See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/322356062

Valorificarea energetică a deşeurilor agrozootehnice în instalaţii de biogaz

descentralizate (The energy recovery of farm wastes in decentralized biogas
systems)

Conference Paper · July 2014

CITATIONS READS

0 2,532

1 author:

Carmen Mateescu
National Institute for Research and Development in Electrical Engineering ICPE-CA
119 PUBLICATIONS   204 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Bilateral project under the Program RO‐17 Green Industry Innovation Programme Romania, Fund for Bilateral Relations, Call for travel support View project

Enhance the effectiveness of equipments and technological processes for the renewable sources energetical conversion - Research regarding efficiency improving of
the biogas systems View project

All content following this page was uploaded by Carmen Mateescu on 10 January 2018.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

VALORIFICAREA ENERGETICĂ A DEŞEURILOR AGROZOOTEHNICE
ÎN INSTALAŢII DE BIOGAZ DESCENTRALIZATE

Dr. ing. Carmen MATEESCU

Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA,

Splaiul Unirii nr. 313, Bucureşti-3, e-mail: carmen.mateescu@icpe-ca.ro

Avrig, 1 iulie 2014

Deşeurile agrozootehnice – resurse energetice curate

 Biomasa forestieră dar si cea de natura agrozootehnică, continuă să ofere

surse importante de energie în multe părţi ale lumii;

 Biomasa este sursa de energie dominantă pentru majoritatea populaţiei care

trăieste în sărăcie extremă. Principalele utilităţi sunt necesităţile casnice de
bază: prepararea hranei, încălzirea apei menajere, iluminat.

 Agricultura şi agroindustriile generează cantităţi uriaşe de reziduuri organice şi

produşi secundari care pot fi valorificaţi în sectorul energetic, pentru
producerea de biocombustibili de diverse aplicaţii: bioetanol, biodiesel, biogaz.

Avrig, 1 iulie 2014

 În prezent, tehnologii de conversie mai avansate şi eficiente permit
extragerea de biocombustibili (solizi, lichizi şi gazoşi) din diverse tipuri
de materiale organice reziduale şi/sau culturi energetice, producând
electricitate, caldură sau gaz combustibil.

Avrig, 1 iulie 2014

Hrană vs. energie

 Dezvoltarea actuală a pieţei

energetice, în contextul noilor
politici energetice şi de mediu,
redefineşte rolul agriculturii.

 Competiţia pentru terenurile

agricole devine un aspect important
în luarea deciziilor privind
dezvoltarea de tehnologii
energetice prin valorificarea
culturilor în detrimentul hranei.

 Această problemă este eliminată în

cazul dezvoltării de tehnologii
energetice (biogaz, biodiesel,
bioetanol), prin valorificarea
reziduurilor agricole şi a celor
zootehnice.

Avrig, 1 iulie 2014

Avantajele valorificării deşeurilor la biogaz

 Biogazul este o sursă de energie regenerabilă. 1 m3 biogaz cu 65% metan

suplineşte cca. 0,5 l combustibil petrolier sau 5,5 kg lemn;

 Cantitatea de metan eliberat direct în atmosferă este diminuată;

 Volumul de deşeuri depozitate pe sol este redus. Rezultă implicit reducerea

poluării solului şi a apelor subterane;

 Mirosurile neplăcute, cauzate de gazele generate în timpul descompunerii

materialului organic, sunt eliminate;

 Riscurile de îmbolnăvire prin infestare cu agenţii patogeni conţinuţi în deşeurile

organice (în special în dejecţiile animale şi umane) sunt diminuate;

 Materialul fertilizant rezultat este bogat în nutrienţii esenţiali (N, P, K);

 Se creează noi locuri de muncă şi se dezvoltă noi oportunităţii de afaceri în

sectorul agro-industrial.

