.

Faza IV
,,Evaluarea conservarea si gestionarea resurselor genetice si biodiversitatii
agroecosistemelor viti-pomicole, prin elaborarea si promovarea practicilor
si metodelor inovative eco-eficiente prietenoase mediului ,,
 PARTENERI IN CADRUL PROIECTULUI ADER 311

SCDVV BLAJ
Director de proiect:
Dr.ing. Tomoiagă Liliana Lucia
Date de contact (Tel.,e-mail):
0258-711623;
scvblaj@cristalsoft.ro

Partener 1
ICDVV Valea Partener 2 Partener 3 Partener 4 Partener 5
Calugareasca SCDVV Bujoru SCDVV Murfatlar SCDVV Iasi INCDBH Stefanesti
 Proiect ADER 3.1.1./ Faza IV (30.10.2018)

Obiectivul fazei IV Adoptarea noilor soluții inovative eco-eficiente prietenoase

mediului, favorabile conservării durabile a resurselor genetice şi biodiversitatii, creșterii
productiei şi profitabilității culturii viței de vie şi pomilor fructiferi, cu consum energetic
redus.

 Demonstrarea funcționalității noilor soluții tehnologice eco-

eficiente prietenoase mediului favorabile conservării
durabile a resurselor genetice şi biodiversității în conditii
de loturi demonstarative experimentale în vederea trecerii la
faza de extensie; Diseminarea rezultatelor.
Activităţi
preconizate:
 Elaborarea de secvenţe tehnologice eco-eficiente
prietenoase mediului favorabile conservarii resurselor
genetice autohtone şi reconstrucției ecologice a
biodiversității care să conducă la dezvoltarea durabilă şi
eficienta a fermelor de semi-subzistență viticole şi pomicole;
Prezentarea şi demonstrarea soluțiilor tehnologice
recomandate
 Reconstructia ecologica a solului prin implementarea practicilor conservative
de lucrare a solului

V1-inierbare naturală permanenta V2- inierbare artificială de durată

V3 inierbare temporară

V4 – Benzi semanate cu plante melifere

V5 –Ogor negru
 Inierbarea naturală- Varianta experimentala
Inierbarea naturală: este modul cel mai simplu si economic de intretinere a solului pe intervale deoarece
consta in mentinerea si intretinerea florei spontane existente in vie.

Avantaje Dezavantaje
• menţinerea biodiversivităţii-atragerea faunei utile; • acoperirea solului nu se
• speciile deja existente sunt bine adaptate conditiilor de clima si sol; realizeaza uniform mai
• nu necesita cheltuieli pentru insamantare; ales in anii secetosi;
• speciile componente sunt plante indicatoare; • nu toate speciile sunt
• necesarul scăzut de forţă de muncă; utile, unele cu frunza
• limitarea numărului de treceri cu agregatele agricole; lata si cu radacini adanci
• reducerea consumului de carburanţi; pot face concurenta
• reducerea gradului de eroziune; vitelor;
• permiterea efectuării tratamentelor fitosanitare şi în condiţiile unor • unele specii se dezvolta
perioade cu precipitaţii abundente; excesiv in inaltime.

Imagini din loturile experimentale 2016-2018

Inierbare naturala
Inierbare naturala
Inainte de cosire
Dupa cosire
 Inierbarea semanata:V2- inierbare de durata;V3- inierbara temporara;
V4- benzi semanate cu plante melifere V5-Ogor negru
Avantaje
• sporeste biodiversitatea
• reducerea pericolului de compactare a solului;
• impiedicarea eroziunii solului pe pante,
• mentinerea si sporirea continutului in humus
• combaterea daunelor provocate de monocultura;
• diminuarea pierderilor de azot prin spalare;
• franarea „oboselii” solului pentru vite.
• consumurile energetice (zile-om, ore-agregat motorina) sunt mai reduse pe unitatea
de suprafatala inierbare decat la sistemul de intretinere ca ogor negru

Inierbare de durata Inierbare temporara Inierbare de durata

Facelia (Phacelia tanacetifolia
cu trifoi alb cu borceag cu trifoi rosu
Rezultate privind evaluarea impactului practicilor de inierbare intre-randuri
asupra biodiversitatii solului

Rezultate generale privind biodiversitatea solului in habitatele studiate in anul 2018

