Lema substituţiei

Unitatea de învăţare nr. 4

LEMA SUBSTITUŢIEI

Cuprins Pagina
Obiectivele unităţii de învăţare nr. 4 2
4.1 Enunţul lemei substituţiei 2
4.2 Aplicaţii ale lemei substituţiei 3
4.2.1. Determinarea rangului unui sistem de vectori 3
Test de autoevaluare 4.2.1 4
4.2.2. Rezolvarea unui sistem de ecuaţii liniare 4
Test de autoevaluare 4.2.2 5
4.2.3. Calcularea inversei unei matrici 6
Test de autoevaluare 4.2.3 6
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 4 7
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 8
Concluzii 8
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 4 8

1
ALGEBRĂ LINIARĂ ŞI GEOMETRIE ANALITICĂ
Lema substituţiei

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 4

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 4 sunt:

• Recunoaşterea tipurilor de probleme în care se poate
aplica lema substituţiei
• Formarea deprinderilor de calcul specifice lemei
substituţiei

4.1 Enunţul lemei substituţiei

Propozitia 4.1 (Lema substituţiei) Fie B {e1 , , en } o bază a unui K -spaţiu vectorial V ,

doi vectori x0 x01 e1    x0n en  V şi x x1e1    x n en  V şi un indice i0  {1, , n} .

Atunci
1) Mulţimea Bc {e1 , ei0 1 , x0 , ei0 1 , en } este o bază a lui V dacă şi numai dacă x0i0 z 0 .

2) Dacă x0i0 z 0 şi

x y1e1    y i0 1ei0 1  y i0 x0  y i0 1ei0 1    y n en este scrierea vectorului x în baza

Bc , atunci:

x0i0 x i0
xi0 x i x0i0  x0i x i0 x0i xi
3) y i0 , yi , ()i z i0 .
x0i0 x0i0 x0i0

Numărul x0i0 se numeşte pivot, iar regula de calcul a cordonatelor y i , i z i0 , se

numeşte regula dreptunghiului, deoarece din tabelul cordonatelor vectorilor:
x0 x
e1 x01 x1
  
i0 1 i0 1
ei0 1 x0 x

iese din baza x0i0 x i0
i0 i0
m ei0 x x
0
: ??
i0 1 i0 1
ei0 1 x0 x x i
xi
0
  
ei x0i xi
  
en x0n xn

2
ALGEBRĂ LINIARĂ ŞI GEOMETRIE ANALITICĂ
 Lema substituţiei
se observă că y i , care va lua locul lui x i , se obţine ca rezultat al scăderii produselor

x i x0i0  x0i x i0 (al elementelor aflate în colţurile dreptunghiului din dreapta), împărţit la pivolul

x0i0 . Se obţine:

x0 x
x1 x0i0  x10 xi0
e1 0 y1 x0i0

  
xi0 1 x0i0  x0i0 1 xi0

ei0 1 0 y i0 1 x0i0

x0 1 y i0 xi0
x0i0

xi0 1 x0i0  x0i0 1 xi0

ei0 1 0 y i0 1 x0i0

  
xi x0i0  x0i xi0
ei 0 yi x0i0

  
x n x0i0  x0n xi0
en 0 yn x0i0

Vom prezenta în continuare câteva aplicaţii ale lemei substituţiei.

4.2 Aplicaţii ale Lemei Substituţiei

4.2.1 Determinarea rangului unui sistem de vectori

Exemplu. Să calculăm rangul sistemului format din vectorii v1 (1, 2, 1) , v2 (1, 1,1) ,

v3 (2,1, 0) , v4 (0, 3, 2)  I R 3 .

v1 v2 v3 v4
e1 1 1 2 0
e2 2 1 1 3
e3 1 1 0 2
v1 1 1 2 0
e2 0 3 3 3
e3 0 2 2 2
v1 1 0 1 1
v2 0 1 1 1
e3 0 0 0 0

S-au făcut două înlocuiri, deci rangul sistemului {v1 , v2 , v3 , v4 }  I R 4 este 2 şi

3
ALGEBRĂ LINIARĂ ŞI GEOMETRIE ANALITICĂ
Lema substituţiei

L({v1 , v2 }) L({v1 , v2 , v3 , v4 }) .

