Maricica şi dă să iasă pe uşă afară, când deodată se aude strigată:
– Maricică, Maricică… nu pleca, eşti murdărică!
Maricica se întoarce:
– Cine mă strigă?
– Eu, pieptenele… Nu te-ai pieptănat!
– Nici nu te-ai spălat! îi strigă apa din lighean.
– Nici cu săpun nu te-ai dat… se răsuceşte săpunul supărat în farfurioara sa
– Nici pe dinţi nu te-ai spălat! spune periuţa de dinţi.
Şi pieptenele, şi apa, şi săpunul, şi peria de dinţi sar în sus şi strigă:
– Întoarce-te, întoarce-te, Maricică!… Nu vezi că eşti murdărică?
Rău se supără Maricica. Le scoate limba, se strâmbă şi spune:
– Nu vreau să vorbesc cu voi. Sunt supărată. Tu, apă, eşti rece şi odată, când m-am spălat pe faţă
mi-ai alunecat pe gât. Tu, săpunule te bagi unde nu-ţi fierbe oala! Când vreau să mă dau cu săpun
numai pe frunte şi pe obraji, tu mi te bagi şi în urechi şi în nas şi-n ochi…
Cu pieptenele sunt supărată, că mă trage de păr… Şi cu tine, perie de dinţi, nu vreau să vorbesc,
că ai pastă amară… şi mă ustură limba… Să mă lăsaţi în pace!
– Maricică, Maricică! îi strigară apa, săpunul, pieptenele şi periuţa de dinţi.
Maricica se uită în oglindă şi-şi întrebă fundiţa şi cănăfiorii de la şosete:
– Sunt murdărică?
– Nuu… îi răspund fundiţa şi cănăfiorii. Eşti gătită, draga noastră.
– Dar apa şi săpunul spun că nu sunt spălată, pieptenele spune că nu sunt pieptănată…
– Vai, Maricică, îi şoptesc fundiţa şi cănăfiorii, ce te iei după ei? Nu te vezi că eşti curată? Uite!
Faţa n-are nici o pată. Nasul s-a cam murdărit, că-i răcit… Părul este sub căciulă; dinţii sunt pitiţi
în gură; mâna, vezi, mănuşă are… Nu-i nevoie de spălare!
– Aşa?
– Daaaa!
– Atunci pot pleca.
Şi Maricica pleacă la grădiniţă cântând:
Mă aşteaptă grădiniţa,
Ce frumoasă e fetiţa!
La grădiniţă, grupa mică a întins o horă mare. Maricica voioasă, s-a prins în horă… şi cântă cu
ceilalţi copii:
– Coroana e rotundă,
Rotundă e şi luna,
Frumoasă e şi fata…
Pe care o aleg…
Maricica cântă şi se învârteşte în horă… dar pe ea nu o alege nimeni să joace în mijlocul horei.
– Alege-mă şi pe mine! strigă Maricica unei fetiţe.
– Nu te aleg, că nu eşti pieptănată…
– Alege-mă tu! strigă ea unui băiat, ce se află în mijlocul horei.
– Nu… nu te aleg, Maricică, fiindcă eşti murdărică.
– Ei, şi? ridică Maricica din umeri. Nu mai pot! Iaca eu mă joc cu Ursulache…
Plecă din horă, îşi ia ursuleţul din dulap şi se aşază pe un scăunel. Îşi priveşte pe furiş mâinile şi-
şi întrebă în şoaptă fundiţa:
– Sunt eu murdărică?
– Nuuuu… ştiu, răspunse fundiţa. Eu văd că faţa n-are nici o pată, nasul s-a cam murdărit, da-i
răcit.
– Taci, taci! strigă ursuleţul. Eşti o fundiţă mincinoasă… Azi nu s-a spălat deloc… Eu cu
Maricica nu mă joc.
Şi ursuleţul se răsuceşte şi sare din mâinile Maricicăi.
Fundiţa a tăcut. Au tăcut şi cănăfiorii.
Maricica-i singură şi-i vine să plângă…
Copiii se joacă şi cântă:
– Coroana e rotundă,
 Rotundă e şi luna,
Frumoasă e şi fata…
Pe care o aleg…
Maricica ia o păpuşică, dar păpuşica îi strigă:
– Lasă-mă-n pace! Îmi murdăreşti rochiţa cu mâinile tale murdare!… Lasă-mă…
Începe să plângă Maricica… Şi plânge, şi plânge… şi lacrimile-i curg şiroaie pe obraz. Iar pe
unde trec ele rămân dâre curate. Se frecă Maricica la ochi cu mâna, dar mâna-i murdară de
marmeladă, şi de ou, şi de plastilină… şi-şi mânjeşte toată faţa…
Râd copiii şi strigă:
– Maricică, Maricică, noi nu vrem în grupa mică să avem o murdărică!
Pleacă Maricica acasă
Pieptenele, săpunul şi periuţa de dinţi nici că se uită la ea. Aleargă Maricica la apă dar apa o
stropeşte şi-o ocărăşte:
– Nu, nu te apropia de mine. Eu sunt rece, nu sunt bună…
Ia săpunul, dar săpunul îi sare din mână şi îi strigă:
– Nu te pot ajuta. Am clăbuci şi-ţi intru în urechi, şi-n nas şi-n ochi.
Când să ia pieptenele, el îi strigă:
– Nu vreau să te ajut, ai spus că te trag de păr…
Periuţa de dinţi se tânguie şi ea
– Eu am pastă amară… nu pot să-ţi spăl dinţişorii. Şi-apoi, tu te-ai supărat pe noi.
– Nu, … plânge Maricica. Nu mai sunt supărată. Vreau să fiu curată… Copiii din grupa mică m-
au gonit, că-s murdărică…
– Eşti murdărică? se mirară piptenele şi apa, periuţa de dinţi şi săpunul… Parcă spuneai că faşa
n-are nici o pată… nasul s-a cam murdărit că-i răcit. Părul este sub căciulă, dinţii sunt pitiţi în
gură, mâna, vezi, mănuşă are… Nu-i nevoie de spălare.
Fundiţa i se clătină în păr:
– Nu, nu, nu-i nevoie!
Dar Maricica îşi scoase fundiţa, şi apa… fâş, fâş… spală fetiţa. Şi săpunul face spumă multă,
multă, şi-o spală pe ochişori, pe obrăjori, pe urechi, pe mâini, pe gât. Pieptenele o piaptănă,
periuţa de dinţi o spală…
Tare frumoasă e acum Maricica! Se uită-n oglindă şi râde:
– Mai sunt oare murdărică?
Apa şi săpunul, pieptenele şi periuţa de dinţi îi cântă:
– Maricică, Maricică, nu mai eşti o murdărică…
Eşti o fată curăţică, cum sunt toţi din grupa mică!
JOC: “STITI CE FACE COLEGUL VOSTRU?”
Jocul poate fi organizat in orice moment al zilei impreuna cu un grup mai mare sau mai mic de
copii .Un copil mimeaza o deprindere igienica: spalatul, stersul mainilor,folosirea batistei,
spalatul dintilor, pieptanatul, etc.Copilul care ghiceste despre ce deprindere e vorba, o mimeaza
impreunacu ceilalti. Cel care ghiceste primul deprinderea mimata, preia jocul, mimand o
altadeprindere spre a fi recunoscuta. Copiii care nu au ghicit ce s-a mimat primesc pedepse
distractive