30% 28.0%
26.3%

25%
19.9% Înierbat
20%
Dominanţă

17.7%
16.8%
15.7% Ogor negru
15%
12.1%
12.7% 12.7% 13.1%

10% 8.3% 8.1%

5.2%
5% 3.4%

0%
Enchitreide Nematode Colembole Alte grupe

Numărul râmelor din

sol este un indicator
al fertilitatii si stări
de sanatate a solului
Rezultate generale privind evaluarea impactului practicilor de
inierbare intre-randuri asupra,, Bogatiei speciilor,,
de Artropode 2018
 Cuantificarea diversității floristice -2018
Bogăția de specii -Abundenta speciilor in locatiile de studiu:
Sau analizat între 80 și 100 de specii floristice
Rezultate - Abundenta -Numărul de specii/lot experimental

Blaj Valea Bujoru Murfatlar Iasi Stefanesti

Calugareasca
Mediu 211 260 208 199 228 201

Maxim 390 444 400 500 600 400

Minim 32 86 105 100 88 88

Monitorizarea florei cu rama metrica

 Rezultate generale privind cuantificarea diversității floristice,
în cele 6 habitate experimentale Blaj Valea Călugarească, Bujoru, Murfatlar,
Iași,Stefanești in anul 2018

Rezultate generale privind Abundenta deversitatii floristice in habitatele din zona de

implementare a proiectului 2018

90 80
80
Abundenta Număr indivizi

70

60
45
50

40
24
30

20 11 10
6 4
10

0
Agropyron Lolium Poa Taraxacum Achillea Trifolium Plantago major
repens perenne angustifolia officinale millefolium pretense
 Rezultate privind inventarierea faunei de Artropode
2016 - 2018

Inventarierea Faunei
Media pe capcană (abundență) 2016 2018
Blaj Tarnave 233 434
Valea Calugareasca –Dealul Mare 101 208
Bujoru- Dealul Bujoru 254 350
Murfatlar 123 259
Iasi Copou 212 367
Stefanesti 322 523

 Au fost analizate in total 22.000 si 79.000 de

artropode, in functie de locatie si an

 Ordine reprezentate cel mai bine în studiu în număr

de persoane: Coleoptera, Hymenoptera, Diptera,
Hemiptera, Neuroptera
Rezultate generale privind inventarierea faunei de artropode, abundența, în
cele 6 habitate experimentale Blaj Valea Călugarească, Bujoru, Murfatlar,
Iași,Ștefanești în anul 2018
 Rezultate- specii floristice reprezentative 2018

Agropyron repens Trifolium pretense Plantago major Achillea millefolium

Thlaspi aevense Polygonum convolvulus Amaranthus retuflexus Cirsium arvense-

Vicia sativa-măzăriche Lolium perene Setaria viridis- Taraxacum officinale

 Rezultate- Fauna utilă și dăunătoare specii reprezentative 2018
Typhlodromi Cocinelidae Antocoridae Chrysophidae Carabidae

Syrphidae Tripsi pradatori Hymenoptere Staphilinae

Larve chrysopidae

Acarieni eriofizi Moliile strugurilor Lobesia si Eupoecilia Coleoptere daunatoare

 Metode şi modalități eco-eficiente de reconstrucție și consolidare
a biodiversității funcționale

Consolidarea infrastructuri
Agro- ecologice (IAE)

Inierbarea între –rânduri

Metode biotehnice-confuzie sexuala

Colonizarea suprafetelor cu Typhlodromi
Utilizarea microorganismelor
Utilizarea metodelor
non-chimice de control Biopreparate pe bază de bacterii sporogene

a bolilor si daunatorilor Biopreparate pe bază de extracte vegetale

Extracte apoase din ierburi
Impactul infrastructurii agro-ecologice IAE
Diversității florei și faunei de artropode

Gard viu Arbore izolat

Coridor verde Canal colector

Taluz Zona impadurita

 Impactul infrastructurii agro-ecologice (IAE)
asupra dinamicii faunei utile și dăunătoare

Typhlodromi Cocinelidae Antocoridae Chrysophidae Carabidae

Syrphidae Tripsi pradatori Hymenoptere Larve chrysopidae Staphilinae

Reducerea nielului populatiei de specii daunatoare

Moliile strugurilor Lobesia si Eupoecilia Coleoptere daunatoare

Acarieni eriofizi
Principiile controlului biologic pentru conservarea
biodiversităţii

Calitatea şi diversitatea
Amenajare: arbori şi arbuşti
habitatului

Auxiliarii

Control biologic în cultură

T.pyri hrănindu-se cu
acarianul roşu
 Utilizarea de metode non-chimice
pentru controlul principalilor daunatori ai vitei de vie Agenţilor patogeni
(mană, făinare, putregai cenuşiu, etc.)

