TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A

GRÂULUI
recomandată pentru agricultura din partea
centrală a MOLDOVEI
 IMPORTANŢA CULTURII

✓ Grâul este cea mai importantă specie cultivată.

➢ Boabele sunt utilizate îndeosebi pentru
producerea făinei destinată fabricării pâinii -
aliment de bază pentru un număr mare de
oameni.
- furaj concentrat foarte apreciat, superior
porumbului, sub aspectul valorii nutritive, al
preţului şi chiar ca productivitate .
➢ Tărâțele (reziduuri de la industria
de morărit) - sunt un furaj
concentrat deosebit de valoros,
bogat în proteine, lipide şi săruri
minerale.

➢ Tulpinile (paiele) ramase după recoltat au utilizări multiple:

• materie primă pentru fabricarea celulozei;
• aşternut pentru animale;
• nutreţ grosier;
• îngrăşământ organic.
 RĂSPÂNDIRE

Figura 1. Răspândirea grâului în lume în anul 2017,

date prelucrate după FAO 2019
Figura 2. Răspândirea grâului în U.E. în anul 2017, date prelucrate după FAO
2019
Figura 3. Producții medii de grâu/ha în U.E. în anul 2017, date prelucrate după
FAO 2019
Figura 4. Producții totale de grâu realizate în U.E. în anul 2017, date prelucrate
după FAO 2019
 SOIURI RECOMANDATE

Aspecte din câmpul de Testare ecologică a S.C.D.A. Secuieni

 SOIURI RECOMANDATE
Tabelul 1. Producţii obținute la grâul de toamnă în condițiile
pedoclimatice de la S.C.D.A. Secuieni, în perioada 2009 - 2018
Producții obținute (kg/ha) Media
Soi/An
Boema Glosa Izvor Litera Miranda Otilia (kg/ha)

2009 7641 7780 6572 6524 6981 6904 7067

2010 7562 9649 8094 7495 7107 6947 7809
2011 8453 9198 9544 9422 8899 9563 9180
2012 6100 5860 6249 6874 7129 6577 6465
2013 7168 8439 8729 9892 8661 7127 8336
2014 5309 6280 5306 6508 7150 6644 6200
2015 7589 8879 8196 8652 8786 9323 8571
2016 9306 8705 8937 5220 6542 7946 7776
2017 9511 9286 8651 8563 7263 8195 8578
2018 9245 9688 7606 8542 7296 7774 8359
Media 7788 8376 7788 7769 7581 7700 7834
Tabelul 2. Producţii obținute la soiurile de grâul de toamnă nou create
în condițiile pedoclimatice de la S.C.D.A. Secuieni

Producții (kg/ha)
Soi/An
2016 2017 2018 Media
Pitar 5672 7900 7361 6978
Pajura 8298 7410 8370 8026
Semnal 8672 7239 7744 7885

Dumbrava 8373 6329 7178 7294

Andrada 6969 9420 8219 8203

Codru 6405 6653 8178 7079
Media 7946 8195 7774 7972
 ROTAȚIA CULTURII
Plantele premergătoare:
Foarte bune premergătoare: soia, sfecla de zahăr, sfecla
furajeră, cartoful de toamnă, floarea-soarelui, porumbul pentru
boabe, porumbul pentru siloz, cânepa pentru sămânţă.
Plantele puţin bune premergătoare: sorgul, iarba de Sudan,
meiul, orzul, lucerna, pajişti semănate etc.;
Nu sunt recomandate ca premergătoare pentru grâul de
toamnă culturile care: „sărăcesc” solul în apă şi elemente
nutritive (sorgul, iarba de Sudan, meiul); se recoltează târziu; s-
au folosit erbicide remanente şi fitotoxice pentru grâu; au fost
infectate cu boli comune (porumb, orz-fuzarioză), lasă resturi
vegetale care lăstăresc puternic (lucernă, pajişti cultivate).
Monocultura de grâu este acceptată de regulă doi ani dar
numai pentru culturile de consum şi când nu a fost semnalat
un atac puternic de boli.
Grâul este o bună plantă premergătoare pentru majoritatea
plantelor de cultură, ca urmare a faptului că se recoltează
timpuriu, lasă terenul curat de buruieni şi într-o stare bună de
fertilitate.
Figura 5. Influenţa rotaţiei pe agrofond constant de azot asupra producţiei de
grâu - Fundulea, 2000 - 2009 (după Gheorghe Sin și Elena Partal, 2010)
 FERTILIZAREA
✓ Fertilizarea organică: la culturile premergătoare, deoarece grâul
valorifică corespunzător efectul remanent al gunoiului de grajd.
Sub formă fermentată, gunoiul de grajd poate fi aplicat şi direct
culturii grâului, în doză de 20 t/ha, prin împrăştiere uniformă la
suprafaţa solului şi încorporarea imediată sub brazdă.
✓ Fertilizarea chimică:
❑ Fertilizarea cu fosfor: 60 şi 120 kg/ha P2O5;
❑ Fertilizarea cu potasiu: 40 - 80 kg/ha K2O;
❑ Fertilizarea cu azot:
▪ 40-80 kg/ha N în timpul iernii sau primăvara devreme, în
funcţie de starea culturii;
▪ restul dozei, primăvara, în perioada apariţiei primului nod
al tulpinii. Pe solurile sărace, după plante care se
recoltează târziu, se vor aplica 30-40 kg/ha N la semănat.
❑ Fertilizarea foliară: de la sfârșitul înfrățitului până la începutul
apariției spicului.
 FERTILIZAREA
Tabelul 3. Sporul de producţie (kg/ha) şi sporul de producţie/kg îngrăşământ
s.a. la grâu – S.C.D.A. Secuieni – Neamţ (Experiențe de lungă durată 1962 –
prezent)

