DENUMIRE PROIECT COMPLEX:

SISTEM COMPELX DE VALORIFICARE INTEGRALĂ A UNOR SPECIII AGRICOLE CU

POTENŢIAL ENERGETIC ŞI ALIMENTAR

Raport Științific şi Tehnic (RST)

PROIECT P2:
OPTIMIZAREA TEHNOLOGILOR DE CULTIVARE A UNOR SPECII CU POTENȚIAL
ENERGETIC (DE SORG, TOPINAMBUR ŞI CÂNEPĂ)
Etapa 3/2020
Elaborarea unor tehnologii integrate și inovative de cultivare pentru speciile identificate cu potențial
energetic și eficiente în contracararea efectelor directe ale schimbarilor climatice. Experimentarea
modelelor experimentale: IPTS, IOAB și BB. Experimentarea tehnologiei de obținere compost - parțial.
Elaborarea tehnologiilor de obținere a produselor la nivel pilot.
În cadrul acestei etape desfășurate în anul 2020, în cadrul proiectului component 2 - Optimizarea tehnologilor de
cultivare a unor specii cu potențial energetic (de sorg, topinambur şi cânepă), au fost realizate următoarele activităţi:
Activitatea 3.3. Amplasarea experiențelor în câmpul experimental în vederea interpretării rezultatelor
obținute în activitățile 1.11 și 2.5. Această activitate a fost realizată de către S.C.D.A. Secuieni, împreună cu: Univ. din
Craiova și SCDCPN Dăbuleni. Pentru atingerea obiectivelor în cadrul proiectului 2, s-au întocmit 12 protocoale
experimentale după cum urmează: 5 pentru cânepă, 3 pentru sorgul pentru boabe și 4 pentru topinambur. Pe baza acestor
protocoale s-au înființat în fiecare dintre cele trei locații câte 7 experiențe, excepție făcând S.C.D.A. Secuieni unde s-au
înființat și 5 experiențe pentru cânepa monoică. Date referitoare la factorii experimentali, metoda de așezare, parametrii
experimentali etc. se găsesc descrise pe larg în dosarele responsabililor de experiențe.
Rezultatele obținute în această activitate întărește ideea formată în cele două etape anterioare și anume aceea că
oricare dintre cele trei specii dau randamente diferite în funcție de condițiile climatice, arealul de cultivare și tehnologia
aplicată.
1. Studiu privind influența unor verigi tehnologice asupra producției obținute la sorg.
1.1. Într-o primă experienţă ce a vizat influenţa hibridului asupra producţiei de boabe la sorg, rezultatele obținute au scos
în evidenţă variaţii mari ale producţiei în funcţie de zona în care s-a efectuat experimentarea şi în funcţie de genotipul
cultivat. Analizând producția medie/experiență, se observă că sorgul a găsit cele mai bune condiții pentru creștere și
dezvoltare la Secuieni, realizând o producție de 6075 kg/ha, după la Caracal, realizând o producție medie de 5525 kg/ha, iar
în final la Dăbuleni, unde a realizat o producție medie de 4353 kg/ha. Hibrizii care s-au remarcat ca fiind cei mai productivi
au fost Foehn cultivat în condițiile pedoclimatice de la Secuieni și Shamal cultivat în condițiile pedoclimatice de la Dăbuleni
și Caracal (fig.1).

