Sunteți pe pagina 1din 4

PLANTELE, SURSE DE PRODUCŢIE PENTRU BIOCOMBUSTIBIL

PLANTELE, SURSE DE PRODUCŢIE


PENTRU BIOCOMBUSTIBIL
Prof. dr. Valeriu TABĂRĂ, conf. dr. Georgeta POP, drd. Wagner LADISLAU,
drd. Cosmin Gabriel TABĂRĂ, drd. Ioana Maria MATEAŞ, drd. Monica Daniela PRODAN

Problema surselor alternative de energie nu este o unei grupe de plante cultivate care, la această dată, este
noutate a ultimilor ani, când folosirea acestora s-a pus mai aproape sigur că poate constitui o nouă sursă de
acut numai datorită cerinţelor U.E. dar şi a necesităţii de a biocombustibil pentru motoarele cu ardere internă de tip
se reduce sursele de poluare a mediului din cauza, în diesel. Este vorba despre grupa plantelor furnizoare de
principal, a reziduurilor rezultate din arderea combustibililor, grăsimi vegetale. Aceste grăsimi vegetale se pot utiliza, în
provenite din hidrocarburi fosile (petrol, gaze naturale). egală măsură, în alimentaţia omului, în industrii pentru
Pentru omenire nu există prea multe soluţii acum, la realizarea unei mari diversităţi de produse şi pentru
începutul mileniului III, în ceea ce priveşte resursele producerea de biocombustibili.
energetice alternative la cele fosile. Rămân accesibile, sub Plantele oleaginoase sunt cunoscute de om de mii de
aspectul costului, doar: ani. Ele au însuşirea de a acumula în diverse ţesuturi
- plantele, care înmagazinează în creşterea şi (seminţe, fructe, tuberculi) grăsimi, care sunt cele mai
dezvoltarea lor cantităţi mari de energie; energetice produse realizate în procesele complexe de
- energia solară (lumina şi căldura); fotosinteză. Este de reţinut faptul că grăsimile vegetale au
- energia eoliană (dată de curenţi şi vânturi); o valoare energetică mai mare de 9000 cal/molgr, aproape
- energia solului şi a apelor termale. dublă faţă de cea produsă de hidraţii de carbon (peste
Dintre toate aceste forme, cele mai accesibile surse de 4000 cal/molgr).
energie alternativă la cele fosile sunt plantele. Dar, în acest În natură sunt extrem de multe specii de plante care
caz, intervine un factor de mare însemnătate pentru acumulează grăsimi (uleiuri), în diverse organe. Acestea
omenire, punându-se o firească întrebare: „Care va fi încă nu sunt suficient de mult cunoscute sau, dacă sunt
destinaţia producţiei agricole? Spre sursele de hrană ale cunoscute, nu sunt folosite: uleiul din fructul de fag (jirul),
unei populaţii a globului tot mai numeroase, sau pentru din ghinda de stejar. Nu se utilizează la potenţial superior
producerea de energie nepoluantă, extrem de necesară în nici uleiurile cunoscute care ar putea fi extrase din nucă,
sâmburii de viţă-de-vie, din alunele sălbatice, seminţele
condiţiile în care sursele energetice clasice sunt din ce în
rozaceelor etc. Acesta este un motiv în plus în a afirma că
ce mai puţine, mai scumpe şi, de ce nu, în viitor tot mai
o lărgire a domeniului de utilizare a uleiurilor cunoscute
puţin accesibile pentru mulţi locuitori ai planetei.
pentru producţia de biocombustibili sau pentru alte forme
Este important faptul că, în prezent, se cunosc mare de energie nu va pune omenirea într-o situaţie de criză,
parte din plantele cu potenţial energetic, unele care sub aspectul nevoilor alimentare.
acumulează în diferite organe uleiuri, altele care În plus, apare nevoia cercetării şi a găsirii de soluţii
acumulează hidraţi de carbon cu valoare energetică mare. biotehnice de realizare a unor forme genetice care să
În prima grupă se pot încadra plantele oleaginoase, determine:
aproape în totalitatea lor, iar în grupa a doua, a celor - creşteri ale producţiei de biomasă,
producătoare de hidraţi de carbon, din care fac parte, - creşteri ale conţinutului de substanţe şi principii
printe altele, porumbul, sorgul zaharat, din grupa active necesare atât alimentaţiei umane cât şi producerii de
cerealelor, şi trestia şi sfecla-de-zahăr, care acumulează energie sau alte produse, precum medicamentele.
cantităţi mari de zaharuri (hidraţi de carbon), din care se Este nevoie de a găsi căile de rupere a unor corelaţii
pot obţine uşor etanol sau metanol utilizate ca care reglează proporţia dintre grupe de substanţe
biocombustibil. sintetizate şi acumulate în anumite organe ale plantelor
Alături de aceste grupe de plante, de obicei cultivate, (exemplu, cantitate mai mică de ulei din bobul de soia, în
mai sunt o serie de specii de plante anuale sau perene care care predomină substanţele azotate). S-ar putea realiza
pot fi utilizate pentru producţia de energie din biomasa soiuri de soia în care proporţia de ulei în seminţe să fie
purtătoare de bioenergie, specii de salcie, plop sau resturi mai mare decât cea de proteine, realizând astfel soiuri de
şi reziduuri lemnoase, care se pot constitui în surse sigure soia tipice pentru ulei, aşa cum este şi cazul florii-soarelui.
pentru producţia de bioenergie. S-ar putea mări conţinutul de ulei al seminţelor de
În lucrarea de faţă nu vom aborda problema producţiei bumbac. Este necesar în acest caz de surse financiare care
de energie din surse neconvenţionale, vom face analiza să susţină programe de cercetare serioasă în domeniu.