Doza de Variaţia sporului Variaţia sporului Media sporului de

îngrăşământ de producţie de producţie/kg producţie/kg
(kg/ha) (kg/ha) îngrăşământ s.a. îngrăşământ s.a.

40 376-823 9,40-20,57 13,87

80 473-1025 5,91-12,81 9,50
AZOT
120 427-1115 3,55-8,47 6,77
160 403-958 8,51-5,98 4,43
40 128-421 3,20-10,52 6,30
80 298-648 3,72-8,10 5,22
FOSFOR
120 196-675 1,63-5,62 3,57
160 269-727 1,68-4,54 2,87
Culturile verzi - o alternativă ieftină la îngrășăminte
Îngrășămintele verzi, numite si culturi verzi - plante semănate înaintea culturii
principale, tocate sau încorporate în sol înainte de semănat.
▪ Scad necesarul de îngrășăminte;
▪ Cresc conținutul de nutrienți asimilabili din sol. Leguminoasele sunt în
special importante, prin fixarea azotului atmosferic;
▪ Îmbunătățesc calitatea solului, cresc materia organică și humusul. Nu
trebuie să uităm faptul că pentru a avea un sol fertil, trebuie în primul
rând să îi acordăm dreptul la vegetație;
▪ Conservă umiditatea din sol;
▪ Reduc gradul de îmburuienare;
▪ Reduc eroziunea;
▪ Asimilează nutrienți altfel pierduți prin levigare;
▪ Oferă habitat pentru insectele benefice etc.

În zona Centrală a Moldovei, acestea pot fi:

Culturile verzi de toamnă/iarnă: măzăriche,
trifoi incarnat, sulfină, ridiche furajeră,
mustar, nap.
Culturile verzi de vară: sorg, iarba de sudan,
floarea - soarelui, mei, porumb, fasoliță, soia,
facelia, mazăre, fasole, trifoi incarnat, trifoi
persan, trifoi de alexandria, sulfină, nap,
ridiche furajeră, muștar.
 LUCRĂRILE SOLULUI
❖SISTEMUL CONVENȚIONAL
➢ Lucrările solui după plante premergătoare cu recoltare timpurie:
✓ Dezmiriştirea: grapa cu discuri;
✓ Aratul: 18 - 22 cm, cu plugul obligatoriu în agregat cu o grapă (stelată sau
inelară).
✓ Lucrările de întreținere a arăturii: după ploi, perpendicular sau oblic pe
direcția arăturii, cu: grapa cu discuri şi lamă nivelatoare în agregat cu grapa
cu colţi reglabili, grapa rotativă sau numai cu grapa cu colţi reglabili.
 În cazuri extreme, când solul este uscat şi a trebuit efectuată arătura, iar în
urma arăturii au rezultat bolovani, lucrările de întreţinere a arăturii pentru
mărunţirea bolovanilor constau din efectuarea de lucrări alternative cu
tăvălugul şi cu grapa cu discuri sau grapa rotativă.
✓ Pregătirea patului germinativ se efectuează în ziua sau preziua semănatului,
perpendicular pe direcția de semănat, prin 1-2 lucrări superficiale ale solului
efectuate de preferat cu combinatorul sau cu grapa cu discuri şi lamă
nivelatoare în agregat cu grapa cu colţi reglabili ori cu grapa rotativă.
➢ Lucrările solui după plante premergătoare cu recoltare târzie: dezmiriștit, arat
la 20 - 25 cm, lucrările de întreținere a arăturii, pregătirea patului germinativ.
➢ Înlocuirea arăturii: prin lucrări cu grapa cu discuri grea sau medie, prin lucrări
cu cizeul sau paraplow-ul - toamnele secetoase, precum şi pe terenurile în
pantă.
SISTEME DE LUCRĂRI ALE SOLULUI

