UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

FACULTATEA DE AGRICUTURA

BAZA ENERGETICA SI MASINI AGRICOLE – I

REFERAT

-Surse Regenerabile de Energie in Agricultura-

Sursele de energie regenerabilă (eoliană, solară, hidro, oceanică, geotermală, biomasă și

biocombustibili) sunt alternative la combustibilii fosili, contribuind la reducerea emisiilor de gaze
cu efect de seră, la diversificarea aprovizionării cu energie și la reducerea expunerii la
combustibilii fosili volatili și incerti. Dependența de piețele combustibililor. , în special petrol și
gaze. Legislația UE de promovare a energiei regenerabile a suferit modificări semnificative în
ultimii 15 ani. În 2009, liderii UE au stabilit un obiectiv ca 20% din consumul de energie al UE să
provină din surse regenerabile până în 2020. Obiectivul stabilit în 2018 este ca 32% din consumul
de energie al UE să provină din surse regenerabile până în 2030.

I. ENERGIA DIN SURSE REGENERABILE

Energia din surse regenerabile este energia generată din surse de energie regenerabile, nefosile, care
sunt regenerabile în mod natural la scara de timp umană. Energia regenerabilă include energia solară și
eoliană, energia oceanică și hidroelectrică, energia geotermală și biomasa.

a). ENERGIA SOLARA:

Folosirea soarelui pentru uscarea culturilor si a cerealelor este una dintre cele mai vechi utilizari a energiei
solare. Cea mai simpla si mai putin costisitoare tehnica este de a permite recoltelor sa se usuce in mod natural pe camp
sau dupa recoltare cerealele si fructele sa fie lasate în bataia soarelui.

Tehnologia solară poate genera energie electrică sau căldură. Celulele fotovoltaice (PV), care
convertesc lumina solară direct în electricitate, sunt fabricate din semiconductori, cum ar fi siliciul cristalin sau
diferite materiale cu peliculă subțire. Tehnologia solară termică colectează căldura de la soare și o folosește
direct pentru a încălzi un spațiu sau a încălzi apa. De asemenea, pot converti căldura captată în energie
electrică prin ciclul convențional cu abur (SRC), motoare termice sau alte tehnologii de generare a energiei,
cum ar fi sistemele solare concentrate.

Operațiunile necesare pentru creșterea animalelor și pentru producerea laptelui au deseori cerințe substanțiale de
încălzire a aerului și a apei. De exemplu, fermele de lactate utilizează cantități ridicate de energie pentru încălzirea
 UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA
FACULTATEA DE AGRICUTURA

BAZA ENERGETICA SI MASINI AGRICOLE – I

REFERAT

-Surse Regenerabile de Energie in Agricultura-

apei folosită la curățarea echipamentelor. Operațiunile de încălzire a apei și de răcire a laptelui pot necesita până la
40% din energia utilizată la o fermă de lapte. Sistemele solare de încălzire a apei pot fi utilizate pentru acoperirea
totală sau parțială a acestei cerințe.

B). ENERGIA EOLIANA:

În 2010, capacitatea instalată globală a energiei eoliene a crescut cu un sfert față de anul precedent,
atingând un nivel de 197 GW. Potrivit informațiilor furnizate de Consiliul Global pentru Energie Eoliană
(CGEE), China a fost cea mai mare piață în 2010, cu o nouă capacitate instalată de 18,9 GW, depășind Statele
Unite pentru a deveni țara cu cea mai mare capacitate de piață a energiei eoliene. La nivel global, liderii sunt:
China (44,7 GW), Statele Unite (40,2 GW), Germania (27,2 GW) și Spania (20,7 GW).
Tehnologiile eoliene furnizeaza energie mecanica si electrica. Turbinele eoliene functioneaza pe baza unui
principiu simplu: vantul invarte lamele rotorului, care actioneaza un generator electric, transformand energia cinetica
a vantului in energie electrica. Vantul este o sursa de energie regenerabila, iar morile de vant nu produc emisii nocive
pentru mediu.
Sistemele eoliene mici pot servi agriculturii în moduri tradiționale, cum ar fi utilizarea energiei
mecanice pentru a pompa apă sau a măcina cereale. Pe măsură ce costurile scad, sistemele mai mici de
generare a energiei electrice pot deveni rentabile, evitând cheltuielile de instalare a liniilor de transport, în
special în aplicațiile mai îndepărtate.
Pe măsură ce progresele tehnologice continuă să îmbunătățească eficiența economică a energiei
eoliene, fermierii pot crește utilizarea energiei eoliene pentru a reduce costurile cu energie și pentru a promova
autosuficiența energetică.

c). ENERGIA GEOTERMALA:

Tehnologia geotermală poate genera energie electrică sau căldură. Căldura geotermală poate fi
folosită și direct. Fluidele geotermale pot fi utilizate în scopuri precum încălzirea clădirilor, cultivarea culturilor în
sere, deshidratarea cepei și usturoiului, încălzirea apei pentru piscicultură și pasteurizarea laptelui. O altă
tehnologie, pompele de căldură geotermale, poate încălzi și răci spațiile. Această tehnologie nu necesită resurse
de apă caldă (apă caldă) și folosește pământul ca sursă de căldură și frig.