GHICITORI

Zor, zor, zor,

Daca-i speli cu spor

Dintii nu te dor

Am eu grija lor.

(periuta de dinti)

Este alba si curata,

Neteda si parfumata,

Nasul ea mi-l ingrijeste,

Niciodata nu-mi lipseste.

(batista)

Colorat si parfumat,

Fac clabuc neincetat,

Doar de apa ajutat,

Corpul tau va fi curat.

(sapunul)

Picaturile de apa
 El le strange-n mare graba

Corpul e acum uscat

Nici un strop nu a scapat!

(prosopul)

CONCURS PE TEME DE IGIENA CORPORALA

INTREBARILE CONCURSULUI:

1.Ce trebuie sa faceti pentru a avea un corp curat si sanatos?

2.Care sunt principalele obiecte pe care le folosesti pentru igiena?

3.Mimati o deprindere igienica!

4.Cum si cand folositi batista?

5.Care sunt obiectele pe care le folositi pentru igiena dintilor?

6.Cum va spalati dintii?

7.Care sunt obiectele de igiena folosite pentru spalarea mainilor?

8.Care este ordinea operatiilor pentru spalarea mainilor?

9.Cantati un cantec despre regulile de igiena sau despre obiecte de igiena!(Mainile ni le spalam)
 Cum arată piramida alimentară pentru copii?

