RAPORT CU REZULTATE OBȚINUTE ÎN CADRUL PROIECTULUI

COMPLEX 9/PCCDI/2020

Proiect nr. 2 - „Optimizarea tehnologilor de cultivare a unor specii cu potențial

energetic (de sorg, topinambur şi cânepă)”

OPTIMIZAREA TEHNOLOGILOR DE CULTIVARE LA TOPINAMBUR ÎN

CONDIȚIILE PEDOCLIMATICE DIN CENTRUL MOLDOVEI

Experiențele amplasate în câmpul experimental de la S.C.D.A. Secuieni au avut drept scop:

1. Studiul unui sortiment de 4 genotipuri de topinambur, în vederea identificării genotipului

cu cea mai ridicată adaptabilitate la schimbările climatice;
2. Stabilirea parametrilor tehnologici cu eficiență ridicată în cultura topinamburului, în
vederea creării unei tehnologii inovative în raport cu noile condiții climatice.
3. Studiul sistemului de nutriţie al plantei de topinambur asupra producţiei de tuberculi şi
biomasă.
Solul. Experienţele de la S.C.D.A. Secuieni au fost amplasate pe terasa a II – a a Siretului,
pe un tip de sol faeoziom (cernoziom) cambic tipic, caracterizat ca fiind normal aprovizionat cu
fosfor mobil (P2O5- 39 ppm), și potasiu mobil (K2O - 161 ppm), moderat aprovizionat în azot
(indicele de azot al solului : 2,1), slab acid (pH:6,29) și slab fertil (conţinutul în humus 2,3 %).
Condiţii climatice.
Anul agricol 2019/2020 s-a caracterizat printr-o desprimăvărare timpurie ca urmare a
temperaturilor medii ridicate înregistrate în luna martie (6,2ºC), precum şi a deficitului de
precipitaţii de doar 10,2 mm, cu o abatere faţă de media multianuală de 26,9 mm.
Luna aprilie a fost mai călduroasă cu 0,5 ºC şi deficitară în precipitaţii cu 45,7 mm, iar luna
mai mai friguroasă cu 1,5 ºC faţă de normală. Pregătirea terenului şi plantatul topinamburului s-a
realizat cu dificultate, răsărirea plantelor fiind eşalonată şi neuniformă (tabelul 1).
Sub aspectul precipitațiilor, anul agricol 2019/2020 s-a caracterizat ca un an foarte secetos.
Deficit de precipitaţii s-a înregistrat şi în lunile iunie şi iulie, ceea ce a îngreunat creşterea şi
dezvoltarea topinamburului, înregistrându-se un deficit de -43,3 mm precipitaţii faţă de normală.
Abateri negative sub aspectul precipitaţiilor s-au înregistrat în lunile august şi septembrie (-9,0
mm, respectiv -33,7 mm) faţă de media multianuală, acest deficit influenţând la final producţia de
tuberculi si biomasă. Maturarea tuberculilor a fost mult întârziată, recoltarea realizându-se în luna
octombrie, din acest motiv epoca a III-a de recoltare nu s-a mai realizat în acest an (tabelul 2).

Tabelul 1. Temperaturi înregistrate la staţia meteorologică S.C.D.A. Secuieni

Temp. medie 2020
°C Ian. Febr. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct.
Decada I-a -2,4 2,0 7,0 7,6 13,4 18,4 21,6 22,6 19,5 16,1
Decada a II - -0,9 3,7 6,8 10,4 15,7 20,4 18,9 21,9 18,3 11,9
a
Decada a III - 1,4 4,7 4,8 11,9 12,7 21,3 22,2 22,2 13,9 10,5
a
Media lunară -0,6 3,4 6,2 10,0 13,9 20,0 20,9 22,2 18,6 12,7

Media -3,9 -2,2 2,8 9,5 15,4 18,8 20,4 19,5 15,0 9,1
multianuală

Abaterea 3,3 5,6 3,4 0,5 -1,5 1,2 0,5 2,7 3,6 3,6

Extrem Extrem Extrem Extrem Extrem Extrem

Caracterizare de de de Normal Răcoros Călduros Normal de căld. de căld. de căld.
căld. căld. căld.