Buletinul AGIR nr. 3/2007 ● iulie-septembrie 17


ENERGII ALTERNATIVE

Pe plan mondial sunt cunoscute şi cultivate o serie de - soia, în Sud: America de Sud, Australia, India;
specii de plante care intră în grupa plantelor oleaginoase - floarea-soarelui, în Europa şi Asia;
(tabelul 1), care asigură producţii semnificative de ulei - rapiţa, în Canada, Europa şi India;
alimentar (soia, floarea-soarelui, susanul, rapiţa etc.). - arahidele, în Africa de Vest.
O parte din aceste plante sunt cultivate pe suprafeţe 2. Creşterea producţiilor şi a conţinutului acestora în
importante: floarea-soarelui, rapiţa mare (Colza), soia şi substanţe utile, realizate prin:
alunele de pământ, ricinul, măslinul, palmierul şi cocotierul - obţinerea de soiuri cu potenţial genetic, care să
de ulei, inul de ulei, susanul, muştarul, bumbacul etc. Ele susţină producţiile atât din punct de vedere cantitativ cât şi
constituie elemente esenţiale ale sistemului economic calitativ;
mondial (bursa uleiului, a seminţelor oleaginoase, a - perfecţionarea tehnologiilor de cultivare, depozitare
bumbacului etc.) şi de prelucrare a materiilor prime obţinute din plantele
Plantele prezentate în tabelul 1 produc anual cca. 90 – oleaginoase.
100 mil. tone de ulei. După utilizare, uleiurile realizate din Introducerea în cultură a soiurilor şi hibrizilor productivi,
plante se împart în trei grupe semnificative de ulei: cu un conţinut superior în substanţe utile, obligă la
– uleiuri alimentare: susanul, folarea-soarelui, şofrănelul perfecţionarea tehnologiilor de cultivare şi valorificare.
etc; 3. Introducerea în cultură de specii noi de plante care
– uleiuri de palmier; realizează producţii mari de biomasă într-un interval de
– uleiuri industriale, precum: ricinul, inul pentru ulei etc. timp scurt (cânepa, sorgul zaharat, hibrizi de porumb).
Creşterea producţiei de ulei vegetal pe plan mondial se 4. Extinderea arealului de cultivare a plantelor
raportează la patru factori: cultivate pentru obţinerea de uleiuri, prin crearea de ferme
1. Creşterea suprafeţelor cultivate de plante uleioase, cu un grad mare de adaptabilitate la diverse condiţii de
precum: mediu.

