Analele Universităţii din Craiova, seria Agricultură – Montanologie – Cadastru (Annals of the University of Craiova - Agriculture,

Montanology, Cadastre Series) Vol. XLVIII/2018

CONSIDERAŢII PRIVIND IMPORTANŢA CULTURII DE SORG ZAHARAT

PENTRU INDUSTRIA BIOCOMBUSTIBILILOR, ÎN VEDEREA OBŢINERII
DE BIOETANOL

CONSIDERAŢII PRIVIND IMPORTANŢA CULTURII DE SORG ZAHARAT

PENTRU INDUSTRIA BIOCOMBUSTIBILILOR, ÎN VEDEREA OBŢINERII
DE BIOETANOL
GRIGORE A.I.1), VLADUTOIU L.1), GRIGORE I.1), DUMITRU I.1), CRISTEA M.1)
INMA Bucharest;
E-mail: igrigore44@gmail.com

Keywords: plante energetice, biocombustibili, sorg zaharat, bioetanol, argumente

REZUMAT

Culturile agricole energetice sunt
culturi destinate obţinerii de produse cum
sunt: biocarburanţi (combustibil biologic -
biodiesel, motorină ecologică) şi de energie
electrică sau termică. Plantele care se
pretează pentru astfel de culturi energetice
sunt: lemnoase (salcia energetica, plopul,
paulownia) si ierboase (plante anuale:
porumbul, graul, rapita, soia, sorgul zaharat
sau plante perene: iarba de pampas, iarba
elefantului). In articol sunt prezentate
argumente pentru cultivarea sorgului zaharat
pe suprafete mari, cu scopul obtinerii
bioetanolului utilizat in cadrul industriei
biocombustibililor.

ABSTRACT
In cadrul acestei lucrari sunt planta energetica. Sunt prezentate argumente
sintetizate aspecte privind culturile energetice pentru utilizarea culturii de sorg in vederea
in general, fiind prezentate cele mai obtinerii bioetanolului utilizat in industria
importante plante care se preteaza pentru biocombustibililor.
culturile energetice, cat si importanta culturii
de sorg zaharat pentru valorificarea ca

INTRODUCTION
Domeniul culturilor energetice este
un domeniu relativ nou pentru agricultură.
Din acest motiv, pe plan mondial, multe
dintre culturile energetice sunt
experimentale și unele au statut de culturi
comerciale. Culturile energetice
comerciale sunt, în cele mai multe cazuri,
culturi cu densitate ridicată, înființate cu
specii cu un randament ridicat de
producție, folosite la ardere pentru
generarea de energie termică. Cu
utilizare predominantă, întâlnim culturi de
lemnoase, cum ar fi salcia energetică,
plopul sau paulownia, dar și plante
ierboase, care se impart in culturi anuale:
porumbul, graul, rapita, soia, sorgul
zaharat, dar si culturi perene: iarba de
pampas, iarba elefantului). [1]
Salcia energetică (Salix viminalis
„energo”) este o plantă cu creştere rapidă
(3,0-3,5 cm/zi), aducând în primul an 4-6
lăstari şi ajungând la 2-3 m înălţime. În
anul al doilea tufele aduc 10-25 de lăstari,
dintre care circa jumătate ating înălţimea
de 6-7 m şi diametrul de până la 3-4 cm.
Planta dispune de o putere calorică
ridicată: 18 000 - 19 000 kJ/kg.
Experienţele de până acum confirmă o
producţie medie de aproximativ 30 t/ha la
o umiditate de 30%, această valoare
Analele Universităţii din Craiova, seria Agricultură – Montanologie – Cadastru (Annals of the University of Craiova - Agriculture,
Montanology, Cadastre Series) Vol. XLVIII/2018