Aspectul definitoriu al piramidei alimentelor constă într-o gamă largă de nutrienți necesari

pentru dezvoltarea copilașului, în cadrul căreia se combină diverse grupe alimentare cu porții
corect proporționate, astfel încât să se asigure un echilibru la nivelul organismului. Există câteva
indicații pe care medicii nutriționiști și pediatri le recomandă, printre care se numără și
porționarea mâncării în funcție de grupele alimentare, așa cum este prevăzut mai jos:

 3-4 porții de legume;

 6-9 porții de cereale;

 2-4 porții de produse lactate;

 2-3 porții de fructe;

 2-3 porții de leguminoase și carne.

Conform piramidei alimentelor sanatoase, sunt așezate de la bază la vârf cele mai importante
preparate care trebuie să fie consumate, în funcție, bineînțeles, de cantitatea necesară. Iată cum
arată:

 cereale integrale: orz, orez, paste integrale, făină integrală de grâu, ovăz. Se recomandă
consumarea a 6-9 porții pe zi, fiind alimente care au un conținut ridicat de fibre,
vitamine din complexul B (acid folic, niacină și tiamină) și fier;

 fructele și legumele care asigură alimentarea organismului cu fibre, acid folic, potasiu,
vitamina C. Se recomandă 2-3 porții de fructe și 3-4 porții de legume;

 produsele lactate: iaurt, lapte semidegresat sau integral, telemea, brânză dulce. Este
indicată consumarea a 2-4 porții pe zi, datorită faptului că se asigură un conținut ridicat
de potasiu, calciu și vitamina D;

 carne, ouă, leguminoase, legume uscate, pește. Se recomandă consumarea a 2-3 porții pe
zi pentru a se asigura în organismul copilașului cantitatea necesară de proteine,
aminoacizi esențiali, zinc și fier;
  grăsimile și dulciurile. Este important să fie consumate în cantități cât mai mici și în
porții cât mai reduse, pentru că pot pune în pericol sănătatea copilașului.

Dacă vrei să ții evidența mult mai ușor a acestor alimente, poți căuta pe Google „piramida
alimentelor desen” de pe care te poți ghida atunci când îi prepari mâncare celui mic (după
modelul imaginii de mai jos).  Poți printa această listă pe care să o așezi ulterior pe frigider sau
pe care o poți salva în calculator. De asemenea, îți poți învăța copilașul să crească în această
manieră, fiind mereu conștient de beneficiile unei alimentații adecvate. Astfel, când o să crească,
va fi mult mai ușor pentru el să consume preparate sănătoase, având obiceiurile deja formate.

Cum arată porțiile din cadrul piramidei alimentare?

Piramida alimentației sănătoase este exact ce are nevoie copilul tău pentru a se dezvolta în
parametri optimi și pentru a avea un organism puternic imunizat. În ceea ce privește porțiile, poți
lua în considerare exemplele de mai jos:

 o porție de cereale integrale poate să conste în o jumătate de cană de cereale (paste fierte
sau orez fiert) și o felie mică de pâine de aproximativ 30 g;

 o porție de produse lactate poate să conțină o cană cu lapte de aproximativ 250 ml, 2-3
felii de brânzică  de maximum 75 g sau un iaurt de 150 g;
  o porție de carne, oleaginoase, leguminoase, oră și pește poate să conste în: 100 g carne,
1 ou, o linguriță de unt de arahide, un pumn de oleaginoase (fistic, alune, nuci, migdale)
și un sfert de cană de leguminoase gătite (fasole boabe, năut sau chiar linte);

 o porție de legume poate să conțină o cană de supă-cremă, o jumătate de cană de legume

sote, o jumătate de piure de legume;

 o porție de fructe poate să fie reprezentată de o banană mică, o piersică, un măr de

mărimi medii, o portocală, o jumătate de cană de fructe uscate, o cană de aproximativ
150 ml de suc de fructe.

De asemenea, nu trebuie să fie neglijată nici cantitatea de lichide consumată într-o zi, însă este
important să se țină cont de indicațiile oferite de medicul specialist, astfel încât totul să
funcționeze într-un mediu controlat și adecvat. Bineînțeles, înainte de a se realiza orice fel de
schimbare în cadrul vieții alimentare a copilului, trebuie să te asiguri că ai consultat în prealabil
medicul nutritionist pediatru.