Noile tehnologii precum sistemele geotermale îmbunatatite (EGS – Enhanced geothermal system) promit sa reduca
costul energiei geotermale. Acestea pot fi dezvoltate prin fracturarea rocilor pentru a creste fluxul subteran de fluid si
pentru a permite extragerea caldurii. Proiectele aflate in desfasurare în Europa si Australia avanseaza cunostinte despre
modul de utilizare a EGS pentru producerea de energie electrica.
 UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA
FACULTATEA DE AGRICUTURA

BAZA ENERGETICA SI MASINI AGRICOLE – I

REFERAT

-Surse Regenerabile de Energie in Agricultura-

d). ENERGIA de biomasa:

Discuția despre energia regenerabilă din biomasă se concentrează pe conceptul de „biorafinărie”, în

care noile tehnologii sunt folosite pentru extragerea energiei și a altor produse valoroase din resursele biologice.
La fel ca rafinăriile, biorafinăriile sunt concepute ca unități industriale care transformă fluxul de materii prime
într-un portofoliu diversificat de produse care maximizează valoarea acestora. Produsele potențiale de
biorafinare includ combustibili lichizi, cum ar fi etanol și biodiesel, electricitate, abur, precum și substanțe
chimice și materiale de mare valoare.

Multe dintre aceste produse au potentialul de a inlocui petrolul, fie pe post de combustibil al vehiculelor, fie ca materie
prima chimica, rezultand o securitate energetica sporita si emisii mai reduse.

Într-un fel, biorafinăriile există deja. Ei procesează porumbul în etanol, sirop de porumb, hrana
animalelor și alte produse sau procesează plantele în diverse produse din lemn, electrice și termice. Pentru
următoarea generație de biorafinării, cercetătorii dezvoltă procese pentru a valorifica cantitatea mare de
energie conținută în celuloza vegetală – un obiectiv provocator, dar potențial profitabil.
Cercetătorii caută, de asemenea, modalități de a converti resursele de biomasă în produse utile,
folosind progresele în genetica plantelor și biochimie pentru a proiecta culturi specifice pentru produse finite
biorafinate.

II. CULTURI ENERGETICE

Domeniul culturilor energetice este un domeniu relativ nou pentru agricultură. Prin urmare, multe
culturi energetice din întreaga lume sunt experimentale, iar unele au statutul de culturi comerciale. Culturile
energetice comerciale sunt, în cele mai multe cazuri, culturi de mare densitate cultivate cu soiuri cu randament
ridicat și utilizate ca combustibil pentru a genera energie termică. Cu utilizare predominantă găsim plante
lemnoase precum salcia sau plopul, precum și ierburi ale regiunilor cu climă temperată.

Deoarece pentru productia de biogaz este important continutul in glucide, culturi precum cele de porumb, mei,
trifoi alb dulce si altele pot fi procesate in silozuri si apoi convertite in biogaz.

In ceea ce priveste biodieselul, productia europeana obtinuta din culturi energetice a crescut constant in ultimul
deceniu, in principal din seminte de rapita sau soia. Randamentul biodieselului obtinut din soia este semnificativ
mai mic decat cel obtinut din rapita.
 UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA
FACULTATEA DE AGRICUTURA

BAZA ENERGETICA SI MASINI AGRICOLE – I

REFERAT

-Surse Regenerabile de Energie in Agricultura-

In general, culturile energetice se clasifica in doua categorii: plante lemnoase (salcia, plopul,
Paulownia etc.) sau ierboase, cele din urmă incluzând plante anuale (rapita, soia, camelina) sau plante perene
(iarba de pampas, iarba elefantului etc.).

Cea mai cunoscută cultură energetică din țara noastră este Rapita. În 2014, potrivit surselor MADR,
România a realizat o recoltă record de rapiță de 1.089 milioane de tone dintr-o suprafață cultivată de 423.237
de hectare, „cea mai mare recoltă înregistrată din 1970”.