oscilând în funcţie de tipul solului şi prezentata o plantatie de salcie

regimul de apă. In figura 1 este energetica, aflata la INMA Bucuresti

Fig. 1- Plantatie de salcie energetica

Plopul energetic (Populus pământ, neavând nevoie de îngrijiri

deltoides) creşte înalt de patru metri şi
are o utilizare multiplă: peleţi, brichete,
industria mobilei, celuloză etc. Ca plantă
energetică este cultivat mai ales pe
continentul Americii de Nord, fiind utilizate
soiuri hibride, în România aceasta cultură
fiind de perspectivă. Prima tăiere este
rapidă, la 2 ani, urmând ca apoi să se taie
anual, timp de 10 ani. Se înmulțește
foarte ușor prin crengile plantate direct în
speciale. Biomasa obținută din recoltare
se utilizează fie sub formă de tocătură
pentru alimentarea centralelor termice, fie
de tocătură mărunțită pentru
transformarea în peleți. Dintr-un hectar se
pot obține până la 40 de tone de peleți,
ce se vând în medie cu 120 de euro/tonă.
In figura 1 este prezentata o plantatie de
plop energetic.

Fig. 2- Plantatie de plop energetic [2]

Copacul prințesei (Paulownia și până spre sfârșitul verii (august), cu cel

tomentosa) este copacul de esență tare
cu creșterea cea mai rapidă. Pentru a
exista rentabilitate este recomandat să se
înceapă afacerea cu minimum un hectar
de teren. Rentabilitatea crește cu cât
suprafața de teren este mai mare.
Datorită faptului că se cultivă hibrizi
obținuți prin încrucișarea mai multor
specii de Paulownia și are origini exotice,
acesta se plantează din primăvară, în
momentul în care solul are 7-8 °C (aprilie)
puțin 70 de zile înainte de primul îngheț.
Pentru fiecare hectar de teren plantat cu
Paulownia trebuie investiți 3 500 - 4 000
euro. Cea mai mare parte din recoltă
(70%) se comercializează pentru
cherestea, iar restul de 30% (reziduurile
de la tăiere) se folosește ca biomasă
pentru centralele termice. In figura 2 este
prezentata o plantatie de paulownia.
Analele Universităţii din Craiova, seria Agricultură – Montanologie – Cadastru (Annals of the University of Craiova - Agriculture,
Montanology, Cadastre Series) Vol. XLVIII/2018

Fig. 3- Plantatie de Paulownia [3]

Culturile agricole energetice porumb (care costă 90 de euro/tonă) și se

ierboase sunt culturi destinate obţinerii de
produse cum sunt: biocarburanţi
(combustibil biologic - biodiesel, motorină
ecologică), dar si obtinerii de energie
electrică sau termică. Principalele plante
anuale care se pretează pentru astfel de
culturi sunt: porumbul, graul, rapiţa, soia,
si nu in ultimul rand, cultura despre care
vom vorbi mai detaliat in aceasta lucrare,
sorgul zaharat.
Porumbul (Zea mays L.) și grâul
(Triticum aestivum) sunt principalele
cereale utilizate la obținerea de bioetanol,
dar în cazul acestora se ridică o problemă
majoră, cea a concurenței dintre
producțiile agricole alimentare și cele
energetice. Cel mai eficient mod de a
obține bioetanol este din porumb. O tonă
de bioetanol se obține din circa 3 tone de
vinde cu peste 700 de euro, fiind o
afacere profitabilă. Cultura intensivă a
porumbului pentru bioetanol necesită însă
cantități mari de pesticide și acestea au
un efect nefast asupra solului, ceea ce
înseamnă că principalul avantaj al acestui
combustibil (faptul că afectează mai puțin
mediul) este oarecum anihilat. În plus,
dacă porumbul ar fi păstrat ca principală
sursă pentru biocombustibil, recolta
destinată hranei umane (inclusiv pentru
animale) ar scădea și astfel o criză
alimentară ar fi iminentă; prețurile la
alimente ar putea crește cu 15-40%,
determinând rezultate dezastruoase
pentru țările mai puțin dezvoltate.
In figura 4 este reprezentata o
cultura de porumb la recoltare.

