Modelare si simulare - An I Master SEI Tema 2 – Analiza regimurilor staţionare

Tema 2

Analiza regimurilor staţionare.

Determinarea unui punct de funcţionare

1. GENERALITĂŢI

Sintaxa instrucţiunii de comandă pentru analiza circuitelor funcţionând în curent

continuu este:
.op

Declaraţia de control de mai sus se înscrie în câmpul desenului prin accesarea ferestrei de
comenzi specifice, cu comanda Simulate – Edit Simulation Cmd şi opţiunea DC op pnt (fig. 1).

Fig. 1

2. EXEMPLU

Se va efectua analiza de curent continuu a circuitului având schema din fig. 2.

n1
I1 I2 I3
R1 R2 R3
IS5
E1 E2 E3
R4
n2 I4 n3
Fig.2
Simularea circuitelor electrice - laborator, an IV IEC Tema 2 – Analiza regimurilor staţionare

Parametrii elementelor componente sunt:

R1  2  R3  4  E1  12 V E3  8 V
R2  2  R4  1  E 2  12 V I S5  1 A

Schema electrică, construită cu ajutorul editorului grafic grafic LTspice, este redată în
fig. 3. Sursele de tensiune nulă VA1… VA4 nu au rol funcţional, dar permit afişarea
curenţilor prin laturi ca mărimi de ieşire (au rol de ampermetre), conform sensurilor precizate
în fig. 2.

Fig. 3
Se specifică regimul de funcţionare al circuitului (de curent continuu), cu comanda
Simulate – Edit Simulation Cmd şi selectând opţiunea DC op pnt. Se va edita automat linia de
comandă „.op”. Prin apăsarea tastei „OK” linia de comandă va putea fi plasată în zona grafică
(fig. 3).
Conţinutul fişierului de intrare sub formă de text, accesibil cu comada Wiew – SPICE
Netlist, este prezentat în fig. 4. Acesta este salvat automat în directorul de lucru cu
extensia .net. Prin lamsarea în execuţie a blocului de calcul, cu comanda Simulate – Run sau
cu butonul de pe bara de comenzi rapide, programul construieşte un model matematic al
circuitului, rezolvă sistemul de ecuaţii şi afişează rezultatele sub formă de text (vezi fig. 5).

Fig. 4 Fig. 5
Simularea circuitelor electrice - laborator, an IV IEC Tema 2 – Analiza regimurilor staţionare

Rezultatul analizei conţine potenţialele tuturor nodurilor şi curenţii prin fiecare

element al circuitului.
Cu dublu click pe noduri ale circuitului, după rularea programului, vor fi afişate pe
schemă valorile potenţialelor acelor noduri (fig. 6).

Fig. 6

3. REALIZARE PRACTICĂ

3.1. Se va determina punctul de funcţionare al unui circuit liniar cu cel puţin 20

elemente: rezistoare, surse independente, surse comandate.
3.2. Se va determina punctul de funcţionare al unui stabilizator cu diodă Zener (fig. 7).
Simbolul diodei se amplasează în câmpul desenului selectând opţiunea corespunzătoare din
biblioteca de componente (fig. 8). Apoi se alege tipul de diodă cu click dreapta pe simbolul de
pe desen şi selectarea butonului Pick New Diode în fereastra de dialog fig. 9. Se va deschide o
nouă fereastră care conţine toate diodele din biblioteca programului, de unde se alege dioda
dorită (fig. 10).

Fig. 7
Simularea circuitelor electrice - laborator, an IV IEC Tema 2 – Analiza regimurilor staţionare

Fig. 8 Fig. 9

Fig. 10

Conţinutul fişierului de intrare este reprodus în fig. 11, iar rezultatele în fig. 12.
Simularea circuitelor electrice - laborator, an IV IEC Tema 2 – Analiza regimurilor staţionare

Fig. 11

Fig. 12

4. TEMA

4.1. Să se verifice prin calcul rezultatele obţinute prin simularea numerică a circuitului
din fig. 2.
4.2. Să se repete simularea circuitului din fig. 7 pentru alte valori ale t.e.m. a sursei de
alimentare, cuprinse între 10V şi 100V, şi să se interpreteze rezultatele obţinute prin punerea
în evidenţă a efectului de stabilizare al diodei Zener.