Figura 1. Influenţa hibridului asupra producţiei de boabe la sorg în condiţiile pedoclimatice de la

S.C.D.A. Secuieni, S.C.C.D.P.N. Dăbuleni şi S.C.D.A. Caracal

1.2. Rezultatele obţinute în a doua experienţă ce a vizat influența unor factori tehnologici asupra producției și
calității boabelor au scos în evidenţă faptul că producţia variază în limite foarte largi în funcţie de desimea asigurată la
semănat, fertilizarea aplicată şi condiţiile pedoclimatice.
Desimea de semănat experimentată a fost aceeaşi în toate cele trei locaţii şi anume 20 b.g/mp, 25 b.g./mp şi 30
b.g./mp, iar doza de fertilizare a fost aceeaşi doar în două locaţii Secuieni şi Caracal: Nefertilizat (b 1), N75P80 (b2), N75P80 +
Aminosol (b3), N150P80 (b4) şi N150P80 + Aminosol (b5),, în condiţiile de la Dăbuleni dozele fiind diferite şi stabilite pentru
solurile nisipoase: Nefertilizat (b1), N80P80K80 (b2),, N80P80K80 + Albit (b3), N150P80K80 (b4) şi N150P80K80 + Albit (b5).
Producția medie a experienței scoate în evidență favorabilitatea condițiilor climatice pentru creșterea și dezvoltarea
sorgului de la S.C.D.A. Secuieni și S.C.D.A. Caracal, aceasta fiind de 5803 kg/ha, respectiv de 5800 kg/ha, net superioare
celei obținută la Dăbuleni, de 3179 kg/ha. Amplitudinea producției a avut valori ridicate, de până la 4104 kg/ha (30 b.g./mp x
b3). Deși, nivelul producției este influențat de condițiile pedoclimatice de experimentare, se observă clar atât influența
fertilizării cât și a desimii de semănat asupra producției, sorgul preferând desimi de 30 b.g./mp la semănat și fertilizare cu
doze ridicate de N150P80 cu sau fără aplicare de biostimulatori (tabelul 1).

Tabelul 1. Rezultate de producție obținute privind influența unor factori tehnologici în cele trei locații:
SCDA Secuieni, S.C.C.D.P.N. Dăbuleni şi S.C.D.A. Caracal
Factorul B Producția de boabe (kg/ha)
Factorul A Desimea de Amplitudinea
Fertilizarea (kg
semănat (b.g./mp) Secuieni Caracal Dăbuleni (kg/ha)
s.a./ha)
b1 4940 3847 2038 2903
b2 4952 4458 2529 2423
20 b3 4694 5326 2818 2509
b4 4890 6368 3508 2860
b5 4952 6528 4251 2277
b1 4728 4229 2146 2582
b2 5560 5368 2619 2941
25 b3 5970 6042 3103 2939
b4 6450 6393 4066 2384
b5 6456 6917 4770 2147
b1 5954 4824 2006 3948
b2 5870 5847 2418 3452
30 b3 7046 6444 2942 4104
b4 7620 6703 3939 3681
b5 6970 7708 4540 3168
Media experienței 5803 5800 3179 2624

2. Studiu privind influența unor verigi tehnologice asupra producției obținute la topinambur.
2.1. Influența soiului asupra producției de tuberculi obținută la topinambur. În ceea ce priveşte producţia de
tuberculi, aceasta a variat între limitele de la 9,8 t/ha (Populaţia de Dăbuleni) şi 20,6 t/ha (Olimpic) în condiţiile de la
Secuieni, de la 7,9 t/ha (Populaţia de Dăbuleni) până la 25,6 t/ha (Olimpic) în condiţiile de la Caracal şi între 23,7 t/ha
(populația locală Dăbuleni) și 92,4 t/ha (Olimpic) în condiţiile de irigare de la Dăbuleni. Condițiile climatice de la Dăbuleni
au fost extrem de favorabile culturii de topinambur, realizându-se o producție medie de 49,5 t/ha tuberculi (figura 3).