✓ CONVENŢIONAL (TRADIŢIONAL - CU PLUG)

- clasic;
- raţionalizat: plug reversibil/ înlocuiesc plug
cu GD reducere nr de lucrări modificarea
anuală a adâncimii arăturii
✓ CONSERVATIV, NECONVENŢIONAL:
- LUCRĂRI MINIME - MINIMUM TILLAGE:
• Paraplow, Cizel, alte utilaje;
• cu biloane;
• în benzi;
• cu mulci;
• alte variante.
- SEMĂNAT DIRECT - NO-TILLAGE “cea mai
veche și cea mai nouă metodă de semănat”
Pierderea % de humus din sol (După T. Rusu, - Sisteme de lucrare pentru
conservarea solului, http://network.app4inno.eu/documents/)
 SĂMÂNŢA ŞI SEMĂNATUL

Sămânţa: certificată Bază, C1 sau C2; 99,5 % puritate

biologică, 99 % puritate fizică şi 85% germinaţie.
Tratamentul chimic al seminței: agenţi patogeni care se
transmit prin sol şi sămânţă, dar şi de unii dăunători de sol.
✓ Recomandare S.C.D.A. Secuieni pentru diminuarea atacului
produs de agenții patogeni care se transmit prin sol sau
sămânță (Tilletia tritici, Ustilago tritici, Fusarium sp., Fusarium
nivale etc.): Lamardor 400 FS – 0,150 l/t, Celest Star – 1,0 l/t,
Dividend Star 0367S – 1,0 l/t, Vitavax 200FF – 2,5 l/t, Kinto Duo –
1,5 l/t, Alios – 0,17 l/t.
✓ Recomandare S.C.D.A. Secuieni pentru diminuarea atacului
produs de insecte (Agriotes sp., Zabrus tenebrioides, afide şi
cicade: Macrosiphum avenae, Rophalasiphum maydis,
Metopolophium dirhodum, Schizaphis graminum): Gaucho
600FS – 0,6 l/t, Nuprid AL 600FS – 0,6 l/t, Cruiser 350 FS – 1,0 l/t.
✓ Recomandare S.C.D.A. Secuieni pentru diminuarea atacului
produs atât de agenții patogeni cât și de insecte : Yunta Quatro
373,4 FS – 1,6 l/t, Yunta 246 FS – 2,0 l/t, Nuprid Max AL 222 FS –
2,5 l/t.
 Epoca de semănat:
- Începe la o temperatură medie a aerului de 15-18 OC;
- Se încheie când temperatura medie a aerului scade la
8 - 9 OC;
- Până la venirea iernii, plantele de grâu vor vegeta timp
de 40 - 50 zile la temperaturi medii mai mari de 5 OC,
perioadă în care trebuie să acumuleze 450 - 500 OC (ca
sumă de temperaturi utile);
- Pentru a putea rezista peste iarnă, plantele trebuie să
formeze 2-3 fraţi şi să acumuleze în nodul de înfrăţire şi în
frunze cantităţi mari de zaharuri.
Centrul Moldovei: 25 septembie - 10 octombrie.

Tabelul 4. Pierderile de producţie la grâul de toamnă, înregistrate prin nerespectarea

epocii de semănat (S.C.D.A. Secuieni)

Tabelul 5. Suma temperaturilor utile înregistrată în condiţiile de la Secuieni – Neamţ

 Desimea semănatului:
- la recoltare un număr de 500 - 700 spice/m2;
- la semănat 450 - 550 boabe germinabile/m2;
- cantitatea de sămânţă la hectar (norma de semănat): 200 - 280 kg sămânţă/ha;
- distanţa între rânduri va fi de 12,5 - 15 cm, asigurată cu actuala gamă de
maşini;
Adâncimea de semănat:
- 4 - 5 cm adâncime pe terenurile cu umiditate suficientă şi textură mijlocie, unde
apa pentru germinare este asigurată;
- 5 - 6 cm pe terenurile cu umiditate insuficientă la suprafaţă şi textură mai
uşoară, precum şi în cazul semănăturilor timpurii;
- 3 - 4 cm la unele soiuri de grâu, care se caracterizează prin formarea unui
coleoptil mai scurt.
Pe terenurile în pantă, semănatul se va realiza pe direcţia curbelor de nivel.
 LUCRĂRI DE ÎNGRIJIRE

