UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

,,ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: AGRICULTURĂ

Coordonator ştiinţific,
Absolvent,
Prof. univ. Dr. Teodor ROBU
Cătălin - Cristian BEJENARIU
Conf. univ. Dr. Aglaia MOGÂRZAN
 CUPRINS
INTRODUCERE  

CAPITOLUL I: IMPORTANŢA, ORIGINEA ŞI RĂSPÂNDIREA CEREALELOR CU PRIVIRE

SPECIALĂ ASUPRA SPECIEI DE TRITICALE
CAPITOLUL II: STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR REFERITOARE LA CULTURA DE
TRITICALE
CAPITOLUL III: DESCRIEREA ŞI TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A SPECIEI TRITICALE

CAPITOLUL IV: STUDII ASUPRA CADRULUI NATURAL ŞI A CONDIŢIILOR ECOLOGICE

DE EXPERIMENTARE
CAPITOLUL V: SCOPUL, OBIECTIVELE, MATERIALUL ŞI METODICA CERCETĂRILOR

CAPITOLUL VI: REZULTATE OBŢINUTE ÎN EXPERIMENTAREA UNOR SOIURI DE

TRITICALE
CAPITOLUL VII: REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND INFLUENŢA SOIULUI ASUPRA
CALITĂŢII BOABELOR
CAPITOLUL VIII: EFICIENŢA ECONOMICĂ A CULTURII
CAPITOLUL IX: CONCLUZII ŞI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
 IMPORTANŢA CULTURII

 Boabele sunt utilizate îndeosebi pentru furajarea animalelor, însă

pot fi folosite cu succes în alimentația umană.
 Tărâțele - sunt un furaj concentrat deosebit de valoros, bogat în
proteine, lipide şi săruri minerale.
 Tulpinile (paiele) ramase după recoltat au utilizări multiple:
•materie primă pentru fabricarea celulozei;
•aşternut pentru animale;
•nutreţ grosier;
•producerea biocombustibilor;
•îngrăşământ organic.
 RĂSPÂNDIRE
Tabelul 1. Suprafeţe şi producţii la triticale (sursa: FAOSTAT, 2020)

Ţara 2016 2018

Supraf. mii/ha kg/ha Supraf. mii/ha kg/ha
Total mondial
din care: 4157.0 3663 3809.2 3361

Polonia 1403.5 3635 1288.0 3172

Germania 396.1 6052 357.7 5411
Franţa 334.2 4333 284.4 4858
Belarus 499.6 3285 429.0 2365
Australia 78.4 1625 55.5 1567
China 238.6 1807 382.2 2024
Fed. Rusă 223.1 2776 148.3 2701
Ungaria 139.1 3627 87.9 3755
Lituania 100.5 3282 57.1 2686
România 82.6 3480 78.9 4278
CADRULUI NATURAL ŞI CONDIŢIILE ECOLOGICE
DE EXPERIMENTARE

Faeoziomul (cernoziom) cambic

tipic din câmpul experimental al
S.C.D.A. Secuieni, este caracterizat
ca fiind:
bine aprovizionat în fosfor (77,6
ppm PAL), Mg (1,8 meq/100 g sol Mg)

și Ca (13, 6 meq/100 g sol Ca);

mijociu aprovizionat în humus activ (1,88 %) și azot (16,2 ppm N-NO3);

slab aprovizionat în potasiu (124,6 ppm K2O);

uşor acid : pHH2o – 5,98.

 Condiţiile climatice înregistrate în anul agricol 2018 - 2019

Figura 1. Graficul temperaturilor înregistrate în anul agricol 2018 – 2019, la S.C.D.A.