Fig. 4- Cultura de porumb [4]

In figura 5 este reprezentata o cultura de grau in preajma recoltarii.

Analele Universităţii din Craiova, seria Agricultură – Montanologie – Cadastru (Annals of the University of Craiova - Agriculture,
Montanology, Cadastre Series) Vol. XLVIII/2018

Fig. 5- Cultura de grau [5]

Rapița (Brassica napus L) se Biodieselul cel mai cunoscut se extrage

situează pe locul cinci, sub aspectul
producției de ulei comestibil, intre plantele
oleaginoase. Uleiul de rapiță are largi
utilizări industriale si alimentare; turtele
de rapiță obținute din procesare au o
bună valoare furajeră, fiind bogate in
proteine (38-42%), glucide si săruri
minerale, iar paiele de rapiță se folosesc
in industria materialelor de construcții.
din semințele de rapiță. Pe plan european
se obțin in mod obișnuit circa 3 tone de
sămânță de rapiță la hectar, din care se
poate extrage o tonă de ulei crud de
rapiță. Uleiul de rapiță este cel mai folosit
in Europa pentru producția de biodiesel
(70-80%). In figura 6 este prezentata o
cultura de rapita, inainte de recoltare.

Fig. 6- Cultura de rapita [6]

Soia (Glycine max L) este, în Boabele de soia conţin 18% grăsimi

principal, o cultură cu valoare alimentară
deosebită atât pentru alimentaţia umană,
cât şi pentru furajarea animalelor. Alături
de importanţa alimentară, soia contribuie
şi la îmbunătăţirea fertilităţii solului. În
același timp, soia constituie una dintre
principalele surse de grăsimi vegetale
utilizate în producţia de biodiesel.
vegetale.
Biocombustibilul obţinut din uleiul
de soia prezintă avantaje în comparaţie
cu bioetanolul obţinut din porumb pentru
că este produs mai ieftin, producţia
presupune un procedeu mai puţin poluant
și are o putere energetică mai mare. In
figura 7 este infatisata o cultura de soia.

Fig. 7- Cultura de soia [7]

Analele Universităţii din Craiova, seria Agricultură – Montanologie – Cadastru (Annals of the University of Craiova - Agriculture,
Montanology, Cadastre Series) Vol. XLVIII/2018

Sorgul (Sorghum sp) este o plantă Sorgul zaharat (Sorghum

erbacee perenă, care poate atinge saccharatum) este un gen de plante din
înălțimea de 4,5m la exterior amintind de familia Poaceae, principala varietate cu
porumb. Este numită „planta cămilă”, continut ridicat de zahar .
deoarece crește acolo unde o altă plantă Reprezentatul principal, Sorghum
nu ar rezista. Este cultivat în zonele cu bicolor, este principala cereala pentru
puține precipitații, deseori neregulate. paine in Africa, Europa de Sud, America
Sorgul este o plantă productivă, Centrala si Asia de Sud. Sorgul isi are
nepretențioasă la fertilitatea solului și la originea in Africa de Est, fiind o cereala
secetă, implică cheltuieli minime pentru adaptata la clima calda si uscata. O
cultivare și prelucrare, e o plantă care nu specie de sorg utilizata ca planta
produce pierderi, chiar și resturile fiind energetica este iarba de Sudan (S.
rentabile. Se folosește cu succes în sudanense). [8]
obținerea de bioetanol. In figura 8 este prezentata o cultura de
In ceea ce priveste sistematica, sorgul sorg, la 40-50 de zile de la insamantare,
face parte din regnul Plantae, aflata la INMA Bucuresti.
increngatura Magnoliophyta, clasa
Liliopsida, ordinul Poales, familia
Poaceae, genul Sorghul. [8]

