Codul ADER şi denumirea proiectului:

1.2.1. Elaborarea de sisteme culturale bazate pe agricultura

conservativă, în vederea îmbunătăţirii calităţii mediului şi a
rentabilităţii culturilor

Contractor: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea

Anul începerii: 01.11.2015. Anul finalizării: 31.10.2018. Durata: 38 luni

faze: 1-4
Persoana de contact: dr.ing. Alexandru Cociu
Date de contact: tel: 0727 573 073 e-mail: acociu2000@yahoo.com

Obiectivul proiectului:

Elaborarea şi perfecţionarea tehnologică a sistemelor culturale bazate pe

agricultura conservativă (AC) în vederea creşterii competitivităţii fermierilor din
sudul României prin diminuarea cheltuielilor de producţie şi al impactului
distructiv al producţiei culturale asupra mediului, prin reducerea perturbării
solului şi a unei exploatări mai bune a funcţiilor şi biodiversităţii solului precum
şi print-o folosire mai raţională a resurselor naturale
 Modelului experimental pentru elaborarea de sisteme
culturale bazate pe agricultura conservativă (AC)

Modul de dispunere a modelului experimental: blocuri complet

randomizate (BCR)
Schema experimentală folosită: parcele subdivizate (split-split plot)
Repetiţii: 3
Parcelele mari: ROTAŢIA cu 12 graduări (descrise prin combinarea
culturilor din sistemul grâu-porumb-floarea soarelui-mazăre)
Parcelele mijlocii: LUCRAREA SOLULUI cu 2 graduări (nelucrat,
cizel)
Parcelele mici: MANAGEMENTUL RESTURILOR VEGETALE cu 2
graduări (ancorate, tocate şi întinse)
Parcelele foarte mici: DOZE DE N (fond uniform P70) cu 4 graduări
(grâu: N0, N50, N100, N150; porumb: N0, N70, N140, N210)
PRINCIPALELE REZULTATE OBȚINUTE
Ridicarea stării de fertilitate a solurilor a fost impusă de cerinţele de sporire a
producţiei agricole. Modernizarea agriculturii a dus însă la o multitudine de efecte
negative grave asupra mediului înconjurător. Sistemul tradiţional de agricultură bazat
pe arătura cu plugul cu cormană, alături de un grad ridicat de chimizare, au condus la
creşterea spectaculoasă a producţiei, însă în timp s-au evidenţiat şi unele dezavantaje.
Numărul mare de lucrări şi trecerile repetate pe teren cu tractoarele şi maşinile agricole
influenţează negativ însuşirile solurilor precum: degradarea structurii solului,
compactarea de suprafaţă şi adâncime, scăderea conţinutului de humus, reducerea
activităţii biologice, ceea ce duce în final la scăderea fertilităţii naturale a solului.
Având în vedere actualele cerinţe privind dezvoltarea unei agriculturi durabile se
impune conservarea şi menţinerea fertilităţii naturale a solurilor.
Obiectivul proiectului a fost elaborarea şi perfecţionarea tehnologică a
sistemelor culturale bazate pe agricultura conservativă în vederea creșterii
competitivității fermierilor din sudul României prin diminuarea cheltuielilor de
producție și al impactului distructiv al producției culturale asupra mediului, prin
reducerea perturbării solului și a unei exploatări mai bune a funcțiilor și biodiversității
solului precum și printr-o folosire mai rațională a resurselor naturale. Obiectivele
propuse în realizarea proiectului au necesitat cercetări din domeniul tehnologiei
culturilor de câmp, a semănatului direct cu reţinerea resturilor vegetale, determinări
fizice asupra solului şi plantelor (bilanţul apei, ET, EVA, producţia de boabe, gradul de
acoperire cu buruieni, timpul de băltire, distribuţia şi stabilitatea hidrică a agreg.de
sol).
Astfel au fost elaborate tehnologii-cadru pentru aplicarea principiilor agriculturii
conservative :

 Tehnologia sistemelor culturale bazate pe AC ptr. grâu și porumb

 Tehnologia conservării apei
 Tehnologia conservării solului
 TEHNOLOGIEA SISTEMELOR CULTURALE PENTRU CULTURILE DE
GRÂU ȘI PORUMB BAZATE PE AGRICULTURA CONSERVATIVĂ (AC)