Figura 3. Influenţa soiului asupra producției de tuberculi la topinambur în condiţiile

pedoclimatice de la S.C.D.A. Secuieni, S.C.C.D.P.N. Dăbuleni şi S.C.D.A. Caracal

2.2. Influenţa epocii de semănat/recoltare asupra producţiei de tuberculi la topinambur.

Producția de tuberculi a variat foarte mult atât în funcție de epoca de plantare cât și în funcție de epoca de recoltare.
Variația acesteia în condițiile de la Secuieni a fost cuprinsă între 15,2 t/ha, producție înregistrată în varianta semănată mai
târziu și recoltată la 29 săptămâni de la răsărire, și 21,5 t/ha, cât s-a înregistrat în varianta semănată timpuriu și recoltată la 29
săptămâni de la răsărire. În condițiile de la Dăbuleni, variația producției de tuberculi a fost cuprinsă între 27,3 t/ha cât s-a
înregistrat în varianta semănată timpuriu și recoltată la 29 săptămâni de la răsărire și 59,4 t/ha, producție înregistrată în
varianta semănată mai târziu și recoltată la 29 săptămâni de la răsărire (figura 4).
 Figura 4. Influenţa epocii de recoltare asupra producţiei de biomasă/tuberculi la topinambur
în condițiile pedoclimatice de la S.C.D.A. Secuieni şi S.C.D.A. Caracal

3. Studiu privind influența unor verigi tehnologice asupra producției obținute la cânepă
3.1. Studiul comparativ al unor soiuri de cânepă monoică pentru sămânţă, create la S.C.D.A. Secuieni
Soiurile de cânepă create la S.C.D.A Secuieni se caracterizează printr-o productivitate foarte mare, nivelul acesteia fiind
dată de condițiile climatice și de soiul cultivat. Producția a variat de la 883 kg/ha, producție înregistrată la soiul Dacia
Secuieni și 1833 kg/ha, cât s-a înregistrat la soiul Zenit (tabelul 2).

Tabelul 2. Influenţa genotipului de cânepă monoică în cultură comparativă, la nivelul anului 2020
Producţia Diferenţa
Genotipul Producţia relativă %
kg/ha kg/ha
Secuieni – Jubileu 1600 181 717
Zenit 1833 208 950
Dacia – Secuieni 883 100 mt
C2020 1633 185 750

2.2. Influenţa unor parametri tehnologici asupra producţiei de sămânţă la cânepa monoică (semănată la distanţa de 12,5 cm
între rânduri)
Factorii tehnologici aplicați în cultura de cânepă au fost determinanți în stabilirea producției, cel mai puternic factor fiind
retezarea plantei (tabelul 3).
Tabelul 3. Influenţa combinată retezare x genotip x normă de semănat asupra producţiei de sămânţă, în cadrul distanţei de
12,5 cm între rândurile de plante
Producţia
Nr.
Varianta % faţă de diferenţe faţă
crt. kg/ha
Medie de Medie
1. 10 1148 100,00 0
2. Jubileu 15 1204 104,94 57
3. 20 1211 105,52 63
4. 10 1764 153,73 617
5. NT Zenit 15 1814 158,09 667
6. 20 1837 160,09 690
7. 10 1388 120,91 240
8. C2020 15 1234 107,55 87
9. 20 1294 112,75 146
10. 10 1098 95,64 -50
11. Jubileu 15 1257 109,56 110
12. 20 1321 115,10 173
13. 10 1734 151,12 587
14. T1 Zenit 15 1904 165,90 756
15. 20 1821 158,67 673
16. 10 1511 131,66 363
17. C2020 15 1468 127,88 320
18. 20 1505 131,11 357
19. T2 10 2004 174,62 856
20. Jubileu 15 1905 165,96 757
21. 20 2008 174,99 861
22. 10 2305 200,81 1157
23. Zenit 15 2204 192,04 1056
24. 20 2174 189,46 1027
25. C2020 10 2404 209,50 1257
26. 15 2505 218,24 1357
 27. 20 2535 220,88 1387

2.3. Influenţa unor parametri tehnologici asupra producţiei de sămânţă la cânepa monoică (semănată la distanţa de 25 cm
între rânduri)
Comparativ cu varianta semănată la 12,5 cm, se observă din tabelul 4 că semănatul cânepei la 25 cm între rânduri reprezintă o
variantă mai bună. La fel ca și în varianta semănată la 12,5 cm între rânduri, factorii tehnologici aplicați în cultura de cânepă
au fost determinanți în stabilirea producției, cel mai puternic factor fiind retezarea plantei (tabelul 4).