În concluzie, alimentația copiilor trebuie să corespundă piramidei alimentare sugerate de medicii

nutriționiști sau medicii pediatri pentru ca cei mici să se bucure de un proces echilibrat de
creștere, în care să obțină toate substanțele nutritive necesare. Lasă și tu un comentariu în care să
ne povestești cum decurge fiecare masă a micuțului tău și care sunt indicațiile pe care le-ai primit
de la medicul specialist.
 Joc didactic ”Borcane cu vitamine”
Copiii vor fi așezați pe scaunele în semicerc. Se va începe o discuție despre fructele și legumele
cunoscute de aceștia și despre beneficiile consumării lor, apoi se va descoperi elementele
surpriză: coș cu fructe și legume, două borcane mari. Copiii vor veni pe rând să extragă câte un
fruct sau o legumă, pe care îl/o va numi, îi va spune forma la plural, va despărții cuvântul în
silabe menționând numărul acestora și va formula o propoziție.
 APA
George Coșbuc

Bautura cea mai buna,

Este apa de izvor.
Peste pietre apa cade,
Murmurand incetisor:
O beau cerbi si caprioare,
Caci e limpede mereu,
De ea capul nu te doare,
Ea nu-ti face trupul greu.
Las sa bea deci vin batranii!
Voi beti apa! Daca ea
Pentru copilasi e buna,
Nici pentru batrani nu-i rea.