Zonele favorabile sistemului AC

- 42% din total suprafaţa arabilă (15% în condiţii favorabile și 27% în
condiţii moderat favorabile)
- 27% din suprafaţa arabilă cu teren plan și 15% pe teren în pantă.
Pe zone agricole : Dobrogea (84%), Câmpia Română de Est, Podișul
Bârladului și Câmpia Jijiei (67-68%).
 Managementul resturilor vegetale prezintă importanţă în combaterea
eroziunii hidrice şi eoliene, conservarea apei în sol și stimularea activității
biologice, însă poate avea consecinţe negative, datorită încălzirii
întârziate a solului. Resturile vegetale pot fi clasificate în: "scurte
ancorate", "înalte ancorate", " tocate scurt și întinse" şi "tocate înalte și
întinse". În general, tăierea la o înălţime de 25 cm oferă cele mai bune
rezultate.
Acoperirea solului cu resturi vegetale după semănat Gradul de acoperire
al terenului cu resturi vegetale se este suficient în limitele a 10-30% pe
terenurile plane și 50-60 % pe terenurile în pantă din punct de vedere al
combaterii eroziunii. Menținerea a 30% din suprafața acoperită cu resturi
vegetale după semănat asigură reducerea eroziunii solului cu 50 %.
 Influența rotației culturilor, lucrărilor solului și a managementului resturilor vegetale
asupra gradului de acoperire cu resturi vegetale după semănat la cultura de grâu de
toamnă, în perioada 2017-2018 la Fundulea
30 28a

Gradul de acoperire cu resturi

27a 27ab 26ab
25ab
25 21ab
19bc
vegetale (%) 20

15
11cd 10d 9d
10 8d
4d
5

0
G/P G/F G/M
Rotația

CT CA NT NA

Influența rotației culturilor, lucrărilor solului și a managementului resturilor vegetale

asupra gradului de acoperire cu resturi vegetale după semănat la cultura de porumb, în
perioada 2017-2018 la Fundulea

70
Gradul de acoperire cu resturi

58a
60
50 46b
vegetale (%)

40 35d
30 26d 28cd 24d
20
11e
6e 6e 8e 5e
10 4e
0
P/G P/F P/M
Rotația

CT CA NT NA
 Dinamica răsăririi
Dintre efectele negative ale resturile vegetale rămase pe suprafața
solului fac parte încălzirea mai lentă a solului și umiditatea ridicată care
pot decala semănatul și întârzie răsărirea și creșterea plantelor în primele
faze.

Influența rotației culturilor, lucrărilor solului și managementului resturilor

vegetale asupra indicelui vitezei de răsărire la cultura de grâu de toamnă, în
perioada 2017-2018 la Fundulea
4,0 3,7a
Indicele vitezei de răsărire

3,3ab 3,4ab3,3ab 3,4ab 3,3ab

3,5 3,3ab
3,1abc 3,1abc
3,0abc
3,0 2,7bc
2,5 2,2c

2,0

1,5

1,0
G/P G/F G/M
Rotația

CT CA NT NA
 Influența rotației culturilor, lucrărilor solului și managementului resturilor vegetale
asupra indicelui vitezei de răsărire la cultura de porumb, în perioada 2017-2018 la
Fundulea
10,0
Indicele vitezei de răsărire

8,8a 8,7ab
9,0 8,4abc 8,4abc
8,1abcd 8,1bcd
7,8cde
7,6de 8,0bcd 7,7cde 8,0bcde
8,0
7,3e
7,0