Tabelul 1. Principalele specii de plante cultivate pe glob

Denumirea Organul Conţinutul


Familia botanică Specia cultivată
populară folosit în grăsimi [%]

1 2 3 4 5

Helianthus annus L. Fruct 30-57


Floarea-soarelui
COMPOSITAE
Şofrănelul
Carthamus tinctorius L. Fruct 43-52

Brassica napus L. Sămânţa 33-49


ssp. oleifera Rapiţa
Colza
Brassica rapa L. Sămânţa 42-49
ssp. oleifera DC Rapiţa
Naveta
Sinapis alba L. Sămânţa 30-40
Muştarul alb
CRUCIFERAE Sinapis nigra L Sămânţa 28-38
Muştarul negru
Sinapis juncea L Muştarul vânăt Sămânţa 35-47

Camelina
Camelina sativa L. Sămânţa 26-46
Crambe
Crambe abbysinica Hochst. Eruca Sămânţa 33-35
Eruca sativa Hill. Sămânţa 29-63

CYPERACEAE Cyperus esculentus Migdalele de pământ Tuberculi 22-28

Ricinus communis L. Ricinul Sămânţa 52-58


EUPHORBIACEAE
Aleurites itacuceana L. Arborele kaitusi Fruct 56-60

18 Buletinul AGIR nr. 3/2007 ● iulie-septembrie


PLANTELE, SURSE DE PRODUCŢIE PENTRU BIOCOMBUSTIBIL

Tabelul 1 (continuare)

1 2 3 4 5

Lalemanţia Fruct 38-40


Lalemantia iberica Fischer Mez.
LABIATAE
Perila ocynoides L.
Perila Fruct 45-50
LINACEAE Linus sp. L. Inul Sămânţa 39-47
40-42
Cocos nucifera L. Cocotierul de ulei Fruct
PALMACEAE
40-45
Elacis giunensis L. Palmierul de ulei Fruct
20-27
MALVACEAE Gosypium hirsutum L. Bumbacul Seminţe
PAPAVERACEAE Papaver somniferum L. Macul Sămânţa 40-48
Arachis hypogea L. Alunele de pământ Sămânţa 42-59
PAPILONACEAE
Glycine hispida Soia Sămânţa 19-24
PEDALIACEAE Sesamum indicum L. Susanul sămânţa 50-60
OLEACEAE Olea europaea L. Măslinul Fruct 20-57

Cele mai mari cantităţi de ulei vegetal se realizează de – fructe: măslin, coctier, palmier, floarea-soarelui,
la câteva culturi: soia, palmier, rapiţă, floarea-soarelui, şofrănel, porumb, sorg etc.; perila, lalemanţia etc.;
arahide, bumbac etc. – tuberculi: migdalele de pământ.
Din totalul de ulei realizat la plantele oleaginoase, la Uleiurile vegetale se diferenţiază între ele după
nivel mondial, ponderea o deţin câteva specii: 28% din indicele de iod, în trei grupe de sicativitate (tabelul 2). În
soia, 22% din palmier, 14% din rapiţă, 10,5% din floarea- funcţie de indicele de iod, uleiurile îşi dobândesc
soarelui, 5,2% din alunele de pamânt şi 4,7% din bumbac. destinaţia: uleiuri tipic industriale – cele sicative şi
Cele şase specii de plante cultivate asigură 86,1% din polinesaturate (ricin); uleiuri alimentare, cele semisicative
întreaga producţie de ulei vegetal obţinută la nivel şi parte din cele nesicative precum rapiţa, măslinul şi
mondial. arahidele. Toate aceste uleiuri pot fi folosite cu succes şi
Formarea şi acumularea substanţelor de rezervă în în diverse industrii, inclusiv drept combustibili pentru
diferite organe ale plantelor este strâns legate de: motoarele de ardere internă de tip diesel. De altfel, în anul
- intensitatea şi frecvenţa luminii, 1901, la Paris cu ocazia Expoziţiei Mondiale, un motor cu
- capacitatea plantelor de a valorifica energia lumi- ardere internă a funcţionat cu „ulei de alune de pământ”.
noasă dată de soare prin suprafaţa frunzelor (indicele foliar). Chiar dacă momentan se întâmpină anumite dificultăţii
După utilizarea lor, plantele care acumulează ulei se tehnice în utilizarea uleiurilor vegetale drept combustibili
împart în: pentru motoarele cu ardere internă, viitorul este al acestor
1. Plante tipice pentru producţia de ulei, precum: uleiuri precum şi al plantelor din care se obţin acestea.
- rapiţa, - măslinul, Potenţialul de a produce substanţe energetice al acestor
- susanul, - şofrănelul, plante, prin mijloace naturale, va trebui să fie perfecţionat
- ricinul, - floarea-soarelui, în viitor prin crearea de soiuri şi hibrizi a căror bază
- crambe, - perila, genetică să susţină acumularea uleiurilor. Este nevoie de
- camelina, - lalemanţia. perfecţionarea tehnologiilor, precum :
– tehnologii de cultivare şi tehnică de lucru în câmp
2. Plante cu utilizare mixtă: pentru creşterea randamentelor cantitative şi calitative;
- soia, - bumbacul, - macul, – tehnologii şi agregate pentru obţinerea
- inul, - cerealele (porumb, sorg), - nucul, combustibilului vegetal de calitate, la costuri mici.
- alunele - dovleacul, - pomii Nu trebuie uitat că ne găsim în momentul deschiderii
- de pământ, fructiferi unei competiţii
(rozacee) Dure, în care aceste specii de plante tehnice sunt
- cânepa, apreciate:
- viţa-de-vie şi unele plante oleo-eterice. – pentru utilizarea de hrană a oamenilor şi pentru
Grăsimile vegetale se acumulează de regulă în : furajarea animalelor,
– seminţe, la: susan, rapiţă, muştar, ricin, mac, – pentru realizarea de produse energetice, atât de
bumbac, bostan, viţa-de-vie, pomi fructiferi; necesare lumii de mâine.