❖ Tăvălugitul semănaturilor - este necesar atunci când semănatul s-a efectuat

în sol mai uscat - tăvălug cu inele, care presează solul şi-l lasă uşor afânat
la suprafaţă.
❖ Eliminarea exesului de apă: plantele de grâu mor prin asfixiere: săparea
unor şanţuri după semănat pentru scurgerea apei; efectuarea de afânări
adânci (scarificări înainte de efectuarea arăturii) pentru spargerea stratului
greu permeabil din profunzime şi facilitarea infiltrării apei;
❖ Controlul culturii de grâu înainte de ieşirea din iarnă: metoda monoliţilor,
care constă în recoltarea unor probe de sol cu plante care se analizează în
anumite condiţii ce presupun reluarea vegetaţiei, determinându-se
procentul de plante vii şi de plante care au pierit în timpul iernii. De
asemenea, trebuie efectuate şi observaţii şi analize direct în câmp.
❖ Tăvălugitul la desprimăvărare: fenomenul de descălţare a grâului -
alternanţa repetată a temperaturilor negative cu cele pozitive (alternanţa
îngheţ - dezgheţ), rădăcinile plantelor de grâu se rup şi se desprind de sol,
ceea ce face ca odată cu încălzirea vremii la desprimăvărare să apară
fenomenul de ofilire şi uscare a plantelor de grâu - tăvălugită cu un tăvălug
neted, imediat ce solul s-a zvântat şi se poate intra pe teren fără a se tasa
solul.
❖ Combaterea buruienilor
Buruienile dicotiledonate ridică cele mai multe probleme în condiţiile din
Centrul Moldovei, existând peste 40 de specii dăunătoare culturii, dintre care
cele mai dăunătoare sunt: neghina (Agrostemina githago), muşetelul
mirositor (Matricaria indora), albăstriţa (Centaurea cyanus), volbura
(Convolvurus arvensis), macul roşu (Papaver rhoeas), însă frecvent întâlnite
fiind:

- Sinapis arvensis;
- Raphanus raphanistrum;
- Capsella bursa pastoris;
- Cirsium arvense;
- Thlapsi arvense;
- Centaurea cyanus;
- Atriplex sp.; Combatere: acid 2,4-D (SDMA 80PS, 0,6-0,8 l/ha) –
- Chenopodium album; grâu în faza de înfrățit și până la formarea primului
- Rubus caesius etc. internod, iar buruienile sunt în faza de cotiledoane
sau rozetă.