Tabelul 4. Influenţa combinată retezare x genotip x normă de semănat asupra producţiei de sămânţă, în cadrul distanţei de 25 cm între
rândurile de plante
Producţia
Nr.
Varianta % faţă de diferenţe faţă
crt. kg/ha
Medie de Medie
1. 8 1505 100,00 0
2. Jubileu 12 1574 104,63 70
3. 16 1301 86,49 -203
4. 8 1805 119,94 300
5. NT Zenit 12 1765 117,28 260
6. 16 1795 119,27 290
7. 8 1644 109,28 140
8. C2020 12 1605 106,65 100
9. 16 1592 105,78 87
10. 8 1731 115,06 227
11. Jubileu 12 1691 112,41 187
12. 16 1515 100,69 10
13. 8 1895 125,92 390
14. T1 Zenit 12 1805 119,96 300
15. 16 1795 119,27 290
16. 8 1805 119,98 301
17. C2020 12 1705 113,31 200
18. 16 1618 107,55 114
19. 8 2012 133,74 508
20. Jubileu 12 1975 131,28 471
21. 16 1895 125,94 390
22. 8 2105 139,90 600
23. T2 Zenit 12 2036 135,29 531
24. 16 1912 127,09 408
25. 8 2125 141,25 621
26. C2020 12 2096 139,28 591
27. 16 1975 131,26 470

3.4. Studiul privind identificarea unor biostimulatori cu eficacitate ridicată pentru cultura de cânepă monoică
Producția obținută în anul 2019 a variat în funcție de vartianta tehnologică, fiind cuprinsă între 1247 kg/ha în varianta
Netăiată și Nefertilizată și 1883 kg/ha în varianta tăiată de două ori și fertilizată cu Asfac BCO4 (tabelul 5).

Tabelul 5. Influenţa combinaţiei retezare x biostimulator asupra producţiei de sămânţă

Producţia Producţia relativă Diferenţa
kg/ha % kg/ha
NT x NF 1247 100 Mt
NT x Aminosol 1417 114 170
NT x Terrasorb Complex 1477 118 230
NT x Asfac BCO4 1503 121 256
T1 x NF 1347 100 Mt
T1 x Aminosol 1537 114 190
T1 x Terrasorb Complex 1607 119 260
T1 x Asfac BCO4 1667 124 320
T2 x NF 1427 100 Mt
T2 x Aminosol 1723 121 296
T2 x Terrasorb Complex 1800 126 373
T2 x Asfac BCO4 1883 132 456