Tabelul 2. Precipitaţii înregistrate la staţia meteorologică S.C.D.A. Secuieni

2020
Precipitaţii mm
Ian. Febr. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct
Decada I-a 1,6 9,4 6,8 0,0 18,2 6,0 4,4 0,2 12,0 16,4
Decada a II - a 0,4 0,2 0,8 1,2 8,8 50,4 16,6 1,0 0,0 7,2
Decada a III - a 0,0 6,4 2,6 0,0 42,6 16,2 18,0 50,0 0,0 3,6
Suma lunară 2,0 16,0 10,2 1,2 69,6 72,6 39,0 51,2 12,0 27,2
Media 20,1 19,5 26,9 46,9 65,7 85,0 82,3 60,2 45,7 38,2
multianuală

Abaterea -18,1 -3,5 -16,7 -45,7 3,9 -12,4 -43,3 -9,0 -33,7 -11,0

Mai Mai Mai Mai Mai

Extrem Extrem Extrem
Caracterizare puțin Normal puțin Normal puțin puțin puțin
de sec. de sec. de sec.
sec. sec. sec. sec. sec.

MATERIAL ȘI METODA DE CERCETARE

 Prima experiență a fost monofactorială, factorul urmărit fiind genotipul. Așezarea în câmp
s-a efectuat după metoda blocurilor randomizate, în trei repetiții. Materialul biologic utilizat a
provenit de la S.C.D.L. Buzău şi S.C.D.C.P.N Dăbuleni, reprezentat prin soiurile Rareş, Olimpic,
Dacic pitic şi populaţia locală Dăbuleni.
A doua experiență a fost de tip bifactorial, A x B și a fost așezată în câmp după metoda
parcelelor subdivizate, în trei repetiţii. Factorul A a fost reprezentat de epoca de plantat cu 3
graduări: a1 – Epoca I-a: Plantat 25 Martie-05 aprilie, a2 – Epoca a II-a: Plantat 05-15 aprilie, a3 –
Epoca a III-a: Plantat 15-25 aprilie. Factorul B a fost reprezentat de epoca de recoltat cu 3 graduări:
b1 – Epoca I-a: Recoltat plante pentru biomasă la înflorire, b 2 – Epoca a II-a: Recoltat tuberculi la
26 săptămâni de la plantat, b3 - Epoca a III-a: Recoltat tuberculi la 29 săptămâni de la plantat.
A treia experienţă a fost de tip bifactorial, A x B şi a fost aşezată în camp după metoda
parcelelor subdivizate, în trei repetiţii. Factorul A a fost reprezentat de distanţa între plante pe rând
cu două graduări: a1 - 40 cm şi a2 - 50 cm. Factorul B a fost sistemul de fertilizare cu cinci graduări:
a1 – Nefertilizat, a2 – N40P40K40, a3 – N80P80K80, a4 – N120P120K80 şi a5 - N160P160K80.

REZULTATE ȘI DISCUȚII

1. Influența genotipului asupra producției de tuberculi şi biomasă la topinambur în

condițiile pedoclimatice din Centrul Moldovei
În ceea ce priveşte producţia de tuberculi la soiurile Rareş şi Olimpic, acestea s-au remarcat
cu sporuri de producţie (3,44 t/ha şi 5,62 t/ha) distinct şi foarte semnificative. Diferenţele de
producţie înregistrate la soiul Dacic pitic şi populaţia locală Dăbuleni (-5,13 t/ha şi -3,95 t/ha) au
fost negative foarte semnificative comparativ cu media experienţei de 14,96 t/ha (martor) (tabelul
3).

Influenţa soiului asupra producţiei de tuberculi la Helianthus tuberosus L.

(topinambur), în anul 2020
Tabelul 3

Producţie
Dif.
Soiul tuberculi % Semnif.
(t/ha)
(t/ha)
Rareş 18,40 122,96 3,44 **
Olimpic 20,58 137,57 5,62 ***
Dacic pitic 9,83 65,73 -5,13 ooo
 Pop. Dăbuleni 11,01 73,62 -3,95 ooo
Media 14,96 100 Mt. -
DL 5% = 1,38 t/ha
DL 1% = 2,10 t/ha
DL 0,1% = 3,75 t/ha

Influenţa soiului asupra producţiei de biomasă la topinambur, în anul 2020, s-a materializat
prin obţinerea unor producţii fluctuante, cuprinse între 11,23 t/ha (Dacic pitic) şi 23,13 t/ha
(Olimpic). Cu excepţia soiului Dacic pitic (11,23 t/ha) şi a populaţiei Dăbuleni (13,57 t/ha),
celelalte două variante experimentate au realizat producţii de biomasă mai mari de 20 t/ha (tabelul
4).