Secuieni
 Figura 2. Graficul precipitațiilor înregistrate în anul agricol 2018 – 2019, la S.C.D.A.
Secuieni
 
 SCOPUL, OBIECTIVELE, MATERIALUL ŞI
METODICA CERCETĂRILOR

Scopul: identificarea de genotipuri de triticale, adaptate impactului

schimbãrilor climatice și caracterizarea acestora.
Obiectivele:
Studiul comportării unor genotipuri cu diverse caracteristici genetice faţă de
factorii de stres şi faţă de principalele boli care produc pagube economice în
ţara noastră;
Controlul calităţii recoltelor obţinute în variantele cu perspectivă de
promovare;
Stabilirea genotipurilor cu cea mai mare adaptabilitate la condiţiile
pedoclimatice din zona de influenţă a unității și extinderea acestora în
procesul de producere de sămânță și în agricultura zonală.
 
 Tabelul 2. Factorii experimentați

Nr. Denumire
MMB Germ Boabe/mp Cs/ha
variantei varietate
1 Plai 47,5 100 500 237,5
2 Titan 44,5 100 500 222,5
3 Stil 47,5 99 500 239,9
4 Haiduc 55 100 500 275,0
5 Negoiu 54 100 500 270,0
6 Oda FD 55 100 500 275,0
7 Pisc 51 100 500 255,0
8 Tulnic 52 100 500 260,0
9 Cascador 54 99 500 272,7
10 Utrifun 47,5 100 500 237,5
11 Vifor 47,5 100 500 237,5
12 Vultur 49 98,5 500 248,7
13 Zori 51 99,5 500 256,3
14 Zvelt 55,5 99,5 500 278,9
15 Zaraza 54 100 500 270,0
16 FDL Atractiv 47 99,5 500 236,2
Materialul biologic
REZULTATE OBŢINUTE ÎN EXPERIMENTAREA
UNOR SOIURI DE TRITICALE
Tabelul 3. Comportarea soiurilor faţă de boli și dăunători
Tabelul 4. Influenţa soiului asupra desimii plantelor
Tabelul 5. Observaţii fenologice efectuate la triticale
Tabelul 6. Influenţa soiului asupra elementelor de productivitate
determinate la triticale
Tabelul 7. Producții medii realizate la triticale și compararea acestora
cu Mt1 – soiul Plai
Tabelul 8. Producții medii realizate la triticale și compararea acestora
cu Mt2 – soiul Titan
Tabelul 9. Valorile indicilor fizici și ai indicelui de recoltă la triticale
Tabelul 10. Producţii de proteină realizate la triticale și compararea
acestora cu Mt1 – soiul Plai
Tabelul 11. Producții de proteină realizate la triticale și compararea
acestora cu Mt2 - soiul Titan
 Analiza eficienţei economice

Tabelul 12. Eficiența economică a culturii de triticale în condițiile

climatice ale anului 2018 – 2019
 CONCLUZII ŞI PROPUNERI
- Producția medie a fost 6455 kg/ha, cu variații de la 5637 kg/ha (Vifor) până la 7558
kg/ha (Vultur);
- S-au remarcat ocupând primele cinci poziții în topul producțiilor, soiurile Vultur, Pisc,
Atractiv, Negoiu și Zori, realizând producții cuprinse între 6625 kg/ha și 7558 kg/ha;
- Valoarea masei a o mie de boabe a variat de la 38,84 g (Plai) până la 46,64 g (Haiduc),
iar cele ale masei hectolitrice între 71,5 kg/hl (Vifor) și 78,2 kg/hl (Zori);
-Procentul de proteină din bobul de triticale a variat în funcție de soi, fiind cuprins între
12,90 % (Haiduc) și 15,10 % (Zvelt), iar producțiile de proteină au variat între 755 kg/ha
(Vifor) și 1058 kg/ha (Vultur);
-Soiuri românești de triticale, realizează un profit net mare chiar și în condiții de climă
severe, acesta fiind mai mare de 1000 lei/ha la toate soiurile, două dintre acestea și
anume Pisc și Vultur realizând un profit net mai mare de 2000 lei/ha.

Recomandăm extinderea în agricultură a soiurilor Pisc şi Vultur.

Vă mulțumesc!