Fig. 8- Cultura de sorg la 40-50 zile de la insamantare

MATERIAL AND METHOD

Sorg (Sorghum bicolor (L.) si nu in ultimul rand pentru obtinerea si

Moench) este o specie cu o variabilitate utilizarea de bioetanol.
genetică remarcabilă, ceea ce il face greu Argumentul ecologic - sorgul
de clasificat. Importanta sorgului este zaharat, cultivat pe suprafete mari, ar
redata in studii ale structurii, continutului putea rezolva substantial problema
in compusi fenolici si proteine antifungice poluarii aerului pe care-l respiram, 1 ha
din cariopsele acestuia (Ralph D de sorg zaharat absoarbe anual din
Waniska, 2000). atmosfera pana la 50-55 t de bioxid de
Argumentul economic - sorgul este carbon, in timp ce padurile foioase absorb
o planta productiva, nepretentioasa la 16 t/ha/an de bioxid, iar cerealele 3-10
fertilitatea solului, la seceta, implica t/ha/an. In lumina Protocolului de la
cheltuieli minime pentru cultivare si Kyoto, Romania si Bulgaria au toate
prelucrare, e o planta care nu produce sansele sa castige sume solide numai din
pierderi, chiar si deseurile fiind rentabile. cultivarea pe suprafete mari a
In acest sens, sorgul a fost studiat din sorgului zaharat, sau un ha de sorg
punctul de vedere al performantei prin zaharat absoarbe anual 50-55 t de bioxid
valorificarea terenurilor, profitabilitatea de carbon, eliminand cantitati uriase de
productiei, posibilitatea folosirii acestuia oxigen.
pentru obtinerea de produse alimentare si In SUA, sorgul este utilizat ca
non-alimentare, pentru hrana animalelor ingrasamant verde sau pentru acoperirea
Analele Universităţii din Craiova, seria Agricultură – Montanologie – Cadastru (Annals of the University of Craiova - Agriculture,
Montanology, Cadastre Series) Vol. XLVIII/2018
culturilor in vederea suprimarii buruienilor
din culturile de pepiniera prin actiunea
alelochimica a exudatului radacinilor
acestuia, care a fost descris ca fiind un
amestec de substante biologic active
hidrofobe, denumit „sorgoleone”.
Conditiile climatice pentru
plantatiile de succes ale sorgului
zaharat sunt: in timpul ciclului de
dezvoltare al plantei (120 - 150 de zile)
temperaturile zilnice acumulate peste 10°
C trebuie sa fie 2600 - 4600° C.
In unele regiuni, este posibil sa se
obtina doua plantatii pe an, atingerea
maturitatii depline si o productie mare.
Alte aspecte interesante relevante pentru
sorgul zaharat sunt:
• Cerintele reduse de apa 1/3 din cele ale
trestiei de zahar, 1/2 din ale porumbului,
1/4 din scurta rotatie forestiera.
• Capacitate mare de absorbtie a tulpini, suc si seminte. In conditii de
CO2 (~ 45 t CO2/ha pe ciclu).
Cerintele fata de
temperatura. Sorgul este o specie
termofila, cu cerinte foarte ridicate fata de
temperatura. Astfel, temperatura minima
de germinatie a semintelor este de 10-12°
C, iar cea favorabila din timpul vegetatiei
plantelor de 25-27° C. Suma gradelor de
temperatura necesara pentru intreaga
perioada de vegetatie este de 25-35° C.
La temperaturi mai mici de 10-12° C,
sorgul isi inceteaza cresterea. Dintre
plantele furajere anuale cultivate in tara
noastra, sorgul are rezistenta cea mai
ridicata la seceta, datorita sistemului