Avrig, 1 iulie 2014

Avrig, 1 iulie 2014
Surse de materii prime agro-zootehnice pentru
producerea de biogaz şi eco-fertilizanti

• paie de grâu, orz, ovăz, orez, secară;

• lujeri (vrejuri) de cartofi, soia, fasole, roşii, mac;
• coceni şi tuleie de porumb;
• frunze de sfeclă de zahăr sau sfeclă furajeră;
• frunze verzi sau uscate de copaci;
• iarbă verde sau uscată;
• buruieni diferite, verzi sau uscate;
• lucernă verde sau uscată, tulpini de in;
• tescovină;
• deşeuri de cânepă;
• alge diferite;
• trestie şi trestie de zahăr, sorg zaharat;
• seminţe diferite, coji de alune şi de seminţe;
• uleiuri şi grăsimi vegetale;
• dejecţii animaliere;
• resturi animale din abatoare, carmangerii, industria cărnii;
• ape uzate şi aşternuturi de fermă

Avrig, 1 iulie 2014

Producţia specifică medie de biogaz obţinută din
diverse materii prime

(Sursa: Nikolić V. - “Producerea şi utilizarea biogazului pentru obtinerea de energie”)

Avrig, 1 iulie 2014

Valorificarea nămolului fermentat

 Nămolul fermentat rezultat după

descompunerea anaerobă a
reziduurilor agricole este relativ
stabil și inert.

 Analiza de laborator a indicat faptul

că reziduul de porumb tratat
anaerob este de 3-10 ori mai bogat
în nutrienţi esenţiali (N, P, K), decât
reziduul nedigerat.

Concentraţia în nutrienţi de bază pentru reziduurile de porumb [www.energies-direct.com]

Avrig, 1 iulie 2014

Evaluarea oportunităţii de dezvoltare a instalaţiilor de biogaz

 Indicatorii agricoli (tipul culturilor agricole, numărul de ferme, tipul şi mărimea

acestora, volumul de reziduuri generate, forma de proprietate etc.) oferă
informaţii importante privind gradul de fragmentare al terenurilor, producţia
specifică la hectar, culturi sau specii dominante, disponibilitatea deşeurilor şi a
apelor reziduale din fermele zootehnice etc.

 Aceste informaţii sunt esenţiale pentru evaluarea oportunitatii implementării

instalaţiilor de biogaz.

Avrig, 1 iulie 2014

Aspecte evaluate
1. Tipul fermei
 Reziduuri agro-zootehnice diferite au potenţial de biogaz specific. Volumul de
biogaz produs per tonă de deşeu diferă de la un material la altul

 Cantitatea de reziduuri care poate fi valorificată la biogaz este un alt parametru

important.

Avrig, 1 iulie 2014

2. Forma de proprietate
 Romania se caracterizează prin prezenţa în număr mare de ferme individuale
mixte, agricole şi zootehnice, unde se practică o agricultură „de subzistenţă”.
 Din datele statistice Eurostat, la nivelul UE România a fost inclusă în clasa
maximă 5 in ceea ce priveşte numărul de proprietăţi agricole.

Numărul total de proprietăţi

agricole la nivel european
(sursa: Eurostat)

Avrig, 1 iulie 2014

3. Dimensiunea fermei
 Între ţările UE, în România există cele mai multe ferme cu suprafaţa mai mică
de 5 hectare

Numărul de proprietăţi agricole

mai mici de 5 ha
(sursa: Eurostat)

 România are un grad ridicat de fragmentare a terenturilor agricole. Acesta este

un dezavantaj în dezvoltarea proiectelor de biogaz de dimensiuni mari.

Avrig, 1 iulie 2014

Oportunităţi de implementare

 Alegerea amplasamentului pentru construirea instalaţiilor de biogaz trebuie să

ţină cont de tipul de cultură (cel mai potrivit pentru biogaz).

 Varietatea materiilor prime şi posibilitatea de a trata amestecuri de origine

vegetală şi animală, reprezintă un parametru important în evaluarea
potenţialului local de biomasă pentru biogaz. Prin urmare, regiunile cu un grad
moderat de variabilitate a materiei prime prezintă un avantaj pentru dezvoltarea
instalaţiilor de biogaz;

 Cele mai mari oportunităţi de implementare a instalaţiilor de biogaz în Romania

le au judeţele din sud-estul ţării, unde gradul de fragmentare al terenurilor
agricole este mai redus.