Influenţa soiului asupra producţiei de biomasă la Helianthus tuberosus L. (topinambur),

în anul 2020
Tabelul 4

Producţie Dif
Soiul % Semnif.
biomasă (t/ha) (t/ha)
Rareş 20,95 121,65 3,73 ***
Olimpic 23,13 134,34 5,91 ***
Dacic pitic 11,23 65,23 -5,99 ooo
Pop. Dăbuleni 13,57 78,78 -3,65 ooo
Media 17,22 100 Mt. -
DL 5% = 1,18 t/ha
DL 1% = 1,80 t/ha
DL 0,1% = 2,88 t/ha

2. Influenţa unor factori tehnologici asupra producţiei de biomasă şi de tuberculi la

topinambur în condiţiile pedoclimatice din Centrul Moldovei
Influenţa epocii de plantare asupra producţiilor de tuberculi la topinambur s-a concretizat
prin obţinerea unor producţii cuprinse între 13,77 t/ha (epoca a III-a ) şi 20,78 t/ha (epoca I-a).
Din punct de vedere statistic, comparartiv cu martorul, spor de producţie (3,13 t/ha) asigurat
statistic s-a realizat la varianta din epoca I-a, aceasta fiind pozitiv distinct semnificativ (tabelul 5).

Influenţa epocii de plantare asupra producţiei de tuberculi la Helianthus tuberosus L.

(topinambur), în anul 2020
Tabelul 5
 Epoca de Producţia
Dif
plantat tuberculi % Semnif.
(t/ha)
(t/ha)
Ep I 20,78 117,73 3,13 **
Ep II 18,40 104,25 0,75
Ep III 13,77 78,02 -3,88 oo
Media 17,65 100 Mt.
DL 5%= 1,68 t/ha
DL 1%= 2,78 t/ha
DL 0,1%= 5,20 t/ha

Producţiile de biomasă obţinute în anul agricol 2020 au fluctuat între 16,47 t/ha la epoca
a III-a de plantare şi 24,23 t/ha la epoca I-a. Comparativ cu varianta martor (media experienţei),
spor de producţie s-a obţinut doar la epoca I-a de plantare (3,82 t/ha). La varianta din epoca a III-
a de plantare s-a realizat diferenţe de producţie negativ distinct semnificativ (-3,94 t/ha) (tabelul
6).
Influenţa epocii de plantare asupra producţiei de biomasa la Helianthus tuberosus
L. (topinambur), în anul 2020
Tabelul 6
Epoca de Producţia
Dif.
plantat biomasa % Semnif.
(t/ha)
(t/ha)
Ep I 24,23 118,72 3,82 **
Ep II 20,53 100,59 0,12
Ep III 16,47 80,70 -3,94 oo
Media 20,41 100 Mt.
DL 5%= 1,60 t/ha
DL 1%= 2,65 t/ha
DL 0,1%= 4,97 t/ha

Cea mai ridicată producţie de tuberculi s-a obţinut la interacţiunea dintre epoca a I-a de
plantare x epoca de recoltare la 26 de săptămâni (21,50 t/ha), iar cea mai scăzută la epoca a III-a
de plantare, dar la recoltarea tuberculilor la înflorire (12,33 t/ha) (tabelul 7).