6,0

5,0

4,0
P/G P/F P/M
Rotația

CT CA NT NA

 Rotaţia culturilor este cea mai importantă metodă de combatere culturală

a bolilor şi dăunătorilor plantelor cultivate. AC prin rotaţia diferitelor culturi,
combinată cu perturbarea redusă a solului, promovează o reţea extinsă de
canale şi macropori în sol, care înlesnesc infiltraţia apei.
În sistemul de AC trebuie evitat semănatul unei culturi în proprile resturi
vegetale deoarece creşte riscul de îmbolnăvire a plantelor. Rotaţia
corespunzătoare presupune alternarea culturilor ceraliere cu cele proteaginoase
sau oleaginoase. Gama culturilor pretabile pentru sistemul AC este aceeaşi cu
cea din agricultura convenţională, cu condiţia ca erbicidarea să nu fie limitată şi
să fie pretabil semănatul direct.
 Semănatul direct presupune ca introducerea seminţei în sol să se facă în solul nelucrat.
Pentru reducerea tasării miriştii ancorate şi a resturilor vegetale, la aceeaşi trecere se efectuează
semănatul şi aplicarea îngraşămintelor. Înaintea semănatului direct este necesară o erbicidare
neselectivă.
 Aplicarea îngrăşămintelor. În AC nutrienţii extraşi din câmp odată cu recolta trebuie înlocuiţi
pentru succesul recoltei viitoare. Modul de aplicare a îngrăşămintelor în AC: aplicarea în benzi,
concomitent cu semănatul, şi împrăştiere pe suprafaţa solului în vegetație. Îngrășămintele sunt
utilizate mai eficient dacă sunt încorporate odată cu semințele, într-o bandă separată.
Influența rotației culturilor și a fertilizării cu N asupra producției și a sporului de recoltă la 1
kg N la cultura de grâu de toamnă, în perioada 2017-2018 la Fundulea
Rotația N 2017 2018
culturilor (kg ha‾¹)
Producția med. Spor. prod. Producția med. Spor.
(t ha‾¹) (kg) (t ha‾¹) prod.
(kg)
G/P 0 3,279 f - 2,432 e -
50 6,047 d 55,4 3,351 d 18,4
100 7,097 ab 38,2 4,555 c 21,2
150 7,058 ab 25,2 5,254 b 18,8
G/F 0 3,331 ef - 3,692 d -
50 5,538 e 44,1 4,407 c 14,3
100 6,185 d 28,5 5,232 b 15,4
150 6,781 bc 23,0 5,560 b 12,5
G/M 0 6,263 cd - 5,448 b -
50 7,270 a 20,1 5,581 b 2,7
100 7,017 ab 7,5 6,321 a 8,7
150 7,149 ab 5,9 6,405 a 6,4
Influența rotației culturilor și a fertilizării cu N asupra producției și a sporului de recoltă la 1
kg N la cultura de porumb, în perioada 2017-2018 la Fundulea
Rotația N 2017 2018
culturilor (kg ha‾¹)
Producția med. Spor. prod. Producția med. Spor. prod.
(t ha‾¹) (kg) (t ha‾¹) (kg)
P/G 0 7,047 b - 11,034 d -
70 8,649 a 22,9 12,180 c 16,4
140 8,928 a 13,4 13,424 a 17,1
210 9,012 a 9,4 12,354 c 6,3
P/F 0 6,709 b - 9,819 d -
70 8,179 a 21,0 11,811 cd 28,5
140 8,407 a 12,1 12,538 bc 19,4
210 8,753 a 9,7 12,462 bc 12,6
P/M 0 8,297 a - 11,746 cd -
70 8,468 a 2,4 12,558 bc 11,6
140 8,906 a 4,4 13,600 a 13,2
210 9,035 a 3,5 13,357 ab 7,7

Evaluarea creșterii și dezvoltării plantelor cu ajutorul indicelui NDVI

Indicele normalizat de diferențiere a vegetației, NDVI, a fost folosit pentru măsurarea sănătății și vigorii
culturilor în perioada de vegetație. Rezultatele obţinute indică faptul că senzorul optic portabil dă
rezultate reproductibile şi eficiente în timp. Senzorul portabil NDVI poate fi utilizat pentru cuantificarea
rapidă a diferenţelor dintre practicile agricole şi pentru caracterizarea variabilităţii culturilor în cadrul
acestor practici.
 Influența culturii premergătoare, lucrărilor solului și managementului resturilor vegetale
asupra producție realizate la cultura de grâu de toamnă, în perioada 2017-2018 la Fundulea
7,0 6,6a
6,3a 6,4a 6,4a

Producția de boabe (t ha‾¹)

6,0
4,9bc 4,8c 4,7c 5,1bc 5,0bc5,1bc5,1bc 5,2b
5,0
4,0
3,0
2,0
1,0
0,0
G/P G/F G/M
Rotația

CT CA NT NA

Influența culturii premergătoare, lucrărilor solului și managementului resturilor vegetale

asupra producție realizate la cultura de porumb, în perioada 2017-2018 la Fundulea

11,5
Producția de boabe (t ha‾¹)

11,1a
11,0 10,7ab
10,5ab 10,6ab 10,6ab
10,5ab
10,5 10,3ab
10,1bc
10,0bc 9,9bc9,9bc
10,0
9,5c
9,5