III. DESURILE AGRICOLE / VEGETALE

Oficial este stabilit ca deseurile vegetale din agricultura sunt ramasitele vegetatiei din extractia partii
necesare a culturii agricole dupa recoltare și prelucrarea industriala a acesteia. Exista doua grupuri de astfel de
deseuri: de la productia agricola; din industria prelucratoare.
Deșeurile din aceste două grupe sunt complet diferite de orice alte deșeuri din activitățile umane, deoarece
conțin multe produse utile atât pentru industria primară, cât și pentru consum, cum ar fi nutrienți, medicamente
etc. Deşeurile vegetale, precum şi majoritatea derivaţilor săi, au o valoare energetică satisfăcătoare şi, prin
urmare, sunt utilizate pentru producerea de energie termică şi electrică, dar sunt şi biodegradabile, periculoase
pentru ecosistem. Din aceste motive producția de deșeuri agricole este una dintre cele mai mici din volumul
total de deșeuri.
Se știe că pentru producerea diverselor produse energetice, sau pentru includerea directă în
tehnologiile de producere a energiei termice și electrice, reziduurile vegetale și derivații acestora sunt utilizate în
diferite grade, precum: paie, obținute din cereale (grâu, orz, secară, ovăz), precum și coji de orez, deșeuri de
prelucrare a cerealelor, știuleți și știuleți de porumb, tulpini și capace de floarea soarelui, deșeuri după cernerea
semințelor, păstăile de semințe au fost extrase ulei, ulei necomestibil, cartofi și subproduse vegetale, ramuri
după tăiere a modela pomi fructiferi, frunze căzute, defrișarea pomilor pentru livezi, deșeuri de pomi fructiferi
etc. .
Toate acestea, daca din ele nu se mai produce nimic, nu se folosesc eficient ca ingrasamant organic,
ori la incalzirea locuintelor, sustinerea unor produceri, prezinta surse importante pentru producerea energiei pe
baza utilizarii tehnologiilor moderne. Astfel, ar fi evitate distrugerea solului, poluarea aerului in urma arderii
neconditionate, poluarea surselor acvatice, aruncarea la gunoisti a volumelor mari a multiplelor din cele numite
mai sus.

IV. DESURILE ANIMALIERE

 UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA
FACULTATEA DE AGRICUTURA

BAZA ENERGETICA SI MASINI AGRICOLE – I

REFERAT

-Surse Regenerabile de Energie in Agricultura-

Astă zi, agro-ecologia este concepută ca o integrare avansată a surselor alternative și această
temă este extrem de relevantă , întrucâ t reprezintă o sursă neprețuită de energie: gunoiul de grajd, gunoiul
de grajd și deșeurile animale joacă , de asemenea, un rol important în economie.
În prezent, organicul este folosit foarte ineficient. Și dacă lucrurile sunt mai mult sau mai puțin
clare cu gunoiul de grajd de bovine, atunci vor exista probleme mari cu excrementele de porc și de pă să ri
din cauza incapacită ții de a le folosi ca îngră șă mâ nt dintr-un anumit motiv. Adesea, problemele apar din
cauza contamină rii puternice a microflorei patogene și a semințelor de buruieni.
Capacitatea de a depozita gunoi de grajd reduce sau elimină complet nevoia de colectare,
manipulare și împră știere zilnică a gunoiului de grajd. În trecut, câ nd complexele zootehnice erau mici,
transportul zilnic sau depozitarea pe termen scurt erau metodele folosite frecvent de fermieri. Odată cu
creșterea dimensiunii complexelor animale, producția de cantită ți mari de fecale a determinat dezvoltarea
capacită ții de depozitare.

Dejecţiile animaliere pot fi utilizate şi ca surse de energie în răsadniţe.

O alta practicare lge albastre dejectiilor animaliere este producerea de biocombustibil

(utilizarea in scopuri energetice). Fiecare specie de dejectie are energia sa calorica, cea mai ocean
valoare calorica o are balegarul de oi, care contine cca 32–35% masa uscata. Biogazul din aceste
dejectii poate costa comportament prin utilizarea bioreactoarelor (instalatii speciale de fermentare).
Principiul producției de biogaz constă într-o prelucrare ecologic curată, fără emisie de deșeuri
organice. Cantitatea de biogaz produsă depinde de compoziția materiei uscate și de tipul de material utilizat.

Astfel, deseurile animaliere pot fi reutilizate in agricultura in functie de necesitatile proprii ale
agricultorilor/fermierilor si acestea pot aduce beneficii considerabile nu numai pentru agricultori, ci si pentru
mediu.

In agricultura contemporana exista multiple aplicatii ale surselor de energie regenerabile in

necesitatile agricole. Utilizarea acestora reduc esential consumul de combustibili fosili si diminueaza impactul
negativ al indeletnicirilor agricole asupra mediului.
Utilizarea surselor regenerabile de energie necesită utilizarea unor echipamente speciale. Orice sursă
de energie regenerabilă poate fi transformată în mai multe tipuri de energie - electrică, termică, mecanică etc.
Pentru a atinge obiectivul necesar, este necesar să folosiți echipamente speciale de conversie cu eficiență
diferită. Utilizarea corectă a facilităților de conversie aduce cu sine diverse avantaje.