Apa - izvorul vieții

 MOTTO:
Apei i-a fost dată puterea de a deveni seva vieţii pe pământ. (Leonardo da Vinci)
Peste 2/3 din suprafața terestră este ocupată de mări și oceane, care formează Oceanul
Planetar. Terra este supranumită și “planeta albastră” datorită acestui fapt.
Apa este cea mai răspândită substanță compusă. Ca și aerul, ea constituie factorul
principal al menținerii vieții pe pământ. Apa este o resursă naturală esențială cu rol multiplu în
viața economică. În natură, apa urmează un circuit. Se poate vorbi despre apa de ploaie, apa
râurilor și izvoarelor, apa de mare, etc.
Apa are un rol esențial în întreținerea vieții. Fără apă nu ar putea exista viață. În
organism, apa intră în compoziția organelor, țesuturilor și lichidelor biologice. Ea dizolvă și
transportă substanțele asimilate și dezasimilate; menține constantă concentrația sărurilor în
organism și, evaporându-se pe suprafața corpului, ia parte la reglarea temperaturii.
Apa este singurul, cel mai important catalizator în scăderea și menținerea greutății. Apa
activează metabolismul, împiedică depunerea de grăsime, ajută la reprimarea poftei de mâncare
și a spasmelor de foame. Cercetările au arătat, că limitarea consumului de apă provoacă mărirea
depunerilor de grăsime și invers. Rinichii nu funcționează normal fără o cantitate suficientă de
apă. În acest caz, o parte din sarcina lor este transmisă ficatului. Ficatul are rolul să transforme
rezervele de grăsime în energia necesară corpului. Dacă ficatul exercită lucrul rinichilor, atunci
lucrează ineficient, prelucrează mai puține grăsimi, grăsimile se depun și sporesc greutatea
corpului.
Consumați apă! Apa, atât de prețioasă pentru sănătate, este adesea înlocuită cu cafea,
băuturi acidulate, alcool. Prin folosirea acestor băuturi, organismul are nevoie de tot mai multă
apă, pentru a putea elimina substanțele nocive, ce intră în compoziția lor. Cofeina și alcoolul
deshidratează organismul. 
Apa de la robinet este tratată prin stații de epurare. Deși foarte indicat pentru tratarea apei
potabile și eficient în ce privește eliminarea multora dintre bacteriile care ne pot amenința
sănătatea, clorul nu face deloc bine tenului nostru și pielii în general, noi intrând astfel în contact
cu apa clorinată zi de zi și supunându-ne tenul la un stres continuu, asta în ciuda săpunurilor cu
rol hidratant ăi a altor produse cosmetice de cea mai bună calitate.
În industria alimentară apa are întrebuinţări multiple în procesul tehnologic ca: materie
primă sau auxiliară; apă de spălare; apă de sortare; apă de răcire şi transport al diverselor
materiale. Apa mai este utilizată și în hidrocentrale pentru producția de energie electrică, fiind o
resursă regenerabilă.
În natură, apa se găsește în toate stările de agregare: solidă (gheața, zăpada, grindina),
lichidă (apa de ploaie, ape subterane, oceane, mări, fluvii, râuri, etc.), gazoasă (vapori de apă din
atmosferă).
Dintre toate apele naturale, apa de ploaie este cea mai curată. Ea dizolvă în drumul ei prin
atmosferă mai ales bioxid de carbon, iar în regiunile industriale, bioxid de sulf și hidrogen
sulfurat. O parte din apa căzută pe pământ cu un conținut ridicat de bioxid de carbon, străbătând
straturile de pământ, dizolvă carbonații de calciu si magneziu, transformându-i în bicarbonați
solubili.
Dacă întâlnesc straturi impermeabile, aceste ape se adună, formând apele subterane.
Apele subterane ieșind la suprafața pământului, dizolvând săruri, formează izvoare minerale.
Când temperatura acestora este ridicată, uneori până la 100 grade C, ele se numesc izvoare
termale.
Apele minerale sunt apele provenite dintr-o sursă naturală (izvor) sau forată artificial
(sondă) și care prin structura lor fizică și compoziția lor chimică – de obicei complexă – pot
exercita efecte terapeutice. În mod tradițional, apele minerale au fost folosite sau au fost
consumate direct de la sursa lor, adesea denumite "cure cu ape" sau "cure vindecătoare", în locuri
precum stațiuni balneare. Din timpuri străvechi s-au dezvoltat centre turistice active în jurul
majorității acestor locuri cu surse de apă minerală. Apa minerală poate fi atât benefică cât și
nocivă pentru sănătate, balanța fiind dată de gradul de mineralizare. Specialiștii recomandă să
consumam în mod proporțional apa minerală, apa plată și apa de izvor în cantitate totală, minim
1,5 - 2 litri pe zi.
Apa se întrebuințează la: prepararea soluțiilor, fiind cel mai cunoscut solvent; obținerea
oxigenului și hidrogenului prin electroliză; prepararea celor mai importanți acizi anorganici;
producerea energiei electrice; spălat, albit, colorat; irigații. Poluarea apelor afectează calitatea
vieții la scară planetară. Apa reprezintă sursa de viață pentru organismele din toate mediile. Fără
apă nu poate exista viața. Calitatea ei a început din ce în ce mai mult să se degradeze ca urmare a
modificărilor de ordin fizic, chimic și bacteriologic.
Din consumul mondial de apa, 69% este repartizat agriculturii, 23% industriei si numai
8% în domeniul casnic. Odată cu dezvoltarea industrială, apele au devenit din ce în ce mai
poluate. Cauzele poluării apei: scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar și
deversări deliberate a unor poluanți; scurgeri de la rezervoare de depozitare și conducte de
transport subterane, mai ales produse petroliere; pesticidele și ierbicidele administrate în lucrările
agricole care se deplasează prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigații până la
pânza freatică; îngrășămintele chimice și scurgerile provenite de la combinatele zootehnice;
deșeurile și reziduurile menajere; sarea presărată în timpul iernii pe șosele, care este purtată prin
sol de apa de ploaie și zăpada topită; depunerile de poluanți din atmosfera, ploile acide. Poluanții
apei sunt produsele de orice natură care conțin substanțe în stare solidă, lichidă sau gazoasă, în
condiții și în concentrații ce pot schimba caracteristicile apei, făcând-o dăunătoare sănătății.
Apa este un factor indispensabil organismului uman. Încă din cele mai vechi timpuri
așezările umane au fost de-a lungul râurilor sau pe malul marilor. Necesarul zilnic de apă al
omului este aproximativ de 1.5-2 litri consumată ca atare, dar pentru curățenia corporală omul
folosește zilnic aproximativ 40 litri de apă. Organizația Mondială a Sănătății consideră ca optim
pentru acoperirea acestor nevoi, o cantitate de 100 litri în 24 ore.
Gustul apei este dat de conținutul în substanțe chimice și în primul rând de sărurile
minerale și de gazele dizolvate (oxigenul și bioxidul de carbon). Excesul sau carenta unora dintre
aceste componente poate imprima apei un gust neplăcut (fad, sălciu, amar, dulceag). Mirosul
apei este legat de asemenea de prezenta în exces a unor elemente naturale sau provenite prin
purificarea apei, ca și din unele transformări la care sunt supuse în apă anumite substanțe chimice
mai ales poluante. Atât gustul cât și mirosul apei, deși au ca principală caracteristică un mare
grad de subiectivitate, totuși au din punct de vedere sanitar, o valoare deosebita. În primul rând
influența lor asupra utilizării apei este hotărâtoare, poate duce la excluderea folosirii apei
respective. Gustul și mirosul apei pot servi și ca indicatori de poluare a apei.
Apa potabilă nu trebuie să aibă miros caracteristic și trebuie sa aibă un gust plăcut. În caz
contrar apa poate prezenta substanțe poluante care sunt dăunătoare sănătății. Prezența
substanțelor poluante în apă pot fi evidențiate prin culoarea apei. Chiar și temperatura apei poate
fi un indicator indirect de poluare, mai ales pentru apele subterane, unde se știe că temperatura
este constantă. Variația acestei temperaturi însă, paralel cu variația temperaturii aerului, indică
existența unei comunicări cu exteriorul și deci, posibilitatea de pătrundere în sursa de apă a
poluanților din afară.
Să avem grijă de apă pentru că este izvorul vieții!