radicular foarte dezvoltat si a reducerii
cresterii in cazul insuficientei apei.
Aceasta explica si coeficientul de
transpiratie redus al sorgului (140-170).
Sorgul este o planta productiva,
nepretentioasa la fertilitatea solului, la
seceta, implica cheltuieli minime pentru
cultivare si prelucrare, e o planta care nu
produce pierderi, deseuri sau, mai exact,
si deseurile sunt rentabile. Cerintele
sorgului fata de sol sunt minime, de
aceea poate fi cultivat pe terenuri cu
soluri al caror pH are valori foarte largi,
intre 4.5-8.5.
Cerintele fata de umiditate. Sorgul
are cerinte moderate fata de umiditate,
coeficientul de transpiratie este de 150 -
290. Umiditatea ridicata din timpul
vegetatiei determina cresterea proportiei
de suc in care se reduce continutul in
zahar.
Fazele critice pentru apa la sorg se
situeaza in perioada de crestere intensa a
tulpinii, aparitia paniculului, inflorire,
formarea si umplerea boabelor. In zonele
secetoase, irigarea aplicata in aceste
faze determina cresterea productiei de
masa verde, de suc in tulpini si de boabe.
Cerintele fata de lumina. Fata de
lumina, sorgul zaharat are cerinte mai
ridicate decat sfecla de zahar. Umbrirea
in primele faze de vegetatie si din
perioada de crestere intensa a tulpinii,
are efecte negative asupra productiei de
umbrire sau intensitate scazuta a luminii,
plantele cresc in lungime, rezistenta la
cadere scade si se prelungeste perioada
de vegetatie.
O cantitate suficienta de lumina,
corelata si cu alti factori in cursul
perioadei de vegetatie determina
acumularea unei cantitati mari de suc in
tulpina cu un continut ridicat in zahar si o
rezistenta sporita la cadere. Atat
populatiile cat si hibrizii de sorg zaharat
se comporta ca plante de zi scurta.
Cerintele fata de sol. Fata de sol,
sorgul are in general cerinte moderate.
Valorifica foarte bine terenurile mai slab
fertile, acide, saraturoase, nisipoase si
erodate pe care asigura in conditii
normale productii superioare comparativ
cu alte plante de cultura amplasate pe
aceste soluri. Referitor la reactia solului,
sorgul poate fi cultivat pe soluri cu limite
de pH cuprinse intre 4.5 si 8.5. Cerintele
mai reduse fata de sol (in corelatie si cu
alti factori biotici) explica de ce cultura
sorgului este extinsa in zone intinse ale
globului cu soluri saraturoase sau
nisipoase (Africa de nord, est si vest,
vestul Asiei, Mexic, sudul SUA si sud-
vestul Romaniei).
Analele Universităţii din Craiova, seria Agricultură – Montanologie – Cadastru (Annals of the University of Craiova - Agriculture,
Montanology, Cadastre Series) Vol. XLVIII/2018
Se evita amplasarea sorgului
zaharat pe soluri compacte, acide, reci cu
apa freatica aproape de suprafata sau pe
cele cu predispozitie la stagnarea apei
provenite din panza freatica sau din
precipitatii.
Productivitatea sorgului zaharat
depinde de multi parametri: conditii
climatice (temperatura, precipitatii),
calitatea solului, varietatile de sorg
zaharat, practicile agricole.
In general, se pot folosi toate
componentele sorgului: boabele, crupele
si faina de soriz, care nu cedeaza la gust
si calitatii orezului, dar care vor fi de
cateva ori mai ieftine, sucul (siropul) din