Produse pe bază de
preparate minerale şi chimice

Biopreparate pe bază de ciuperci hiperparazite

Biopreparate pe bază
de extracte vegetale
în combaterea
manei la viţa de vie
 Utilizarea de metode non-chimice Entomofaunei dăunătoare
pentru controlul principalelor boli ale vitei de vie (acarieni, afide, molii, etc.)

Biopreparate pe baza de bacterii sporogene

(Bacillus) în combaterea moliilor viţei de vie

Produselor biodinamice în
combaterea afidelor şi acarienilor

Produselor fortifiante obţinute

din extracte botanice de origine
naturală în combaterea insectelor
dăunătoare (tripşi, cicade,
molii şi acarieni)
 Proiect ADER 3.1.1./ Faza IV (30.10.2018)

Soiuri noi autohtone cu toleranţă la mană şi făinare în condiţiile anului 2016

Brumăriu Radames Gelu Paula Mamaia

Columna Burgund Astra Rubin Şarbă

 18.0

7.0
10.0
11.0
13.0

3.0
5.0
6.0
9.0
16.0

0.0
1.0
12.0
14.0

2.0
4.0
8.0
15.0
17.0
GA,%

0.0
1.0
3.0
4.0
5.0
6.0
7.0
8.0
9.0

2.0
10.0
11.0
12.0
13.0
14.0
15.0
GA,%
Selena
Selena
Blasius
Blasius
Radames
Radames
Astra
Astra
Rubin
Rubin
Brumariu
Brumariu
Burgund
Burgund
Columna
Columna

Negru aromat Negru…

Navac Navac

Rkatiteli Rkatiteli

Babeasca gri Babeasca gri

Feteasca alba Feteasca alba

Columna Columna
Gradul de atac - Făinare

Mamaia Mamaia

Feteasca… Feteasca…
Aligote Aligote
Golia
Gradul de atac - Mană

Golia
Aromat de Iasi
Aromat de…
Gelu
Gelu
Paula
Paula
Sarba
Sarba
Soiul vinifera

Feteasca neagra
Feteasca…
Soiul vinifera

Victoria
Rezistenta soiurilor autohtone la principali agenti fitopatogeni

Victoria
 Proiect ADER 3.1.1./ Faza IV (30.10.2018)

Soiuri tolerante la rapăn - Podosphaera leuchotricha ,în condiţiile anului 2016

Toleranţă redusă la
Podosphaera leuchotricha

Prima Florina

Golden delicios

Generos Idared
 Utilizarea de metode non-chimice Entomofaunei dăunătoare
pentru controlul principalelor boli ale vitei de vie (acarieni, afide, molii, etc.)