 Condiţiile actuale de fragmentare a terenurilor agricole în România sunt

favorabile dezvoltării proiectelor de biogaz pentru gospodării individuale sau
pentru mici asociaţii familiale.

Avrig, 1 iulie 2014

Potenţialul de biomasă agrozootehnică în Avrig
1. Potenţialul de biomasă agricolă

 Agricultura şi zootehnia sunt activităţi importante în profilul economic al oraşului Avrig;

 Culturile specifice zonei sunt cartoful şi porumbul, iar în ultimii ani au început să fie
practicate culturile intensive de rapiţă;

 În afara câtorva ferme familiale cu suprafeţe peste 50 ha, tot terenul arabil este intens
fragmentat practicându-se o agricultura de semisubzistenţă.

Ferma de cultivare cartofi Agromec Avrig SA, judeţul Sibiu

 Ferma Agromec Avrig SA este de tip asociativ, gestionează 460 ha pamânt şi practică un
sistem trienal de rotaţie a culturilor de cartofi, grau, porumb şi rapita.

Avrig, 1 iulie 2014

Potenţialul de biomasă agricolă

• Cantitatea de biomasă obţinută pe 1 ha depinde de

tipul culturii, putând fi cuprinsă între 1,5 t şi 3 t;

• O parte importantă din biomasa agricolă este

folosită pentru animale, respectiv hrană şi utilizări
conexe creşterii animalelor. Biomasa neutilizată,
reprezintă disponibilul pentru producerea energiei.

• Zona submontană în care este situat oraşul Avrig

permite cultivarea plantelor energetice, revigorând
astfel un domeniu important, agricultura, creând
locuri de muncă şi participând la integrarea socială
a unor categorii defavorizate. Plantarea de Mischantus in Avrig,
Programul româno-francez LEADER

Avrig, 1 iulie 2014

Potenţialul de biomasă agrozootehnică în Avrig
2. Potenţialul de reziduuri zootehnice

 În Avrig sunt înregistrate 430 de ferme profilate pe creşterea animalelor

(bovine, surine, ovine, caprine, păsari) şi cultivarea terenurilor arabile. Acestea
se împart în trei categorii:
 ferme de subzistenţă;
 ferme medii;
 ferme axate pe profit.

 Fragmentarea accentuată, agricultura de subzistenţă, cu rolul de a completa

bugetul economic familial, rămane o trăsătura importantă a activităţii agricole
practicate pe teritoriul Avrigului.

 Depăşirea acestei stări, neprofitabilă sub aspect economic, există ca intenţie,

prin iniţiativele asociative, în special în cazul creşterii animalelor (creşterea
ovinelor şi a bovinelor).

Avrig, 1 iulie 2014

Potenţialul de biomasă agrozootehnică în Avrig
2. Potenţialul de reziduuri zootehnice

• În prezent, o singură fermă se ocupă cu creşterea intensivă a surinelor (25.000

de capete), dar există şi cîteva ferme de nivel mediu care activează în domeniu
(capacitate 50 – 150 de capete).

Complex de crestere si exploatare a porcinelor SC Venturelli Prod SRL, Avrig

Avrig, 1 iulie 2014

Generatori de deşeuri agrozootehnice în Avrig

Nr. Firma / Nume pers. Tip deşeu Cantitate Cum se valorifică în prezent Disponibilitate
crt fizică generată
1. SC Venturelli SA Avrig Gunoi porc 200 Fertilizant in agricultura Disponibil
(Porci-25000 capete) tone/luna