Echipamentele pentru producerea de biogaz, fiabilitatea lor tehnologica, determina in mare masura
eficacitatea dezvoltarii acestei directii atat in gospodaria casnica, cat si in afaceri. Intr-un cuvant, masura in care
 UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA
FACULTATEA DE AGRICUTURA

BAZA ENERGETICA SI MASINI AGRICOLE – I

REFERAT

-Surse Regenerabile de Energie in Agricultura-

biogazul poate inlocui combustibilul conventional depinde de volumul si eficienta instalatiei. In lume se produc
multe tipuri de instalatii de biogaz, insă principiul de functionare pentru majoritatea instalatiilor ramane acelasi.
Turbinele eoliene, cunoscute și sub denumirea de mori de vant, este un dispozitiv care transformă
energia cinetică a vântului în energie mecanică, care poate fi apoi utilizată direct sau transformată în energie
electrică. Acesta este alimentat în rețeaua publică, stocat în baterii sau consumat direct de rezistențele de
încălzire. Sistemele eoliene se bazează pe un principiu simplu. O turbină eoliană este formată dintr-un rotor ale
cărui pale sunt orientate pe o axă orizontală sau verticală, antrenată de forța vântului, care antrenează un
generator. Vântul mișcă palele turbinei, care la rândul său activează generatorul. Sistemul mecanic include și un
multiplicator de viteză care antrenează direct arborele central al generatorului. Curentul colectat este fie
transferat pentru a fi stocat într-o baterie și apoi utilizat de invertoare în cazul turbinelor de putere mică, fie
alimentat direct în rețeaua de curent alternativ pentru distribuitori.
Conversia energiei solare in energie electrica se face prin panouri fotovoltaice, capabile să
transforme energia luminoasă în energie electrică. Performanța panourilor fotovoltaice și durata de viață a
acestora depind de materialul din care sunt fabricate. Ca regulă generală, cele mai comune sunt panourile cu
celule monocristaline, care asigură o eficiență medie de 16 până la 17%.
Conversia energiei solare in energie termica se realizeaza folosind un colector solar (colector solar,
panouri solare termice) care este o instalatie care capteaza energia solara continuta de razele soarelui si o
transforma in energie termica. Deoarece aproape întregul spectru al radiației solare este folosit pentru a
produce energie termică, eficiența acestor colectoare este mare, aproximativ 60 până la 95% din energia razelor
solare incidente (200 până la 1000 W/m² în Europa, în funcție de latitudine, anotimp și vreme).
Pentru conversia biomasei in energie termica se folosesc cazane de biomasa care pot functiona cu
unul sau mai multe tipuri de biomasa (pelete, brichete, coaja de orez, chipsuri etc.). Randamentul cazanului pe
biomasă poate ajunge la 85-92%, mult mai mare decât aragazul sau arderea directă, nedepășind 20-25%.

Integrarea surselor de energie regenerabila in activitatile agricole este de neevitat. In toata lumea se
pune accentul pe asa-numita economie verde sau economia circulara. Resursele de energie fosile tind spre
epuizare, iar nivelul de emisii de dioxid de carbon a crescut alarmant, fapt ce duce la schimbari climatice tot mai
insemnate. Efectul acestora il resimtim cu totii, inclusiv agricultorii, care adesea au de suferit in urma secetelor,
inundatiilor sau ingheturilor, precum si din cauza solurilor saracite.
Utilizarea surselor regenerabile de energie crește competitivitatea companiilor agricole, fermierilor și
tuturor celor care aplică tehnologia modernă în operațiunile lor, dar oferă și o serie de avantaje economice.
Dezvoltarea unei agriculturi ecologice/moderne va permite îmbunătățirea semnificativă a
competitivității produselor, îmbunătățind în același timp nivelul de sănătate al oamenilor. Dezvoltarea
agroecologiei ar trebui să fie o prioritate pentru țară, ca și implementarea unor programe specializate pentru
accelerarea anumitor procese.
 UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA
FACULTATEA DE AGRICUTURA

BAZA ENERGETICA SI MASINI AGRICOLE – I

REFERAT

-Surse Regenerabile de Energie in Agricultura-

BIBLIOGRAFIE:

 “BUNELE PRACTICI DE UTILIZARE A ENERGIEI REGENERABILE ÎN AGRICULTURĂ” - Mihai TÎRŞU, Eugeniu

REVENCO
 “Energie din surse regenerabile pentru o dezvoltare rurală durabilă” – Curtea de Conturi Europeana -
Publicatii
 “SURSE DE ENERGIE REGENERABILE”- Simion CAISIN, Aurelia ŞVEŢ, Natalia HALAIM
 “ENERGIA DIN SURSE REGENERABILE” - Matteo Ciucci