Biopreparate pe baza de bacterii sporogene

(Bacillus) în combaterea moliilor viţei de vie

Produselor biodinamice în
combaterea afidelor şi acarienilor

Produselor fortifiante obţinute

din extracte botanice de origine
naturală în combaterea insectelor
dăunătoare (tripşi, cicade,
molii şi acarieni)
 Secvenţe tehnologice eco-eficiente prietenoase mediului favorabile conservării resurselor genetice autohtone şi
reconstrucţiei ecologice a biodiversităţii
Managementul Metode şi măsuri Beneficii
biodiversităţii
Îmbunatăţirea Reconstrucţia ecologică a solului Atrage entomofauna utilă
diversităţii Culturi acoperite, înierbarea intervalului intre – Reduce nevoia de tratamente cu pesticide
speciilor rândurile de plante şi pe rand: Înierbare naturală, Îmbunatăţeşte sănătatea solului
înierbare artificială temporară sau de durată Reduce eroziunea solului
Creşterea randamentelor de producţie şi a calităţii producţiei
Rezistenţa soiurilor, identificarea şi Reduce nevoia de tratamente cu pesticide
implementarea de soiuri şi clone autohtone Sporirea biodiversităţii nr. de specii prădătoare şi parazite şi insecte
Diversitate tolerante la factorii de stres biotici (boli si polenizatoare
genetică dăunători) şi factori de stres abiotici (factori
climatici înghet, secetă, etc),
Diversitate Varietatea habitatului- Reconstrucţia ecologică şi Oferă un habitat favorabil pentru entomofauna utilă și organismele
ecosistemică creşterea heterogenităţii habitatului: In cazul în solului
care în şi în jurul plantaţiei de viţă de vie există Reduce nevoia de tratamente cu pesticide
un amestec divers de vegetaţie indigenă, aceasta Sporirea biodiversităţii a nr de specii prădătoare şi insecte
atrage insecte benefice şi specii care protejează polenizatoare
teritoriul lor în jurul plantaţiei şi în mod activ Creşterea randamentelor de producţie şi a calităţii producţiei
descurajează speciile dăunătoare culturii. In plus
un exces de plante cu flori atrag prădătorii şi
paraziţii speciilor dăunătoare viţei de vie.
Utilizarea Profilaxia şi prevenirea bolilor si dăunătorilor Limitează aplicarea tratamente chimice.
factorilor naturali Metode şi mijloace de control biologic Reducerea costurilor activităţilor de protecţia plantelor şi implicit
de control al agenţilor de daunare: reducerea cheltuielilor pe tona de produs creşterea productivităţii
Utilizarea faunei utile (zoofagii - prădători şi muncii.
paraziţi); Asigura sporirea randamentele de producţie si a calitatii productiei
Utilizarea microorganismelor (virusuri, bacterii,
ciuperci );
Folosirea substanţelor biologic active (feromonii
de sinteză);
Folosirea produselor de origine vegetală;
Produse fortifiante din extracte botanice de
origine naturală
 Soluţii eco-eficiente de conservare si gestionare durabilă a agrobiodiversităţii
Metode şi măsuri Elemente Detalii
Elemente de peisaj:
Metode şi Garduri vii/fâșii Şiruri de arbuşti/arbori formate din diferite specii, cu lăţimea de maximum 10 metri
măsuri de împădurite (pe 1 m)
conservare şi Arbore izolat Arbore cu diametrul coroanei de minimum 4 metri
reconstrucţie Arbori în aliniament Şiruri de arbori cu diametrul coroanei de minimum 4 metri şi spaţiul dintre coroane de
ecologică a (pe 1 m) maximum 5 metri
habitatelor Grup de arbori/pâlcuri Arbori ale căror coroane se întrepătrund /pâlcuri arbustive, ce ocupă o suprafaţă de
seminaturale – arbustive din zona de câmpie maximum 0,3 ha în ambele cazuri
Infrascructura (pe 1 m2)
agroecologică
Margini de câmp (pe 1m) Margini de teren, cu lăţimi cuprinse între 1 şi 20 metri, fără producţie agricolă
IAE
Iazuri (pe 1m2) Acumulări permanente naturale de apă stătătoare, cu suprafaţa de maximum 0,1 ha
Rigole Şanţuri sau canale cu o lățime maximă de 6 metri, cu pereți betonați.
(pe 1 m)
Zone tampon Crearea/menținerea benzilor tampon de-a lungul parcelei Dimensiuni : 1 - 5 m
(pe 1 m)
Zone cu specii forestiere cu Zone cu plantații de salcie -Salix L.
ciclu scurt de producție (pe 1
m2)
Zonele împădurite (pe 1 m2) Terenuri agricole împădurite
Sistemul de inverzire- Inierbare narurala sau semanata, permanenta sau temporară
Metode şi Zone cu strat vegetal (pe 1 m2) Culturi de acoperire a solului pe timpul iernii: măzăriche de toamnă, mazăre furajeră de
masuri de toamnă, secară, orz, ovăz, trifoi, rapiță, mei, phacelia, muștar,ghizei etc
consolidare a Zonele cu culturi fixatoare Culturi de mazăre, fasole, soia, linte, lupin, năut, bob, fasoliță, trifoi, lucernă, sparcetă
biodiversităţii de azot (pe 1 m2)
solului prin
Inierbarea
permanentă sau
temporară
Metode de Terase (pe 1 m) Construcţii destinate prevenirii şi combaterii eroziunii solului, executate dea lungul
prevenire şi curbelor de nivel, pe terenuri arabile în pantă Înălțime minimă 1 m
combatere a
eroziunii solului
 Indicatorii eficienţei economice în producerea strugurilor din soiul
FETEASCĂ REGALĂ în sistem ecologic în perioada 2018
Nr. V4 V6
Specificare UM V1 V2 V3 V5
crt.
Producţia medie de 1.44
0.84 0.91 0.99 1.26 1.23
1. struguri kg/but
2. Număr butuci but/ha 4166 4166 4166 4166 4166 4166
Producţia totală de 6000
3500 3800 4120 5230 5110
struguri kg/ha
3. - din care marfă kg/ha 3500 3800 4120 5230 5110 6000
Cheltuieli totale de 23640
13160 15162 166645 23535 20389
producţie lei /ha
- din care cu 2450
1800 1890 2100 1800 1764
4. tratamente lei /ha
Costul unitar de 3.94
3.76 3.99 4.04 4.5 3.99
5. producţie lei /kg
Ponderea
cheltuielilor cu 10.36
13.68 12.47 12.62 7.65 8.65
tratamentele în
6. costul de producţie %
7. Preţul de vânzare lei /kg 6 6 6 6 6 6
8. Profit unitar lei /kg 2.24 2.01 1.96 1.5 2.01 2.06
Cheltuieli în 3940
2193.33 2527 2774.13 3922.5 3398.15
9. echivalent produs kg
Valoarea producţiei 36000
21000 22800 24720 31380 30660
10. marfă lei /ha
11. Profitul brut total lei /ha 7840 7638 8075 7845 10271 12360
12. Impozit pe profit lei /ha 1254 1222 1292 1255 1643 1978
13. Profit net lei/ha 6586 6416 6783 6590 8628 10382
14. Rata profitului % 59.57 50.38 48.51 33.33 50.38 52.28
 CONCLUZII