tulpini, care are calitatile mierii de albine.
Putem obtine si zahar, cu mult mai mult,
mai ieftin si mai sanatos decat cel din
sfecla de zahar, putem obtine amidon
cautat in toata lumea, bere excelenta,
alcool alimentar (cu 20 - 40 de litri din
tona de boabe mai mult in comparatie cu
graul), furaj, nutreturi combinate pentru
animale si pasari, combustibil lichid
(bioetanol) si solid (brichete care pot
inlocui lemnul si carbunele). Inclusiv
radacinile au un rol extraordinar. De la 1
ha de sorg zaharat raman in sol pana la
18 t masa uscata de radacini. Daca la
cantitatea de carbon care se gaseste in
radacini adaugam fosfor si potasiu, alte
elemente, in urma putrezirii, ajungem
anual la 3-4 t de humus la 1 ha. Prin
comparatie, majoritatea culturilor de
camp nu au balanta pozitiva a humusului,
iar livezile si viile, din contra, sunt in
minus, distrug in fiecare an aproximativ 2
t de humus.
Cele mai importante argumente pt
cultivarea sorgului sunt:
Argumentul stiintific – existenta
unui numar mare de soiuri si mai ales
hibrizi, precum si existenta cadrului
prielnic de cultivare a acestora atat pentru
producerea biocombustibilului
(bioethanol, combustibil solid etc) cat si
pentru obtinerea produselor destinate
industriei alimentare si sectorului
zootehnic.
Sorgul (Sorghum bicolor) este o
specie cu o variabilitate
genetică remarcabilă, ceea ce il face greu
de clasificat. Importanta sorgului este
redata in studii ale structurii, continutului
in compusi fenolici si proteine antifungice
din cariopsele acestuia.
Argumentul economic – sorgul
este o planta productiva,
nepretentioasa la fertilitatea solului, la
seceta, implica cheltuieli minime pentru
cultivare si prelucrare, e o planta care nu
produce pierderi, chiar si deseurile fiind
rentabile. In acest sens, sorgul a fost
studiat din punctul de vedere al
performantei prin valorificarea terenurilor,
profitabilitatea productiei, posibilitatea
folosirii acestuia pentru obtinerea de
produse alimentare si non-alimentare,
pentru hrana animalelor si nu in ultimul
rand pentru obtinerea si utilizarea de
bioetanol.
Argumentul ecologic - sorgul
zaharat, cultivat pe suprafete mari, ar
putea rezolva substantial problema
poluarii aerului pe care-l respiram, 1 ha
de sorg zaharat absoarbe anual din
atmosfera pana la 50-55 t de bioxid de
carbon, in timp ce padurile foioase absorb
16 t/ha/an de bioxid, iar cerealele 3-10
t/ha/an. In lumina Protocolului de la
Kyoto, Romania si Bulgaria au toate
sansele sa castige sume importante
numai din cultivarea pe suprafete mari a
sorgului zaharat, avand in vedere ca un
ha de sorg zaharat absoarbe anual 50-55
t de bioxid de carbon, eliminand cantitati
uriase de oxigen.
In SUA, sorgul este utilizat ca
ingrasamant verde sau pentru acoperirea
culturilor in vederea suprimarii buruienilor
din culturile de pepiniera prin actiunea
alelochimica a exudatului radacinilor
acestuia, care a fost descris ca fiind un
amestec de substante biologic active
hidrofobe, denumit „sorgoleone”. [8]
Analele Universităţii din Craiova, seria Agricultură – Montanologie – Cadastru (Annals of the University of Craiova - Agriculture,
Montanology, Cadastre Series) Vol. XLVIII/2018