9,0

8,5
P/G P/F P/M
Rotația

CT CA NT NA
Combaterea buruienilor
În combaterea buruienilor este esenţial de a cunoaşte istoricul buruienilor şi
posibilităţile existente de combatere prin erbicidare post emergentă.
Monocultura favorizeză îmburuienarea specifică tolerantă la erbicide, prin dezvoltarea de
genotipuri mutante rezistente.
Rotaţia culturilor elimină aceste inconveniente. Timpul de aplicare a erbicidelor în
sistemul de AC diferă în raport cu stadiul culturii: înainte de semănat, executîndu-se fără
încorporare (preplant); în intervalul cuprins între semănat şi răsărit (preemergent).
Distribuirea uniformă a resturilor vegetale are o importanţă mare pentru aplicarea
uniformă şi eficace a erbicidelor. Pentru a preveni îmburuienarea în următoarele 30 de zile
după recoltat se aplică tratamente cu erbicide cu acţiune totală. Când buruienile încep să
germineze trebuie aplicate tratamente timpurii preplant cu mai mult de 10 zile înainte de
semănat. În intervalul cuprins între semănatul şi răsăritul culturii se pot aplica erbicidele
preemergente nevolatile. O altă opţiune este aplicarea separată in două treceri una pentru
aplicarea glifosatului sau a glifosatului trimesium (în volume de 100-150 l haˉ¹ soluţie) şi o a
doua trecere cu erbicidul preemergent (în volum de 300 l haˉ¹ soluţie). Erbicidarea
postemergentă poate fi un tratament suplimentar în sistemul de AC.
CONCLUZII

1. Sistemele culturale bazate pe AC unde lucrarea principală este semănatul direct a

unei culturi în sol nepregătit anterior prin deschiderea unei rigole înguste, a unui șanț
sau numai a unei benzi de o lățime și adâncime suficientă pentru a obține o acoperire
corespunzătoare a semințelor, cu menținerea unor cantități mari de resturi vegetale
pe suprafața solului în stare tocate și întinse sau ancorate s-au dovedit competitive
cu sistemele convenționale bazate pe lucrarea redusă a solului cu plugul cizel în
realizarea de producții apropiate sau superioare la grâu și porumb în condițiile
cernoziumului cambic

2. Trecerea la noul sistem de agricultură necesită o perioadă de tranziție pentru

corectarea însușirilor solului, organizarea rotației culturilor și procurarea
echipamentelor tehnice specifice.
 TEHNOLOGIA CONSERVĂRII APEI ÎN SOL

Aprovizionarea plantelor cu apă este asigurată din rezerva solului și precipitații din timpul sezonului
de vegetația. Rotația culturilor, lucrările solului și resturile vegetale, menținute la suprafața terenului în
sistemul de agricultură conservativă, influențează infiltrația apei în sol și scurgerile de suprafață, precum
și pierderea apei în atmosferă prin evaporație. Însușirile solului cum sunt textura și structura,
permeabilitatea și panta terenului, au de asemenea un rol important în acumularea apei în sol. Un rol
deosebit de important revine cantităților de apă disponibile pentru înmagazinare în sol, dată fiind
capacitatea diferită a acestora de stocare și menținere durabilă a apei.
Influența culturii premergătoare, lucrărilor solului și managementului resturilor vegetale asupra
consumului de apă (ET) și a eficienței valorifiării apei din precipitații (EVA) la culturile de grâu și porumb,
în perioada 2017-2018 la Fundulea
Sistemul GRÂU PORUMB
cultural
ET EVA ET EVA
G,C,T 470 a 10,4 cd 393 abcd 28,3 c
GC,A 460 a 10,3 d 393 abcd 27,9 cd
G,N,T 463 a 10,2 d 410 ab 27,8 cd
G,N,A 461 a 11,0 bcd 411 a 25,9 de
F,C,T 469 a 11,0 bcd 403 abc 26,1 de
F,C,A 452 a 11,6 b 398 abc 26,4 de
F,N,T 464 a 11,0 bcd 391 bcd 27,9 cd
F,N,A 463 a 11,4 bc 403 abc 25,3 e
M,C,T 472 a 14,2 a 379 d 31,3 a
M,C,A 471 a 13,5 a 393 abcd 28,9 bc
M,N,T 465 a 14,1 a 388 cd 30,9 ab
M,N,A 464 a 14,0 a 398 abc 29,4 abc
CONCLUZII

1. Acumularea și conservarea apei este determinată de însușirile fizice ale solurilor

dintre care textura și permeabilitatea pentru apă au rol determinant în asigurarea
necesarului de apă și evitarea excesului, definind pretabilitatea solurilor la sistemul
de agricultură conservativă.