4. Verificarea selectivității unor erbicide aplicate în culturile de sorg, topinambur și cânepă

4.1. La topinambur, spectrul de buruieni a fost format din 18 specii care au aparținut celor două clase:
Monocotiledonate și Dicotiledonate fiind încadrate în 13 familii botanice. Cele mai abundente specii au fost
Setaria glauca L. cu un procent de participare de 16,4 %, Galinsoga parviflora Cav. cu un procent de participare
de 12,6 %, Polygonum persicaria L. cu un procent de participare de 11,2 % și Atriplex patula L. cu un procent de
participare de 10,8 %. Eficacitatea erbicidelor aplicate preemergent: Aloha – 1,5 l/ha, Silba – 3,5 l/ha, Wing P –
3,5 l/ha, Challenge 600 – 2,5 l/ha, Sencor liquid – 0,6 l/ha, Frontier Forte – 1,2 l/ha și Afalon 50 SC – 2,0 l/ha, a
avut valori cuprinse între 53 % și 75 %, iar erbicidele aplicate în postemergență au avut o eficacitate cuprinsă între
79 % (Lontrel 300 – 0,5 l/ha) și 97 % (Sencor liquid – 0,6 l/ha).
4.2. La cânepă, spectrul de buruieni a fost format din 15 specii care au aparținut celor două clase:
Monocotiledonate și Dicotiledonate fiind încadrate în 11 familii botanice. Cea mai abundentă specie a fost Setaria
glauca L. care a avut un procent de participare de 30,9 %. Eficacitatea erbicidelor aplicate preemergent a fost de
26 % la erbicidul Challenge 600 - 3,0 l/ha și de 55 % la Aloha - 1,5 l/ha., eficacitatea erbicidelor aplicate în
postemergență după erbicidarea în preemergență cu Aloha – 1,5 l/ha, a avut valori cuprinse între 62 % (Fusilade
Forte – 2,0 l/ha și 81 % (Challenge 600 – 2,0 l/ha.
4.3. La sorg, spectrul de buruieni a fost format din 15 specii care au aparținut celor două clase: Monocotiledonate și
Dicotiledonate fiind încadrate în 11 familii botanice. Cea mai abundentă specie a fost Setaria glauca L. cu un procent de
participare de 28,8 %. Erbicidele experimentate în prevenirea și combaterea buruienilor la sorg, aplicate în pre și
postemergență, au avut eficacități cuprinse între 38 % (Trek P 334 SE – 3,5 l/ha) și 57 % (Dicopur – 1,0 l/ha).

Activitatea 3.4. Evaluarea influenței verigilor tehnologice aplicate asupra indicatorilor de calitate ai solului și
stării de nutriție a plantelor test, în scopul validării rezultatelor experimentale obținute. Această activitate a fost
realizată de către I.C.P.A. București și SCDA Secuieni. În scopul îndeplinirii obiectivelor propuse pentru această etapă s-au
efectuat analize chimice pentru probele de sol și plantă, recoltate din câmpul experimental cu sorg boabe organizat în cadrul
SCDA Secuieni.
Au fost recoltate 45 probe de sol și 45 probe de plantă (frunză diagnostic), care au fost condiţionate şi analizate din punct de
vedere chimic: reacția solului (pH), conținutul de carbon organic (Corg), conținutul de azot (Nkjeldahl), conținutul de fosfor
accesibil (PAL), conținutul de potasiu accesibil (KAL), conținuturile de microelemente în forme accesibile plantelor (Cu,
Zn, Mn, Ni și Fe).
Analiza rezultatelor obținute în urma testelor de laborator și a prelucrării statistice a datelor obținute ne-au permis
evidențierea efectelor verigilor tehnologice aplicate asupra indicatorilor de calitate ai solului și asupra stării de nutriție a
plantelor de sorg boabe. Se remarcă faptul că doar reacția solului, conținutul de mangan și fier mobil din sol au suferit
modificări asigurate statistic sub influența interacțiunii celor 2 factori experimentale studiați (densitatea la semanat și
Fertilizarea cu azot. Ceilalți indicatori de calitate ai solului dar și ai stării de nutriție a plantelor de sorg nu s-au modificat
statistic semnificativ sub influența verigilor tehnologice aplicate. Spre deosebire de sol se remarcă influențe asigurate statistic
la numeroși indicatori ai stării de nutriție a plantelor de sorg atât pentru fiecare factor experimental în parte cât și pentru
interacțiunea lor. Modificările cele mai importante au fost observate în cazul conținuturilor de azot și potasiu, mangan și fier
ca urmare a aplicării diferitelor densități la semănat. Conținuturile de microelemnete din frunze au fost influențate statistic
semnificativ de fertilizare dar și de interacțiunea celor doi factori experimentali (tabelele 6 și 7).