2. SC HLV SRL Deseuri lemn (crengi, 200-300 Vanzare Disponibil,

Talmaciu lemn de foc) tone/luna conditionat de pret

3. SC Romano-Turca Deseuri lemn 200-250 Vanzare Disponibil,

(incinta HLV) (rumegus, margini tone/luna conditionat de pret
lungi, deseu
marunt)
4. Opriscan Vasile Paie (80 ha-2013) 100 tone/an Vanzare Disponibil,
(250ha) (8.3 t/luna) conditionat de pret
0727811643
5. Molesitu Vasile Gunoi de vaci ~ 4-6 tone/zi Fertilizant in agricultura Disponibil,
(Vaci- 100 cap.) (remorca de Vanzare conditionat de pret
0741433540 6t, plina; (cantitatea este
120-180 t/luna aproximativa)
6. Nansi Ion Gunoi de vaci ~ 4-6 t/zi Fertilizant in agricultura Disponibila
(Vaci- 150cap.) (remorca de Vanzare cantitatea ramasa
0751068864 6t, plina; in urma fertilizarii
120-180 t/luna terenurilor proprii
7. SC Gospodarie Gunoi menajer 430 tone/luna Groapa de gunoi ecologica Disponibil
Orasenesca Avrig
SA
8. SC Apa-Canal SA Namol ~ 0,4 In prezent se stocheaza Disponibil
Sibiu, sector tone/ luna provizoriu pe paturile de uscare
Avrig dupa care se transporta la Statia
Mohu pentru valorificare si
eliminare.

Total estimat: 1300 – 1500

tone/luna
Concluzii

 Sectorul agro-zootehnic generează mari cantităţi de deşeuri organice solide,

nămoluri şi ape reziduale;

 Materiile prime de origine vegetală si animală, provenite din activităţi agro-

zootehnice pot fi utilizate pentru producerea de biogaz şi fertilizanţi ecologici;

 Potenţialul metanogen precum şi continutul de metan din biogaz diferă în

funcţie de materia primă utilizată;

 Evaluarea oportunitatii implementării instalaţiilor de biogaz pentru dezvoltarea

de proiecte de succes trebuie să ţină cont de disponibilitatea de materie primă,
de necesarul energetic la nivel local, dar şi de condiţiile geo-climatice ale
regiunii.

 Condiţiile actuale de fragmentare a terenurilor agricole în România sunt

favorabile dezvoltării proiectelor de biogaz pentru gospodării individuale sau
pentru mici asociaţii familiale.

Avrig, 1 iulie 2014

Soluţie inovativă ICPE-CA: Instalaţie de biogaz pentru
tratarea deşeurilor agrozootehnice

 Construcţie de cărămidă şi mortar,

amplasată subteran, destinată
producerii de biogaz şi eco-fertilizanţi
din deşeuri biodegradabile.

 Părţi componente:
– Digestor 4-16 m3;
– Rezervor de biogaz;
– Rezervoare de alimentare şi evacuare

 Elemente inovative:
– Compartimentare paţială a incintei de
fermentare;
– Amplasare compactă a rezervoarelor de
alimentare şi evacuare

RO Patent No. A/00616/2010

Avrig, 1 iulie 2014

Impactul asupra mediului

 Instalaţiile de biogaz de uz gospodăresc au un impact pozitiv asupra

mediului prin:
o facilitarea salubrizării terenurilor, a gospodăriilor şi anexelor;
o reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
o îmbunătăţirea calităţii terenurilor agricole fertilizate cu nămol fermentat
bogat în nutrienţi.

 Biogazul este un gaz combustibil ce conţine 50 -70% metan. Acesta este

utilizat pentru activităţi casnice curente prin arderea în arzătoare speciale, nu
se eliberează în mediu şi nu reprezintă o sursă de poluare.

Avrig, 1 iulie 2014

 Contact:

Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru

Inginerie Electrică ICPE-CA

Splaiul Unirii 313, Bucureşti, Romania

Tel.: +40-21-346-72-31, +40-21-346-72-35
Fax: +40-21-346-82-99
Email: office@icpe-ca.ro, marketing@icpe-ca.ro
www.icpe-ca.ro

Responsabil proiect: Dr.ing. Carmen MATEESCU

Tel.: +40-752 083 234; +40-722 425 425,
Email: carmen.mateescu@icpe-ca.ro

Avrig, 1 iulie 2014

View publication stats