Test de autoevaluare 4.2.1

Să se calculeze rangul sistemului format din vectorii
a) a1 (1,1,1) , a2 (1, 1,1) , a3 (1, 3,1)  IR 3 .

§1 1 · §1 1· §1 3· §1 1 ·
b) A ¨ ¸, B ¨ ¸,C ¨ ¸,D ¨ ¸  M 2  IR  .
© 0 1¹ ©1 1 ¹ © 1 3 ¹ ©1 1¹

4.2.2 Rezolvarea unui sistem de ecuaţii liniare

Exemple.
­ x1  x2  x3 0
°
1. Sistemul următor este incompatibil: ® x1  x2  x3 6.
°3 x1  x2 3 x 3 1
¯
Avem:
c1 c2 c3 b
e1 1 1 1 0
e2 1 1 1 6
e3 3 1 3 1
c1 1 1 1 0
e2 0 2 0 6
e3
0 4 0 1
­ x1  x3 3
c1
1 0 1 3 ° 2
œ x 3
c2 0 1 0 3 ®
° 0 11
e3 0 0 0 11 ¯
Sistemul este incompatibil, pentru că 11 z 0 . Justificarea este următoarea:
b 3c1  3c2  11e2 , iar {c1 , c2 }  L({c1 , c2 , c3 }) este bază, deci b  L({c1 , c2 , c3 }) .
2. Sistemul următor este compatibil:
­2 x1  x2  x3 3
° 1
® x 2 x 2  x3 6.
° 3 x1  x2 2 x 3 9
¯

Sistemul este compatibil, pentru că b  L({c1 , c2 }) . Sistemul, în forma simplificată, din care
putem scrie soluţiile, se scrie:

4
ALGEBRĂ LINIARĂ ŞI GEOMETRIE ANALITICĂ
 Lema substituţiei

­ 1 3 12
°° x  x3
5 5
® ,
° 2 1 3 9
x  x
°̄ 5 5
3 12 1 9
deci mulţimea soluţiilor este {( D  ,  D  , D ) | D  I R} . Necunoscuta x3 este
5 5 5 5
necunoscută secundară şi necunoscutele x1 şi x 2 sunt necunoscute principale.Urmează
tabelul:
c1 c2 c3 b
e1 2 1 1 3
e2 1 2 1 6
e3 3 1 2 9
1 1 3
c1 1 
2 2 2
5 1 9
e2 0
2 2 2
5 1 9
e3 0
2 2 2
3 12
c1 1 0
5 5
1 9
c2 0 1
5 5
e3 0 0 0 0

De reţinut !
În cazul sistemelor, tabelele succesive obţinute folosind lema
substituţiei corespund unor siseme liniare echivalente (care au
aceleaşi soluţii cu sistemul iniţial). Ultimul sistem are forma
cea mai simplă, care permite scrierea necunoscutelor princi-
pale în funcţie de cele secundare.

Test de autoevaluare 4.2.2

Sa se rezolve sistemul
­ 2 x  y  z w 1
°
® x  y z w 4
° x  z w 2
¯
folosind lema substituţiei.

5
ALGEBRĂ LINIARĂ ŞI GEOMETRIE ANALITICĂ
Lema substituţiei

4.2.3 Calcularea inversei unei matrici

§ 1 1 1·
¨ ¸
Exemplu. Să se determine inversa matricii A ¨ 1 1 0 ¸ .
¨ 1 0 1¸
© ¹
c1 c2 c3 e1 e2 e3
e1 1 1 1 1 0 0
e2 1 1 0 0 1 0
e3 1 0 1 0 0 1
c1 1 1 1 1 0 0
e2 0 0 1 1 1 0
e3 0 1 2 1 0 1
1 1 1 .
c1 1  0 0
2 2 2
1 1 1
e2 0 0 1
2 2 2
1 1 1
c3 0  1 0 
2 2 2 §1 1 1 ·
c1 1 0 0 1 1 1Ÿ A1 ¨ ¸
¨1 2 1 ¸
c2 0 1 0 1 2 1 ¨1 1 0 ¸
© ¹
c3 0 0 1 1 1 0
Într-adevăr,
§ 1 1 1· §1 1 1 · §1 1 1 · § 1 1 1· §1 0 0·
¨ ¸¨ ¸ ¨ ¸¨ ¸ ¨ ¸
¨ 1 1 0 ¸ ¨1 2 1 ¸ ¨1 2 1 ¸ ¨ 1 1 0 ¸ ¨ 0 1 0 ¸.
¨ 1 0 1¸ ¨1 1 0 ¸ ¨1 1 0 ¸ ¨ 1 0 1¸ ¨0 0 1¸
© ¹© ¹ © ¹© ¹ © ¹