Influenţa interacţiunii epoca de plantare x epoca de recoltare asupra producţiei de

tuberculi la Helianthus tuberosus L. (topinambur) în anul 2020
Tabelul 7
 Epoca de Epoca de Producţia
Dif
plantat recoltare tuberculi % Semnif.
(t/ha)
(A) (B) (t/ha)
Înflorire 20,07 113,69 2,42 *
Ep I
26 săpt. 21,50 121,81 3,85 **
Înflorire 17,71 100,32 0,06
Ep II
26 săpt. 19,08 108,12 1,43
Înflorire 12,33 69,87 -5,32 oo
Ep III
26 săpt. 15,21 86,17 -2,44 o
Media 17,65 100 Mt.
5% = 1,88 t/ha
DL A x B 1% = 3,05 t/ha
0,1% = 5,55 t/ha

În ceea ce priveşte producţia de biomasă, se poate observa că cea mai ridicată producţie s-
a obţinut la interacţiunea dintre epoca a I-a de plantare x epoca de recoltare la înflorire (24,02 t/ha),
iar cea mai scăzută la epoca a III-a de plantare, dar la recoltarea tuberculilor la 26 săptămâni (14,92
t/ha). Sporuri pozitive semnificative şi distinct semnificative s-au realizat la interacţiunile dintre
epoca de recoltare la înflorire şi epoca I-a şi a II-a de plantare (4,01 t/ha şi 3,26 t/ha) (tabelul 8).

Influenţa interacţiunii epoca de plantare x epoca de recoltare asupra producţiei de biomasă

la Helianthus tuberosus L. (topinambur) în anul 2020

Tabelul 8

Epoca de Epoca de Producţia

Dif
plantat recoltare biomasă % Semnif.
(t/ha)
(A) (B) (t/ha)
Înflorire 24,02 120,02 4,01 **
Ep I
26 săpt. 23,27 116,28 3,26 *
Înflorire 21,13 105,61 1,12
Ep II
26 săpt. 19,70 98,45 -0,31
Înflorire 17,00 84,96 -3,01 o
Ep III
26 săpt. 14,92 74,55 -5,09 oo
Media 20,01 100 Mt.
5% = 2,50 t/ha
DL A x B 1% = 3,92 t/ha
0,1% = 6,72 t/ha
 3. Influenţa sistemului de nutriţie al topinamnurului asupra producţiei de tuberculi şi
biomasă în condiţiile pedoclimatice din Centrul Moldovei
Analizând influenţa fertilizării asupra producţiei de tuberculi la topinambur, reiese că la
doza de N120P120K80 se obţine un spor de producţie foarte semnificativ (3,14 t/ha). Din punct
de vedere statistic, comparativ cu martorul (media experienţei), varianta nefertilizată şi cea
fertilizată cu N40P40K40 au realizat diferenţe de producţie (-3,97 t/ha şi -1,08 t/ha) negative
semnificative şi foarte semnificative (tabelul 7).

Influenţa fertilizării asupra producţiei de tuberculi la

Helianthus tuberosus L. (topinambur), în anul 2020
Tabelul 7

Fertilizare Producţia
% Dif
tuberculi (t/ha) Semnif.
Nefert. 18,73 82,51 -3,97 ooo
N40P40K40 21,62 95,24 -1,08 o
N80P80K80 23,68 104,31 0,98 *
N120P120K80 25,84 113,83 3,14 ***
N160P160K80 23,65 104,18 0,95 *
Media 22,70 100 Mt.
DL 5% 0,9 t/ha
DL 1% 1,25 t/ha
DL 0,1% 1,72 t/ha

La varianta nefertilizată şi cea fertilizată cu N40P40K40 s-au realizat diferenţe de producţie

(-3,29 t/ha, -0,8 t/ha) negative semnificative şi foarte semnificative comparativ cu martorul, ceea
ce subliniază necesitatea fertilizării topinamburului cu doze mai mari de NPK. Varianta fertilizată
cu N120P120K80 a realizat spor pozitiv foarte semnificativ (2,94 t/ha), comparativ cu martorul
(media experienţei) (tabelul 8).
Influenţa fertilizării asupra producţiei de biomasă la
Helianthus tuberosus L. (topinambur), în anul 2020
Tabelul 8

Fertilizare Producţia Semnif.