SIMȚURILE , NICOLAE NASTA

 Eu cu ochii, dragi copii
Vad papusi si jucarii.
Cu urechile, oricind,
Aud fiece cuvint.
Limba si cu cerul gurii imi spun gustul prajiturii.
Degetele-mi spun si ele
De sint moi, chiflele mele.
Iar cu nasu-adeseori,
Sorb parfumul tot din flori.
 Povestea familiei Hapciu      
             De mii de ani, o familie de oameni micuți, trăiau într-un nas mare și foarte curat. Se
numea familia Hapciu. Membri familiei erau: mama Hapciu, tata Hapciu, fiul Hapciu și fiica
Hapciu. Ei aveau un cățel,  Hapciunel și o pisică, Hapciunica. Cât era ziua de lungă, această
familie deretica prin nas. Scuturau, măturau toate scamele și alte chestii mărunte ce veneau pe
calea aerului de dincolo de nas.

-Hapciu, hapciu! strănută fiica Hapciu.

– Ce s-a-ntâmplat surioară?

-Doamna Paraschivescu și-a dat cu mult parfum. 

        În același timp a strănutat și doamna Paraschivescu.

– Mereu uit să deschid fereastra când mă parfumez. 

       Atunci când familia Hapciu era deranjată de mirosuri puternice, strănutau. Astfel, alunecau
pe un tobogan lung și vaporii în exces erau eliminați din nas, cu ajutorul unor firișoare de păr
grupate precum periile de la spălătoriile auto.

        Nefiind atent, micuțul Hapciu a primit direct în față un ghem de polen și, în timp ce se
rostogolea, strănuta: hapciu, hapciu, hapciu!

– Offf! Primăvara asta e minunată, multitudinea de flori colorate este magică, dar polenul acesta
așa mă supără! 

      Seara, familia Hapciu ieșea la plimbare cu cele două animale. Se îmbrăcau elegant și porneau
în pas domol pe aleile săpate în oasele craniului. Mama Hapciu se ocupa de educația copiilor. 

– Să vă feriți de particule necunoscute! Pot provoca neplăceri uriașe!, murmură mama.

– Hapciu, hapciu, hapciuuu! strănută băiatul.

– Ahh! Hapciiuuuu! Hapciuuuu! Mamă, tată, ajutor! Domnul Paraschivescu a turnat o tonă de
piper în mâncare. Nu mă pot opri din strănutat!, se văietă fiica Hapciu. 

      Doamna Hapciu scoase un evantai mare, din pene de păun și a îndepărtat particulele de piper
de pe aleile craniului.
       Hapciunel și Hapciunica erau prieteni foarte buni.  Se jucau împreună, își păzeau stăpânii și
se bucurau de vremea bună, cu temperaturi ridicate. Însă, când erau atacați din exteriorul nasului
cu păr de la alte animale, deveneau foarte sensibile și strănutau: hapciu, hapciu. 

       Mulți râdeau de sensibilitatea acestei familii, dar nu era deloc amuzant. Casa lor, nasul,
trebuia să fie curată și bine aerisită în fiecare colț. Pentru a realiza aceste treburi, foloseau batiste.
De-a lungul timpului au existat multe modele de batiste: de pânză, de mătase, brodate, de hârtie.
Nu avea importanță modelul batistei, dar familia Hapciu o folosea foarte des, iar rezultatele nu se
lăsau așteptate. Nasul lor strălucea de curățenie și puteau strănuta rapid la fiecare fir de praf,
vapori de parfum, de acetonă, de fum, de mâncare arsă sau orice alt miros care ajungea la
ferestrele  lor.