2. Consumul de apă al plantelor poate fi influențat de sistemele de lucare și protejare

a solului temporar, în primele faze de creștere, fără a afecta semnificativ consumul
total și eficiența valorificării apei.

TEHNOLOGIA CONSERVĂRII SOLULUI

Menținerea și îmbunătățirea calității solurilor este esențială în realizarea

obiectivelor agriculturii conservative privind dezvoltarea durabilă. În sistemul de
agricultura conservativă se scontează refacerea și îmbunătățirea însușirilor solurilor
sub acțiunea factorilor naturali, cu intervenții tehnologice minime, impuse de
necesitatea corectării unor parametrii deficitari ai solului și de cerințele culturilor.
Distribuția mărimii unităților structurale ca agregate stabile a fost propusă ca
indicator care să prezică reținerea apei și infiltrația/scurgerea de suprafață.
Stabilitatea structurală a solului este un indicator care descrie capacitatea
agregatelor de a rămâne intacte când sunt expuse la diferite eforturi externe.
Influența rotației culturilor, lucrărilor solului și managementului resturilor vegetale asupra distribuției
agregatelor de sol pentru grâul de toamnă în anii 2017 (alb) și 2018 (negru), la Fundulea
4,000

Diametrul mediu la cernere uscată (mm)

a
3,500 B ab A ab B a B B a AB a
B ab B ab B ab B
B ab ab
3,000 b B

2,500

2,000

1,500

1,000

0,500

0,000
CT CA NT NA
G/P G/F G/M G/P G/F G/M G/P G/F G/M G/P G/F G/M

Influența rotației culturilor, lucrărilor solului și managementului resturilor vegetale asupra stabilității
agregatelor de sol pentru grâul de toamnă în anii 2017 (alb) și 2018 (negru), la Fundulea
0,900
Diametrul mediu la cernere umedă (mm)

a a ab
0,800 ab ab ab
ab
ab A ab ab ABab
0,700 AB AB AB b AB AB
AB AB AB B AB
0,600
0,500
0,400
0,300
0,200
0,100
0,000
CT CA NT NA

G/P G/F G/M G/P G/F G/M G/P G/F G/M G/P G/F G/M
Influența rotației culturilor, lucrărilor solului și managementului resturilor vegetale asupra distribuției
agregatelor de sol pentru porumb în anii 2017 (alb) și 2018 (negru), la Fundulea
4,000
Diametrul mediu la cernere uscată (mm) 3,500 ab
A a A
ab AB
BC BC abc B Babc BabcBCabc bc
3,000 c bc C C BC c
c
2,500

2,000

1,500

1,000

0,500

0,000
CT CA NT NA
P/G P/F P/M P/G P/F P/M P/G P/F P/M P/G P/F P/M

Influența rotației culturilor, lucrărilor solului și managementului resturilor vegetale asupra stabilității
agregatelor de sol pentru porumb în anii 2017 (alb) și 2018 (negru), la Fundulea
1,000
Diametrul mediu la cernere umedă (mm)

0,900 a
ab ab A
b b b ab ab b
0,800 b b
B B B B b
0,700 B B B B B B B
0,600
0,500
0,400
0,300
0,200
0,100
0,000
CT CA NT NA
P/G P/F P/M P/G P/F P/M P/G P/F P/M P/G P/F P/M
 TIMPUL DE BĂLTIRE

Timpul de băltire este un indicator legat de infiltrarea și scurgerea de suprafață

a apei exprimând cât de repede un sol poate face față unei ploi puternice. Efectul
ciocnirii picăturilor de ploaie poate mări compactarea solului reducând
capacitatea de pătrunderea a apei în sol. Compactarea tinde să crească
neinfiltrarea și eroziunea. Solurile trebuie să aibe spații goale constând din aer și
apă care să asigură dezvoltarea propriuzisă a plantelor. În sistemele culturale
bazate pe AC cu reținerea resturilor vegetale pe suprafața solului aceasta este
protejată față de picăturile de ploaie și evitând efectul de spălare. Acesta previne
spargerea și dispersarea agregatelor de sol de sub mulci rezultând un sol mai puțin
predispus la crustificare. Resturile vegetale deasemenea interceptează ploaia
elberând-o mai încet după aceea (efectul orizontal al mulcirii). Îmbunătățirea distribuției
și stabilității agregatelor conduce la îmbunătățirea infiltrației. Timpul de băltire
înregistrează valori mai mari în parcele acoperite cu miriște de grâu față de cele
acoperite cu tulpini de porumb. Mulciul de grâu ancorat în sol induce așa numitul efect
vertical al mulcirii care are drept rezultat infiltrarea unei cantități mai mari de apă decât
solurile neacoperite. La porumb avem un efect similar dar cu un efect mai redus.
Influența rotației culturilor, lucrărilor solului și managementului resturilor vegetale
asupra timpului de băltire în perioada de vegetație și la recoltare a grâului de toamnă
în anii 2017 (alb) și 2018 (negru), la Fundulea
4,000 ab a a
ab ab A 6,000
ab ab
ab AB AB
3,500 ab ABCab a
BCD b b 5,000 ab ab ab
CDE ab ab ab ab
Timpul de băltire (s)