RESULTS AND DISCUSSIONS

Principalii biocombustibili care sunt pentru amestecul cu motorină sub formă

larg utilizaţi în prezent sunt:
- uleiul crud (pentru motoarele diesel
neperfecţionate, de pe autocamioane si
tractoare);
- biodieselul (pentru motoarele diesel cu
rampa comună sau cu pompă duză); -
bioetanolul (pentru motoare Otto sau
de E-diesel);
- biometanolul (pentru motoare Otto şi
pentru producerea de biodiesel). [9]
In figura 9 este prezentata diagrama
obtinerii acestor biocombustibili

Fig.9- Diagrama obtinerii principalilor biocombustibili [9]

Bioetanolul se obţine prin distilarea - material lignocelulozic (biomasa

fermentatului unor zaharuri simple reziduală).
(glucoza, maltoza, rafinoză). Aceste Amidonul şi materialul
zaharuri simple se obţin din: lignocelulozic (de fapt hemiceluloze si
- plante zaharifere (sfeclă-de- celuloze) se transformă în zaharuri simple
zahăr; trestie de zahăr; sorg-zaharat); prin procedee de degradare (hidroliză)
- plante amidonoase (porumb, enzimatică (figura.10).
grâu, cartof);

Fig.10-Producerea de zaharuri fermentescibile şi fermentarea lor prin hidroliza

enzimatică [9]

Soluţia de zaharuri fermentescibile deoarece prin fermentarea fiecărui kg de

se tratează cu drojdie-de –bere (sau, în zahăr fermentescibil se degajă 133 kcal.
tehnologiile avansate cu bacterii Bioxidul de carbon format in acest timp
Zygomonas mobilis) si se lasă la poate fi colectat în gazometre (şi ar trebui
fermentat. Fermentaţia alcoolica durează colectat pentru că altfel contribuie negativ
2-3 zile în cazul drojdiilor, câteva ore în la efectul de seră).
cazul bacteriilor. Vasele în care se Prin fermentaţia alcoolică se
produce fermentaţia trebuie răcite, produce un lichid, numit plămadă, care
Analele Universităţii din Craiova, seria Agricultură – Montanologie – Cadastru (Annals of the University of Craiova - Agriculture,
Montanology, Cadastre Series) Vol. XLVIII/2018

conţine până la 18 % alcool, restul fiind ci se aplică metode speciale de

apă, cantitatea mici de glicerină, alcooli deshidratare (de exemplu tratarea cu
propilic, butilic, amilic etc. Acest lichid substanţe care se combină cu uşurinţă cu
este supus unei prime distilări, in urma apa ca oxidul de calciu, sulfat de calciu
căreia rezulta etanolul brut, de 90 % calcinat etc.) urmată de distilare.
concentraţie. Reziduul de la distilare se Producerea biocombustibililor implică un
numeşte borhot si este folosit ca furaj, lanţ întreg, care porneşte cu fermierul are
deoarece conţine proteine, grăsimi etc. cultivă planta energetică şi sfârşeşte la
Alcoolul brut este supus rectificării, în pompa de combustibil. In lume
coloană de rectificare, obţinându-se ca principalele ţări producătoare de
produs de distilare un alcool de 95,6 %, biocombustibili sunt:
iar ca reziduu de distilare glicerina şi - Brazilia (bioetanol din trestie
fuzelul, un lichid uleios, format din alcooli de zahăr);
superiori (propilic, butilic, amilic). - SUA (bioetanol din
Alcoolul de 95,6 % este un porumb);
amestec azeotrop, cu punct de fierbere - China (bioetanol din sorg);
78,15o C; de aceea, pentru obţinerea - Uniunea Europeană
unui alcool pur (alcool absolut, necesar (biodiesel din rapiţă).
pentru a fi utilizat ca bioetanol) nu se In figura 11 sunt prezentate principalele
poate recurge la încă o distilare (pentru zone producătoare de biocombustibili
ca azeotropul distila ca o substanţă pură),

Fig.11. Principalele tari producatoare de biocombustibili [9]

Dezechilibre produse de sorgul zaharat şi porumbul. Dintre

subprodusele rezultate la fabricarea plantele de cultură de mai sus condiţiile
biocombustibililor. La fabricarea cele mai favorabile le au în România
biocombustibililor rezultă următoarele floarea-soarelui (Helianthus annuus L.) şi
produse secundare: porumbul (Zea mays L.) Floarea–soarelui
Biodiesel din rapiţă: însă produce un ulei alimentar cu o bună
- glicerină; acceptantă în rândul populaţiei, iar
- şroturi de rapiţă; excedentul de seminţe îşi găseşte rapid
Bioetanol din sorg zaharat - valorificarea pe pieţele externe. Porumbul
bagasa de sorg (tulpini de sorg stoarse are de asemenea multe alte întrebuinţări,
de zahăr); iar interesul pentru producerea de
- drojdie de fermentaţie / borhot bioetanol este mic atât în rândul
Bioetanol din porumb - borhot de producătorilor de combustibili cât şi al
porumb agricultorilor. Considerente fiscale (nivelul
- drojdie de fermentaţie [9]. ridicat de accizare al alcoolului, lipsa unor
Principalele culturi energetice structuri eficiente de colectare a
pentru România sunt rapiţa, floarea- veniturilor statului) fac ca bioetanolul să
soarelui (cu conţinut ridicat de acid oleic), nu beneficieze încă de nici un fel de
Analele Universităţii din Craiova, seria Agricultură – Montanologie – Cadastru (Annals of the University of Craiova - Agriculture,
Montanology, Cadastre Series) Vol. XLVIII/2018

facilităţi fiscale, ceea ce reduce din start

interesul pentru acest biocombustibil. [9]