% Dif
biomasă (t/ha)
Nefert. 21,33 87,77 -3,29 ooo
N40P40K40 23,82 98,02 -0,8 o
N80P80K80 25,1 103,29 0,48
N120P120K80 27,56 113,41 2,94 ***
 N160P160K80 25,33 104,23 0,71
Media 24,62 100 mt
DL 5% 0,79 t/ha
DL 1% 1,13 t/ha
DL 0,1% 1,55 t/ha

În anul agricol 2020, factorii studiaţi au influenţat într-o măsură foarte mare producţia de
tuberculi obţinută. Astfel, în acest an producţia a variat în limite largi, fiind cuprinsă între 17,04
t/ha (40 cm x N0P0K0) şi 26,85 t/ha (50 cm x N120P120K80). Comparativ cu varianta martor
(media experienţei), variantele nefertilizate au realizat diferenţe de producţie cuprinse între -5,68
t/ha şi – 2,29 t/ha, negativ distinct şi foarte semnificative.
Sporurile de producţie asigurate statistic au fost cuprinse de la 1,76 t/ha (50 cm x
N80P80K80), spor interpretat ca fiind semnificativ până la 4,13 t/ha (50 cm x N120P120K80),
spor interpretat ca fiind foarte semnificativ (tabelul 9).

Influenţa interacţiunii dintre distanţa între tuberculi/rând x fertilizare asupra producţiei

de tuberculi la Helianthus tuberosus L. (topinambur), în anul 2020
Tabelul 9

Distanţa între Fertilizare Producţia

tuberculi/rând (B) tuberculi % Dif Semnif.
(cm) (A) (t/ha)
Nefert. 17,04 75,00 -5,68 ooo
N40P40K40 20,37 89,66 -2,35 oo
40 N80P80K80 22,87 100,66 0,15
N120P120K80 24,84 109,33 2,12 **
N160P160K80 22,1 97,27 -0,62
Nefert. 20,43 89,92 -2,29 oo
N40P40K40 23,07 101,54 0,35
50 N80P80K80 24,48 107,75 1,76 *
N120P120K80 26,85 118,18 4,13 ***
N160P160K80 25,19 110,87 2,47 **
Media 22,72 100 Mt.
DL A X B 5% = 1,30 t/ha
1% = 1,98 t/ha
0,1% = 3,55 t/ha
Interacţiunea factorilor studiaţi au influenţat producţia de biomasă la topinambur, variind
de la 18,07 t/ha (40 cm x N0P0K0) până la 29,40 t/ha (50 cm x N120P120K80). Comparativ cu
varianta martor (media experienţei), sporuri de producţie semnificative şi distinct semnificative s-
au realizat la interacţiunile de 40 cm şi 50 cm între tuberculi pe rând la fertilizarea cu N80P80K80,
N120P120K80 şi N160P160K80 (1,50 t/ha şi 5,16 t/ha).
Diferenţe de producţie negative semnificative şi foarte semnificative s-au înregistrat la
varianta cu 40 cm între tuberculi pe rând , nefertilizată şi fertilizată cu N40P40K40 cuprinse între
-6,17 t/ha şi -2,19t/ha (tabelul 10).

Influenţa interacţiunii dintre distanţa între tuberculi/rând x fertilizare asupra producţiei

de biomasă la Helianthus tuberosus L. (topinambur), în anul 2020
Tabelul 10

Distanţa între
Fertilizare Producţia
tuberculi/rând % Dif
(B) biomasa (t/ha) Semnif.
(cm) (A)
Nefert. 18,07 73,99 -6,17 ooo
N40P40K40 22,06 90,32 -2,19 o
N80P80K80 24,29 99,47 0,05
40 N120P120K80 25,74 105,41 1,50 *
N160P160K80 23,01 94,22 -1,23
Nefert. 22,89 93,72 -1,35
N40P40K40 25,00 102,39 0,76
N80P80K80 26,16 107,13 1,92 *
50 N120P120K80 29,40 120,41 5,16 **
N160P160K80 27,59 112,99 3,35 **
Media 24,42 100 Mt.
5% = 1,47 t/ha
DL A X B
1% = 2,54 t/ha
0,1% = 5,85 t/ha

Producţii medii de tuberculi şi biomasă obţinute la topinambur

în perioada 2018-2020
 1. Influența genotipului asupra producției de tuberculi şi biomasă la topinambur în
condițiile pedoclimatice din Centrul Moldovei
În cazul producţiei de tuberculi la soiurile Rareş şi Olimpic, acestea s-au remarcat cu
sporuri de producţie cuprinse între 6,42 t/ha şi 10,36 t/ha pozitive foarte semnificative. Diferenţele
de producţie înregistrate la soiul Dacic pitic şi populaţia locală Dăbuleni (-6,10 t/ha şi -10,70 t/ha)
au fost negative foarte semnificative comparativ cu media experienţei de 21,24 t/ha (martor)
(tabelul 1).