Buruienile monocotiledonate:
iarba vântului (Apera spica
venti) şi odos (Avena fatua).
Combaterea bolilor și dăunătorilor: măsuri preventive și curative.
➢ Măsuri agrofitotehnice
- Alegerea terenului: terenurile grele, reci, în care bălteşte apa, sunt
preferate de unele specii de insecte polifage: viermii sârmă (Agriotes
spp., Athous spp.). Omida minieră (Cnephasia pasiuana Hübner)
depune ponta pe scoarţă rugoasă a copacilor, în special din marginea
lizierelor;
- Drenarea terenului: excesul de umiditate favorizează dezvoltarea
viermilor sârmă;
- Arătura de vară şi de toamnă: îngroparea resturilor de plante atacate
pentru a diminua rezerva de inocul;
- Distrugerea samulastrei: întrerupe ciclul de viaţă al diferitelor
ciuperci sau al unor dăunători;
- Rotaţia culturilor (asolamentul): Erysiphe graminis sau Puccinia sp. -
capacitatea infecţioasă un an; Prin cultivarea aceleiaşi plante ani de-a
rândul pe aceeaşi solă - înmulţirea unor dăunători: gândacul ghebos
(Zabrus tenebrioides Goeze), tripsul grâului (Haplothrips tritici Kurdj.),
viermele roşu al paiului (Haplodiplosis marginata Roser), viespea
grâului (Cephus pygmaeus L.), muştele cerealelor (Oscinella spp.,
Phorbia spp., Opomyza spp., Mayetiola spp.), cărăbuşeii cerealelor
(Anisoplia spp.) etc.
- Aplicarea raţională a îngrăşămintelor asigură creşterea de plante
viguroase şi mai rezistente la atacul bolilor şi dăunătorilor;
- Cultivarea de soiuri rezistente şi tolerante la boli este cea mai
importantă şi economică metodă de combatere: ruginile cerealelor,
făinarea grâului etc.;
- Folosirea de seminţe şi material sănătos: ploşniţe sau tripşi;
- Adâncimea de semănat - corelată cu biologia agenţilor fitopatogeni,
dar şi cu prezenţa sau absenţa agentului fitopatogen, sau a
dăunătorilor din sol;
- Densitatea plantelor - menţinerea unei umidităţi optime care să nu
favorizeze atacul agenţilor fitopatogeni;
- Epoca de semănat - trebuie să fie cea optimă pentru a reducere
riscul apariţiei, încă din toamnă, a atacului de afide, cicade sau de
muştele cerealelor, precum şi a unor boli foliare, inclusiv a
fenomenului de îngălbenire, piticire şi aspermia grâului (wheat dwarf
virus - WDV), ai căror vectori sunt specii aparţinând acestor insecte;
- Întreţinerea culturilor, distrugerea buruienilor - buruienile constituie
gazde intermediare pentru diferite specii de dăunători: buha
semănăturilor (Agrotis segetum Den&Schiff.);
- Recoltarea la timp a culturilor - reduce posibilitatea producerii atacului la
boabe de către ploşniţele cerealelor şi după caz de viermele roşu al paiului;
recoltatul timpuriu reduce scuturarea boabelor şi formării samulastrei, pe care
se pot dezvolta numeroşi dăunători: musca neagră a cerealelor (Oscinella fritt),
musca de Hessa (Myetiola destructor), păduchele verde al cerealelor
(Schizaphis graminum) etc.
- Irigarea culturilor - umiditatea ridicată favorizează majoritatea agenţilor
patogeni.
➢Măsuri de carantină fitosanitară – previn introducerea în ţară a unor patogeni
noi sau mai puţin răspândiţi, precum şi prevenirea răspândirii unor patogeni
din zonele infestate în alte zone.
➢Combaterea chimică (Chimioterapia)
- Toamna la avertizare: gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides): Pyrinex Ouick;
- Înfrățire - formarea primului nod: făinare (Erysiphe graminis), rugini (Puccinia
spp.), septorioza (Septoria spp.), fuzarioza (Fusarium spp.): Bumper 250 EC,
Mirage 45 EC, Orius 25 EW, Soprano 125 SC, Shavit 25 EC etc.;
- Împăiere - înflorit: făinare (Erysiphe graminis), septorioză (Septoria spp.),
rugini (Puccinia spp.), helmintosporioză (Helminthosporium spp.), fuzarioză
(Fusarium spp.): Zamir 40 EW, Bumper Super 490 EC, Evolus®, Acanto® Plus,
Falcon 460 EC, Nativo 300 SC, Prosaro 250 EC etc.; viermele roşu al paiului
(Haplodiplosis marginata), gândacul bălos (Lema melanopa), tripşi, etc. :
Pyrinex 25 EC, Menara 410 EC + Pyrinex 25 EC, Pyrinex Quick etc;
- La avertizare: PED - 5 plante atacate - gândacul ghebos, ploşniţa cerealelor,
afidele cerealelor etc.: Actara 25 WG, Karate Zeon, Mavrik 2 F, Decis Mega etc.
Irigarea: prin aspersiune
-Grâul îşi satisface 70 - 75% din consumul de apă din rezerva de apă a solului
la semănat şi din precipitaţiile căzute în timpul perioadei de vegetaţie;
-Udările de toamnă: 400 - 600 m3/ha sau o udare de răsărire cu norme de 300-
500 m3/ha;
-Udările de primăvară: 500 - 600 m3/ha. Se aplică 1-3 udări în fazele de:
alungirea paiului, în luna aprilie, dar numai în primăverile secetoase şi după
ierni sărace în precipitaţii; înspicat-înflorit, în luna mai; formarea bobului, în
luna iunie.

Recoltarea:
-Începe 14 - 15% umiditate – pe suprafețe mari 16 – 17 %;
-Se sfârșește: 12-13% umiditate;
-Cu combinelor universale autopropulsate - reglate de 2-3 ori pe zi, pentru
realizarea unui treierat fără pierderi şi spargerea boabelor;
-Recoltarea divizată (în două faze) - în cazul culturilor prea îmburuienate sau
căzute:
o În prima etapă, se taie plantele la înălţime de 15-20 cm cu ajutorul
unui vindrover și se lasă în brazdă câteva zile pentru uscare;
o În etapa a doua, se treieră plantele tăiate cu combina prevăzută cu
ridicător de brazdă.
-Paiele: balotate (presă) sau tocate şi împrăştiate pe sol cu ajutorul unui
dispozitiv de tocat montat în spatele combinei.
Vă mulțumesc!