 Conservarea biodiversităţii ecosistemelor viticole şi gestionarea durabilă a acestora a

devenit o responsabilitate
 Prin implementarea noilor verigi tehnologice rezistenta la boli a viţei de vie s-a
îmbunătăţit foarte mult în ultimii ani, cu consecinţa reduceri la minim a tratamentelor cu
pesticide chimice.
 Randamentele şi vitalitatea vitei de vie s-a stabilizat la un nivel ridicat deşi aplicarea
îngrăşăminte chimice şi erbicidelor s-a redus la maxim.
 Creşterea costurilor forţei de muncă sunt compensate de economiile în îngrăşăminte şi
pesticide (costuri de pesticide şi îngrăşăminte: 150 EUR / ha).
 Motivaţia oamenilor care lucrează într-o vie-bio diversificata este mult mai mare, fapt
demonstrat prin creşterea eficienţei lor şi dorinţa lor de a prelua responsabilitate.
 In baza testului de eficacitate a noilor bio-produse cu impact redus asupra biodiversitatii
ecosistemelor viticole, s-au indicele de eficacitate a inregistat valori semnificative la: Bentonita
E% =93%; Fosfatul de potasiu E % = 93%; Piretrinele E %= 94,4; Nicotina E % = 95%;
Biofungus E% =88; Thuringin E% = 97; Canelys E %= 95; Flama E% =96; Maceratul de urzica
E% 92%.
 Promovarea noilor metode şi mijloace de prevenire şi combatere biologica contribuie la
utilizarea optimă a imputurilor şi a resurselor naturale, maximizarea factorilor naturali de
control a bolilor şi dăunătorilor viţei de vie şi reducerea costurilor activităţilor de protecţia
plantelor
 .Cele mai importante specii zoofage utile semnalate în plantatiile viticole zonale studiate
aparţin la ordinului Acari, Neuroptera, Thysanoptera, Heteroptera, Coleoptera, Hymenoptera,
Diptera, Dermaptera.
 CONCLUZII

 Ţinând cont de conceptul viticulturii durabile din ce în ce mai actual, variantele de fertilizare
cu îngrăşăminte verzi şi îngrăşăminte organice în condiţiile cercetate pot fi considerate ca
alternative la fertilizarea chimică.
 Obţinerea unor producţii profitabile, în condiţiile respectării tehnologiilor de producţie
concomitent cu cerinţele de conservare a mediului înconjurător, în conformitate cu conceptul
de agricultură durabilă
 Reducerea costurilor activităţilor de protecţia plantelor, creşterea eficienţei inputurilor cu 10-
15 %, reducerea cheltuielilor pe tona de produs cu 5-10%, creşterea productivităţii muncii cu
20-25%.
 Ţinând cont de conceptul viticulturii durabile din ce în ce mai actual, variantele de fertilizare
cu îngrăşăminte verzi şi îngrăşăminte organice în condiţiile cercetate pot fi considerate ca
alternative la fertilizarea chimică.
 În loturile experimentale ecologice înierbate producția a fost superioară celei realizate în
loturile lucrate convențional, datorită reducerii pierderilor de apă din sol ca urmare a mulciului
format de planta intermediară.