Activitatea 3.5. Demonstrarea funcționalității tehnologiilor elaborate

În cadrul proiectului 2 au fost actualizate la noile condiții climatice tehnologiile de cultivare la trei specii agricole și
anume, la sorgul pentru boabe, la cânepă și la topinambur. Această activitate a fost realizată de către I.N.M.A. București și
SCDA Secuieni. În scopul îndeplinirii obiectivelor propuse pentru această etapă s-au interpretat rezultatele obținute în cele
trei etape, urmând ca în etapa următoare să fie transferate în producție.
La sorgul pentru boabe, s-au efectuat o serie de cercetări iar pe baza rezultatelor obținute se vor implementa în
producție următoarele:
- Alegerea cultivarului - hibrizii recomandați a fi introduși în tehnologia de cultivare a sorgului sunt Foehn, Albanus
și Shamal, creați de firma Euralis Semences SAS;
- Stabilirea necesarului de elemente nutritive – se recomandă fertilizarea culturii cu doze de azot şi fosfor mari,
rezultate bune obținându-se la aplicarea în cultură a unor doze mai mari sau egale cu 75 de kg s.a azot şi 80 kg s.a. fosfor.
Aplicarea biostimulatorului Aminosol, în doză de 3 kg/ha influențat pozitiv producția de boabe, însă nu se recomandă din
punct de vedere economic;
- Stabilirea spațiului de nutriție - se recomandă semănatul sorgului la distanţe între rânduri de 50 cm şi 70 cm și la
desimi de 250.000 de b.g./ha şi 300.000 b.g./ha;
- Combaterea chimică a buruienilor – se recomandă ca și soluție pentru combaterea buruienilor din cultura sorgului,
erbicidele cu aplicare în preemergență: Trek P 334 SE – 3,5 l/ha, Gardoprim Plus Gold – 3,5 l/ha, Wing P – 3,5 l/ha și
Challenge 600 – 4,0 l/ha, și erbicidele cu aplicare în postemergență Casper – 0,4 l/ha, Dicopur – 1,0 l/ha, Buctril – 0,8 l/ha.
La topinambur, s-au efectuat o serie de cercetări iar pe baza rezultatelor obținute se vor implementa în producție
următoarele:
- Alegerea cultivarului – se recomandă introducerea în tehnologia de cultivare a topinamburului soiurile Olimpic şi
Rareş, create de S.C.D.L. Buzău;
- Stabilirea necesarului de elemente nutritive – se recomandă fertilizarea culturii cu doze de azot, fosfor și potasiu
mari, rezultate bune obținându-se la aplicarea în cultură a unor doze de 120 kg s.a./ha azot și fosfor și 80 kg s.a./ha potasiu;
- Stabilirea spațiului de nutriție - se recomandă plantatul topinamburului la o distanţă de plantare de 50 cm între
tuberculi/rând;
 - Plantarea și recoltarea tuberculilor – se recomandă plantatul topinamburului în ultima decadă a lunii martie, iar
recoltarea acestora este indicat să se efectueze la 29 săptămâni de la plantare;
- Combaterea chimică a buruienilor – se recomandă ca și soluție pentru combaterea buruienilor din cultura
topinamburului, erbicidele cu aplicare în preemergență: Afalon 50 SC – 2,0 l/ha, Gardoprim Plus Gold – 3,5 l/ha, Wing P –
3,5 l/ha, Frontier Forte – 1,2 l/ha, Challenge 600 – 2,5 l/ha și erbicidul cu aplicare în postemergență Challenge 600 – 2,5 l/ha.
La cânepă, s-au efectuat o serie de cercetări iar pe baza rezultatelor obținute se vor implementa în producție
următoarele:
-
-
-
- Combaterea chimică a buruienilor – se recomandă ca și soluție pentru combaterea buruienilor din cultura cânepei,
aplicarea în preemergență a erbicidului Dual Gold – 1,5 l/ha, urmat de aplicarea în postemergență a erbicidelor: Stratos Ultra
– 2,0 l/ha, Fusilade Forte – 2,0 l/ha, Lontrel – 0,5 l/ha.