CONCLUSIONS

Planta cea mai convenabila pentru
cultivare in vederea producerii de
bioethanol in conditiile Romaniei este
sorgul zaharat, insa in tara noastra a fost
cultivat numai in scopuri experimentale,
raportandu-ne la ultimii 25 de ani.
In vederea sprijinirii extinderii
cultivarii si industrializarii integrale a
sorgului zaharat in Romania, cele mai
importante argumente sunt:
1. Suprafetele extinse de teren agricol
neexploatate sau ineficiente pot fi
eficientizate prin culturi masive de sorg,
astfel se pot crea noi locuri de munca.
2. Cultivarea sorgului poate produce
cantitati foarte mari de biomasa (80-120
t/ha) cu continut de 15-30% zahar (5-7 t
zahar/ha), materie prima regenerabila
pentru industria chimica, petrochimica,
agricultura, industria alimentara si
farmaceutica.
3. Prin industrializarea totala a sorgului se
pot obtine: bioethanol (biocombustibil
pentru mijloace de transport, utilaje
agricole fixe si mobile), alcool alimentar,
otet, sirop, hartie, celuloza, fibre naturale,
protein vegetale, furaje pentru zootehnie,
etc.
4. Biocarburantul rezultat din sorg este
ecologic si contribuie la reducerea
emisiilor de bioxid de carbon, care este
principalul responsabil pentru efectul de
sera suferit de atmosfera terestra in
ultima perioada de timp.
5. Reziduul sau pulpa (bagasa) ramasa
dupa extractia sucului dulce din tulpini
contine celuloza in proportie de circa 31-
35 % si o serie de alte glucide
convertibile in bioethanol dupa hidroliza
enzimatica cu enzime specific (figura 10).
6. Bagasa de sorg se poate folosi cu
success si la obtinerea de celuloza.
Celuloza obtinuta din sorg este de calitate
asemanatoare cu cea din lemnul de
foioase, destinat productiei de celuloza.
Productia de celuloza albita la hectarul de
sorg zaharat este mai ieftina si de 2,5- 3
ori mai mare decat cea obisnuita de pe
un hectar de padure .
In Romania bioetanolul din sorg
zaharat s-ar putea produce prin
tehnologiile conventionale, la un pret total
mai mic de 200 euro pe tona, inclusive
taxe vamale, costuri de transport,
comisioane, etc., acesta fiind un pret
concurential pe piata europeana, cu
conditia sa se obtina o productie de
aproximativ 5 tone etanol la hectar.

REFERENCES
1. http://madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/rndr/buletine-tematice/PT10.pdf
"Energii regenerabile in agricultura"
2. http://suceavanews.ro/wp-content/uploads/2015/06/plopi-energetici.jpg
3. http://www.infobraila.ro/wp-content/uploads/2013/03/copaci.jpg
4. https://chemarkrom.ro/performante-de-top-pentru-cultura-de-porumb/
5. http://www.emaramures.ro/agricultura-productia-de-grau-de-7296-milioane-tone-este-
cea-mai-mare-din-ultimii-opt-ani-ministrul-agriculturii/
6. http://www.sumi-agro.ro/index.php?pg=13&artID=24
7. http://agrointel.ro/72351/cum-se-cultiva-soia-tehnologia-completa/
8. http://www.incdsb.ro/p/biofuels/index.php?pag=ep2
9. http://www.eco-research.eu/CURS%2012%20ECO.pdf