Influenţa soiului asupra producţiei de tuberculi la Helianthus tuberosus L.

(topinambur), media anilor 2018-2020
Tabelul 1

Producţie
Dif.
Soiul tuberculi % Semnif.
(t/ha)
(t/ha)
Rareş 27,66 130,22 6,42 ***
Olimpic 31,60 148,79 10,36 ***
Dacic pitic 15,14 71,29 -6,10 ooo
Pop. Dăbuleni 10,54 49,61 -10,70 ooo
Media 21,24 100 Mt. -
DL 5% = 1,26 t/ha
DL 1% = 1,96 t/ha
DL 0,1% = 3,15 t/ha

În ceea ce priveşte influenţa soiului asupra producţiei de biomasă la topinambur, în medie

pe cei trei ani de experimentare, s-a materializat prin obţinerea unor producţii, cuprinse între 17,49
t/ha (Dacic pitic) şi 34,36 t/ha (Olimpic). Cu excepţia soiului Dacic pitic (17,49 t/ha) şi a populaţiei
Dăbuleni (23,81 t/ha), celelalte două variante experimentate au realizat producţii de biomasă mai
mari de 30 t/ha (tabelul 2).

Influenţa soiului asupra producţiei de biomasă la Helianthus tuberosus L. (topinambur),

media anilor 2018-2020

Tabelul 2
 Producţie Dif
Soiul % Semnif.
biomasă (t/ha) (t/ha)
Rareş 30,32 114,44 3,83 **
Olimpic 34,36 129,70 7,87 ***
Dacic pitic 17,49 66,04 -9,00 ooo
Pop. Dăbuleni 23,81 89,88 -2,68 o
Media 26,49 100 Mt. -
DL 5% = 2,15 t/ha
DL 1% = 3,26 t/ha
DL 0,1% = 5,24 t/ha

2. Influenţa unor factori tehnologici asupra producţiei de biomasă şi de tuberculi la

topinambur în condiţiile pedoclimatice din Centrul Moldovei
Cea mai ridicată producţie de tuberculi s-a obţinut la interacţiunea dintre epoca a I-a de
plantare x epoca de recoltare la 26 de săptămâni (29,21 t/ha), iar cea mai scăzută la epoca a III-a
de plantare, dar la recoltarea tuberculilor la înflorire (19,82 t/ha) (tabelul 3).

Influenţa interacţiunii epoca de plantare x epoca de recoltare asupra producţiei de

tuberculi la Helianthus tuberosus L. (topinambur), media anilor 2018 - 2020
Tabelul 3
Epoca de Epoca de Producţia
Dif
plantat recoltare tuberculi % Semnif.
(t/ha)
(A) (B) (t/ha)
Înflorire 26,47 110,34 2,48 *
Ep I
26 săpt. 29,21 121,76 5,22 **
Înflorire 21,44 89,35 -2,55 o
Ep II
26 săpt. 23,45 97,75 -0,54
Înflorire 19,82 82,63 -4,17 oo
Ep III
26 săpt. 23,56 98,20 -0,43
Media 23,99 100 Mt.
5% = 2,38 t/ha
DL A x B 1% = 3,93 t/ha
0,1% = 7,31 t/ha

În ceea ce priveşte producţia de biomasă, se poate observa că cea mai ridicată producţie s-
a obţinut la interacţiunea dintre epoca a I-a de plantare x epoca de recoltare la înflorire (40,91 t/ha),
iar cea mai scăzută la epoca a II-a de plantare, dar la recoltarea tuberculilor la 26 săptămâni (25,01
t/ha). Sporuri pozitive semnificative şi foarte semnificative s-au realizat la interacţiunile dintre
epoca de recoltare la înflorire şi la toate cele trei epoci de plantare cuprinse între 2,05 t/ha şi 7,79
t/ha (tabelul 4).