     Toate bune și frumoase, dar… uneori, după mult bine apare și neprevăzutul.

     Așa s-a întâmplat și în cazul familiei Hapciu. 

    Copiii familiei Hapciu au strănutat într-o zi foarte mult. Familia Hapciu a folosit sute de
batiste și ușa nasului s-a iritat foarte rău. Mama Hapciu era îngrijorată. Oricine putea intra foarte
ușor  în casa lor. Dar fiica Hapciu a găsit soluția salvatoare. A folosit crema de mâini și a uns
bine balamalele ușii.  Aceasta s-a refăcut rapid! Nasul era ca nou! 

        Familia Hapciu trăiește fericită până în zilele noastre. Atunci când strănutați să știți că cei
din nas vă mulțumesc pentru că îi ajutați la curățenie.

        Nu uitați de batiste micuților!

Jocul „Rece, cald, frige…”

Scopul: dezvoltarea perseverentei.
Obiective operationale: să caute jucăria ascunsă, să respecte indicatiile
primite.

Resurse didactice: o jucărie, o basma.

Desfăsurarea jocului

Un copil este legat la ochi cu o basma. Copiii stau la locurile lor în timp
ce unul dintre ei

ascunde o jucărie.

La comanda cadrului didactic, copilul legat la ochi, îsi desface

basmaua si porneste în căutarea

jucăriei ascunse. Când se apropie de jucărie, propunătorul împreună cu

clasa spun:

„cald”, când e foarte aproape strigă: „frige”, iar dacă se depărtează îl

previn prin cuvântul:

„rece”. Jocul se desfăsoară prin îndrumarea copilului cu ajutorul

acestor trei cuvinte, până

găseste jucăria. Jocul se reia prin schimbarea copilului care caută

jucăria ascunsă.

Jocul „Voinicii”

Scopul: dezvoltarea fortei fizice.

Obiective operationale: să-si tragă partenerul de concurs peste linia de
control.

Resurse didactice: cretă, o riglă sau un betisor mai gros.

Desfăsurarea jocului

Copiii sunt asezati fată în fată , în perechi, cu piciorul drept pe linia de

control. Pe sol se

asează în dreptul fiecărei perechi o riglă sau un betisor mai gros.

La semnalul dat de cadrul didactic, fiecare copil apucă rigla cu ambele

mâini si încearcă săsi

tragă partenerul peste linia de control. Cei care reusesc sunt voinicii.

La organizarea jocului se va avea în vedere ca perechile să fie, pe cât

posibil, cam de aceeasi statură si cu aceeasi greutate.
 GHICITORI

Într-un pomişor
Arde-un focuşor!
(ardeiul iute)

Roşu ca focu’
Iute ca dracu’.
(ardeiul iute)

Iarna-n frig, vara la soare,

Neschimbat e la culoare!
(bradul)

Sus pe coama munţilor,

Munţilor, cărunţilor,
Stă voinicul cel ţepos
Veşnic verde şi frumos.
(bradul)

Sus pe culmi înalte creşte,

Lumea-n case îl pofteşte,
Îi dă daruri să le ţină
Şi potire de lumină!
(bradul)

Am în curte un stejar
Cu vârf roşu ca de jar!
(bujorul)

Într-o cuşcă mulţi căţei,

Toţi sunt albi şi rotofei –
 Mama-i pune la mujdei!
(căpăţâna de usturoi)

Seamănă c-o zărzărea

Da-i mai mare decât ea!
(caisa)

Într-o casă mică,

Cât un ou de bibilică,
Locuiesc o mie
Şi-n pământ învie.
(capsula de mac)

Buni sunt copţi, fierţi şi prăjiţi

Şi-s aproape nelipsiţi,
Când dorim o garnitură
Lângă oricare friptură.
(cartofii)

Deasupra iarba se-ncurcă

Şi sub ea ouă de curcă!
(cartofii)

În pământ pui unul, doi

Şi scoţi toamna muşuroi;
Cine-i?
(cartoful)

Chiar de-şi trece vara toată

Sub al său cojoc ţepos,
Toamna când l-aruncă jos,
 Minunat e de bronzată.
(castana)