Test de autoevaluare 4.2.3

Să se calculeze inversa matricii
§ 1 1 1 ·
¨ ¸
A ¨ 1 1 1 ¸ .
¨ 1 1 1¸
© ¹

De reţinut !
Pentru aflarea inversei, se porneşte cu matricea de inversat în
stânga şi cu matricea unitate în dreapta. La final, trebuie să
apară matricea unitate în stânga şi matricea inversă va fi în
partea dreaptă.

6
ALGEBRĂ LINIARĂ ŞI GEOMETRIE ANALITICĂ
 Lema substituţiei

De reţinut !
Principalele aplicaţii ale lemei substituţiei sunt: calculul
rangului unui sistem de vectori (în particular rangul unei
matrici), rezolvarea unui sistem de ecuaţii liniare şi calculul
inversei unei matrici.

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare 4

1) Se considera vectorii a1 (1,1,1) , a2 (1, 1,1) , a3 (1,1, 1) şi
x (1,1, 0) . Sa se arate ca B c
{a1 , a2 , a3 } este o nouă baza a
spaţiului vectorial aritmetic I R 3 şi sa se determine componentele
vectorului x în baza Bc .
2) Să se determine rangul matricii
§ 1 1 1 2 1·
¨ ¸
¨ 1 1 1 0 1¸
¨ 1 3 1 2 3 ¸
¨ ¸
© 1 1 1 1 2¹
3) Sa se rezolve sistemul
­2 x  y  z  w 1
°
® x  y z w 4
°
¯ x 2 y 2 z 2 w 5
folosind lema substituţiei.
4) Să se calculeze, folosind lema substituţiei, inversa matricii
§ 1 1 1 1 ·
¨ ¸
1 1 1 1 ¸
A ¨ .
¨ 1 1 1 1 ¸
¨ ¸
© 1 1 1 1¹

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de

autoevaluare
Test de autoevaluare 4.2.1: a) 2, b) 3.
Test de autoevaluare 4.2.2: {(1, 2, 1  D , D ) | D  I R} .
§ 0 1/ 2 1/ 2·
¨ ¸
Test de autoevaluare 4.2.3: A 1
¨1 / 2 0 1 / 2 ¸ .
¨1 / 2 1 / 2 0 ¸
© ¹
7
ALGEBRĂ LINIARĂ ŞI GEOMETRIE ANALITICĂ
Lema substituţiei

Concluzii
Lema substituţiei se poate aplica atunci când numărul vectorilor este
s
mare sau, in general, atunci când calculul determinanţilor este
anevoios, pentru: calculul rangului unui sistem de vectori (în
particular rangul unei matrici), rezolvarea unui sistem de ecuaţii
liniare şi calculul inversei unei matrici

Bibliografie
1. Popescu M., Popescu P., Algebră liniară si geometrie analitică, Ed.
Universitaria, Craiova, 2002.

2. Popescu M., Popescu P., Algebră liniară si geometrie analitică.

Probleme, Ed. Reprograph, Craiova, 2002.

3. Vladimirescu I., Popescu M., Algebră liniară şi geometrie analitică,

Editura Universitaria, Craiova, 1994.

4. Vladimirescu I., Munteanu F., Algebra liniară, geometrie analitică

şi geometrie diferenţială, Editura Universitaria, Craiova, 2007.

8
ALGEBRĂ LINIARĂ ŞI GEOMETRIE ANALITICĂ