3,000 ab

Timpul de băltire (s)

DEF DEF DEF bc A A
EF F AB AB
2,500 4,000 AB AB
F AB AB AB AB c AB c
B
2,000
3,000
1,500
2,000
1,000
0,500 1,000

0,000
0,000
CT CA NT NA
CT CA NT NA
G/P G/F G/M G/P G/F G/M G/P G/F G/M G/P G/F G/M G/P G/F G/M G/P G/F G/M G/P G/F G/M G/P G/F G/M

Influența rotației culturilor, lucrărilor solului și managementului resturilor vegetale

asupra timpului de băltire în perioada de vegetație și la recoltare a porumbului în anii 2017
(alb) și 2018 (negru), la Fundulea

4,500 4,000 a
a
4,000 3,500
b b
Timpul de băltire (s)
3,500 b bc b
Timpul de băltire (s)

3,000 bc bc
bcd bcd bc A
3,000 cde
A bcde bcde
cd A bcd A A A
bcd
ef 2,500 A A A
def
ef ef ABC ABC AB ABC ABC AB A d A A A
2,500 BCD BCD
CD 2,000
2,000 C C f
1,500
1,500
1,000
1,000
0,500
0,500
0,000
0,000
CT CA NT NA
CT CA NT NA
P/G P/F P/M P/G P/F P/M P/G P/F P/M P/G P/F P/M P/G P/F P/M P/G P/F P/M P/G P/F P/M P/G P/F P/M
CONCLUZII
1. Sistemele culturale bazate pe AC au determinat modificări
temporare esențiale ai principalilor indicatori fizici ai solului în
limitele de variație care nu influențează semnificativ creșterea,
dezvoltarea și nivelul producțiilor.
2. Creștere ușoară a distribuția mărimii unităților structurule ca
agregate stabile însoțită de o mai bună stabilitate structurală a
acestora favorizează procesele de reținere a apei și reduc
procesele de mineralizare a materiei organice din sol.
3. Sistemele culturale bazate pe AC au dat naștere la un mediu fizic al
solului care funcționează mai bine atunci când precipitațiile sunt mai
sărace și apa devine un factor limitativ, capturând precipitațiile
disponibile mai bine decât sistemele culturale convenționale.
Creșterea stabilității agregatelor reduc pierderile de sol prin
eroziune iar resturile vegetale reținute pe suprafața solului duc la
creșterea conținutului în materie organică a solului, influențând mult
fertilitatea solului. Acest lucru indică faptul că încorporarea resturilor
vegetale în cazul sistemelor convenționale poate fi considerată o
practică mai puțin eficientă în ce privește conservarea solului.
Recomandări

Aplicarea cu succes a sistemelor culturale bazate pe principiile agriculturii

conservative, considerată ca bază a promovarii durabile şi în acelaşi timp
cea mai importanta verigă tehnologică ce poate contribui substanţial, la
protecţia solului şi a altor resurse de mediu împotriva degradarii, implică
respectarea următoarelor condiţii:

(i) evaluarea corectă a condiţiilor de pretabilitate în cadrul specificului climatic

(compoziţia granulometrică, starea de compactitate, panta, relief,
adâncimea apei freatice – caracteristici de drenare);
(ii) dotarea cu o anumită sistemă de maşini agricole care să permită
semănatul direct concomitent cu aplicarea îngăşămintelor în vederea
conservarii structurii solului şi netulburării resturilor vegetale prin
reducerea trecerilor,
(iii) cunoaşterea foarte bună a spectrului populaţiilor de buruieni, a gradului
anterior de infestare, mai ales cu anumite buruieni problemă şi în acelaşi
timp a celor mai eficiente erbicde, care trebuie aplicate pre si post-
emergent, la diferite plante cultivate.