Primăvara îi aprinde
Lumânările splendide
Toamna fructele îi coace
În ţepoase carapace.
(castanul)

Am cămăşi nenumărate,
Plângi de le dezbraci pe toate!
(ceapa)

Am o doamnă în cămară,
Cu cosiţele afară.
(ceapa)

Am o grasă jupâneasă,
Îmbrăcată-n rochii de mătasă.
De-ncep a o dezbrăca,
Toţi încep a lăcrima.
(ceapa)

Boţ ca mărul,
Pături ca plăcinta.
(ceapa)

Cu picioarele în vânt
Şi cu barba în pământ.
(ceapa)

Fetişoară
Cu rochiţă roşioară,
 Când prind a te dezbrăca
N-am de ce mă bucura
Că încep a lăcrima.
(ceapa)

Parcă e un măr frumos,

Dar păcat că-i mustăcios!
(ceapa)

Sus îi vezi pletele,

Jos mustăţile
Şi-n mijloc cămăşile;
Vara stă afară -,
Iar iarna-n cămară.
(ceapa)

Sus plete,
Jos musteţe,
La mijloc cămaşe creţe.
(ceapa)

În grădina lui Pandele

E un pom plin cu mărgele,
La culoare-s roşii toate
Cu codiţe-mperecheate.
(cireşele)

Frunze n-are,
Nu-i nici floare.
În păduri şi pe ogor,
Prin grădini şi-n deal la vie
 Stă mereu într-un picior.
(ciuperca)

După ploaie, la plimbare,

Cu umbrele mici… de soare!
(ciupercile)

Miezul e floare spumoasă,

Iar în jur frunze de varză!
(conopida)

State albe ca de nea

Se văd în grădina mea!
(crinii albi)

Cine dintr-o floare

Se preface-ntr-un butoi
Plin cu copilaşi de soi?
(dovleacul sau pepenele)

Cine se-ngraşă legat?

(dovleacul)

E rotund şi e umflat
Şi nu-i bun doar de mâncat!
Gol la mijloc, frumuşel,
Doar miere n-are pe el!
(dovleacul)

Noi avem un butoiaş

Alb, voinic, parcă-i de caş;
Cercuri n-are şi nici doage,
Este bun când mama-l coace!
(dovleacul)

Mure albe sus în pom,

Hai, copii, să le luăm!
Şi ce nume să le dăm?
(dudele)

Cine-i munteanul fălos

Care-aruncă jir pe jos?
(fagul)

Albă păsăruică,
Pe arac se urcă;
N-are aripioare,
N-are nici picioare.
(fasolea)

Nu e carne, dar e grasă,

Se cocoaţă pe arac
Şi de toamna stă în sac.
(fasolea)

Şade baba pe arac

Şi-şi ţine boabele-n sac,
Şi-i atâta de bătrână,
Că-i cad dinţii în ţărână.
(fasolea)

Ce trăieşte după moarte

Şi-altul vrea ca s-o tot poarte?
(floarea)
 Care floare
Parcă-i soare?
(floarea soarelui)

O mie de frăţiori,
O mie de dinţişori
Stau înfipţi câte şi-o mie
Într-un fund de farfurie.
(floarea soarelui)

Stau pe baltă ouă sparte,

Între frunze mari şi late!
(florile de nufăr)

Cioburi mici de cer senin

Printre frunze de pelin
Te imploră-n trei cuvinte
Să le porţi mereu în minte.
(florile de nu-mă-uita sau miozotis)

Albe, mici zâmbesc în soare

De prin şanţuri ori răzoare,
De unde le-au lepădat
Rândunelele ce s-au schimbat.
(florile de rochiţa-rândunicii)

Prin pădure sau grădină

Între fructe e regină,
Roşie şi pistruiată,
Cu aromă delicată.
(fraga sau căpşuna)
 Ce cade-n apă
Şi nu face stropi?
(frunza)

Vara stă în soare,

Verde şi fremătătoare,
Dar în iarna grea
E sub strat de nea.
(frunza)

Ou de lemn (nu-i nucă)

Aşezat în cupă,
De-l pui la rodit
Naşte un voinic,
Cu plete în vânt,
Vesel fremătând.
(ghinda)

Clopoţel mititel
Cine sună lin din el?
Nimeni! Nimeni!
Numai vântul,
Clătinându-l, legănându-l,
Dă de veste-n toată ţara
Că soseşte primăvara.
(ghiocelul)