Influenţa interacţiunii epoca de plantare x epoca de recoltare asupra producţiei de biomasă

la Helianthus tuberosus L. (topinambur), media anilor 2018 - 2020

Tabelul 4

Epoca de Epoca de Producţia

Dif.
plantat recoltare biomasă % Semnif.
(t/ha)
(A) (B) (t/ha)
Înflorire 40,91 123,52 7,79 ***
Ep I
26 săpt. 30,91 93,33 -2,21 O
Înflorire 39,57 119,46 6,45 ***
Ep II
26 săpt. 25,01 75,52 -8,11 ooo
Înflorire 35,17 106,18 2,05 *
Ep III
26 săpt. 27,16 81,99 -5,96 ooo
Media 33,12 100 Mt.
5% = 1,71 t/ha
DL A x B 1% = 2,82 t/ha
0,1% = 4,95 t/ha

3. Influenţa sistemului de nutriţie al topinamnurului asupra producţiei de tuberculi şi

biomasă în condiţiile pedoclimatice din Centrul Moldovei
Analizând influenţa fertilizării asupra producţiei de tuberculi la topinambur în medie pe cei
trei ani, reiese că la doza de N120P120K80 şi la cele două distanţe între tuberculi pe rând se obţin
sporuri de producţie distinct şi foarte semnificative cuprinse între 2,33 t/ha şi 4,28 t/ha. Din punct
de vedere statistic, comparativ cu martorul (media experienţei), varianta nefertilizată a realizat
diferenţe de producţie (-5,36 t/ha şi -2,35 t/ha) negative distinct şi foarte semnificative (tabelul 5).

Influenţa interacţiunii dintre distanţa între tuberculi/rând x fertilizare asupra producţiei

de tuberculi la Helianthus tuberosus L. (topinambur), media anilor 2018 - 2020
Tabelul 5
 Distanţa între Fertilizare Producţia
tuberculi/rând (B) tuberculi % Dif Semnif.
(cm) (A) (t/ha)
Nefert. 21,12 79,74 -5,36 ooo
N40P40K40 23,95 90,45 -2,53 oo
40 N80P80K80 26,42 99,76 -0,06
N120P120K80 28,81 108,79 2,33 **
N160P160K80 26,22 99,03 -0,26
Nefert. 24,13 91,12 -2,35 oo
N40P40K40 26,45 99,89 -0,03
50 N80P80K80 28,33 106,99 1,85 *
N120P120K80 30,76 116,16 4,28 ***
N160P160K80 28,59 107,98 2,11 **
Media 26,48 100 Mt.
DL A X B 5% = 0,69 t/ha
1% = 1,21 t/ha
0,1% = 2,81 t/ha

Interacţiunea factorilor studiaţi au influenţat producţia de biomasă la topinambur, variind

de la 22,87 t/ha (40 cm x N0P0K0) până la 33,43 t/ha (50 cm x N120P120K80). Comparativ cu
varianta martor (media experienţei), sporuri de producţie semnificative şi distinct semnificative s-
au realizat la interacţiunile de 40 cm şi 50 cm între tuberculi pe rând la fertilizarea cu N80P80K80,
N120P120K80 şi N160P160K80 (1,82 t/ha şi 4,66 t/ha).
Diferenţe de producţie negative semnificative şi foarte semnificative s-au înregistrat la
varianta cu 40 cm între tuberculi pe rând, nefertilizată şi fertilizată cu N40P40K40 cuprinse între
-1,78 t/ha şi -5,90 t/ha (tabelul 6).

Influenţa interacţiunii dintre distanţa între tuberculi/rând x fertilizare asupra producţiei

de biomasă la Helianthus tuberosus L. (topinambur), în medie pe anii 2018 - 2020
Tabelul 6

Distanţa între
Fertilizare Producţia
tuberculi/rând % Dif
(B) biomasa (t/ha) Semnif.
(cm) (A)
Nefert. 22,87 79,50 -5,90 ooo
N40P40K40 26,06 90,57 -2,71 o
N80P80K80 28,41 98,74 -0,36
40 N120P120K80 30,59 106,34 1,82 *
N160P160K80 28,08 97,61 -0,69
Nefert. 26,99 93,81 -1,78 o
N40P40K40 29,20 101,48 0,43
50 N80P80K80 30,83 107,15 2,06 *
N120P120K80 33,43 116,20 4,66 **
N160P160K80 31,28 108,72 2,51 **
Media 28,77 100 Mt.
5% = 1,09 t/ha
DL A X B
1% = 2,07 t/ha
0,1% = 5,42 t/ha