Buletinul AGIR nr. 3/2007 ● iulie-septembrie 19


ENERGII ALTERNATIVE

Tabelul 2. Clasificarea speciilor de plante oleaginoase după valoarea


indicelui de iod (Gh. Bâlteanu, 1974)
Plantă Indicele de iod Grupa de sicativitate
Perila 181 - 206
Lalemanţia 162 - 203 Uleiuri sicative
Inul 168 - 192
Cânepa 140 - 169
Macul 131 – 143
Floarea-soarelui 119 – 144
Şofrănelul 115 – 155 Uleiuri semisicative
Soia 107 – 137
Susanul 103 – 112
Bumbacul 101 - 117
Rapiţa 94 – 112
Ricinul 81 – 86 Uleiuri nesicative
Măslinul 78 – 95
Arahidele 90 - 103

Credem că cercetătorii şi cei implicaţi nu trebuie au dezvoltat şi implementat sisteme de producere de


să aleagă între cele două domenii, ci trebuie să găsescă energie pe bază de biomasă, extrem de performante. În
soluţii pentru ca plantele oleaginoase să le satisfacă pe Germania, în preajma oraşului Stuttgart, sunt peste 150 de
amândouă. ferme care produc în sistemul energetic naţional energie
România, aflată la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi electrică obţinută din porumb–masă verde. Acest program
Polul Nord, are condiţiile climatice excelente pentru a este susţinut de statul german. Sistemul funcţionează
cultiva un număr impresionant de plante cu potenţial alături de alte surse neconvenţionale producătoare de
energetic. Se pot cultiva cu succes: floarea-soarelui, soia, energie, precum:
rapiţa, şofrănelul, cânepa, macul, ricinul şi chiar – panourile fotovoltaice, care produc electricitatea
bumbacul. Pe solurile nisipoase din sudul ţării există necesară unor ferme şi a unor reşedinţe familiale sau
condiţii pentru cultivarea arahidelor. Dacă la acestea se structuri economice;
adaugă şi plantele cu conţinut mare de hidraţi de carbon – centralele eoliene, care produc energie electrică
precum: porumbul, sorgul, sfecla-de-zahăr şi cartoful folosind energia vântului.
observăm că România se înscrie printre ţările cu cel mai Trebuie să precizăm că, datorită condiţiilor pedoclimatice,
mare biopotenţial energetic de la nivel continental şi chiar biomasa realizată în România şi, mai ales, potenţialul
mondial. energetic al acesteia sunt cu circa 30-40% mai mari decât
Este nevoie de o strategie clară în domeniul producţiei cele realizate în Germania. Acest lucru poate mări
de bioenergie şi biocombustibili, precum şi de o strategie randamentele de valorificare a biomasei realizate pe
clară şi pe termen lung pentru dezvoltarea agriculturii şi a teritoriul României, cu condiţia asigurării tuturor factorilor
producţiei de biomasă. Să nu se uite faptul că ţări puternic care contribuie la creşterea acesteia (factori biologici –
industrializate, cu resurse financiare mai mari decât România, soiuri, hibrizi; factori tehnologici – tehnologia de cultivare).

20 Buletinul AGIR nr. 3/2007 ● iulie-septembrie