Tratamente, informatii castraveti, legume

Castravetele (Cucumis sativus) este o planta legumicola din familia Cucurbitaceae, care include
dovlecelul, dovleacul, pepenele galben si cel verde. Provine din India si este cultivat in regiuni tropicale și
temperate. Se cultiva in numeroase varietati, datorita diversitatii fructelor.

Principalele boli ale castravetelui

VIROZE
Mozaicul castravetilor produs de Cucumber mosaic virus. Virusul are o mare raspandire, fiind cunoscut
la dovlecel, dovleac, tomate, vinete, ardei, precum si la alte specii de plante spontane. Se manifesta prin
aparitia pe frunze a simptomelor unui mozaic slab, care evolueaza in arsuri pe tesuturi, ce ulterior duc la
ofilirea acestora. Plantele atacate produc fructe mici, deformate, cu pete de mozaicare. Virusul se
transmite de la planta la planta prin intermediul cuscutei, semintelor infectate si afidelor.

Masuri de prevenire si combatere:

respectarea igienei culturale;
distrugerea buruienilor din cultura;
aplicarea insecicidelor pentru a tine sub control populatia de afide;
folosirea de samanta sanatoasa;
utilizarea soiurilor rezistente;
BACTERIOZE
Patarea unghiulara produsa de Pseudomonas syringae pv. lachrymans. Atacul se manifesta pe toate
organele aeriene ale plantelor (cotiledoane, frunze, flori si fructe). Inca de la inceputul vegetatiei apar
pete mici, umede, de culoare bruna si forma neregulata. Ulterior, aceste pete se brunifica, iar in dreptul
lor tesutul se usuca si se desprinde. Pe fructe atacul produce pete mici, circulare, adancite in tesut, cu
aspect umed si cu o zona centrala albicioasa. In dreptul acestor pete tesutul se umple cu lichid bacterian
pe vreme umeda, iar pe vreme uscata se crapa. Aparitia bolii este favorizata de umiditate ridicata (peste
90%) si temperaturi intre 18 si 28ºC. Boala se transmite prin samanta infectata si prin vectori (vant,
irigatii, ploi, uneltele agricole).

Masuri de prevenire si combatere:

tratarea semintelor inainte de semanat;
respectarea igienei culturale;
evitarea irigarii prin aspersiune;
tratamente chimice cu fungicide specifice.

Ofilirea bacteriana a cucurbitaceelor produsa de Erwinia tracheiphila. La plantele

atacate frunzele se ofilesc si se lasa in jos sub forma unei umbrele. Ulterior planta se ofileste si in final se
usuca. Simptomul de ofilire se datoreaza faptului ca bacteria blocheaza vasele liberiene ale plantei. In
urma sectionarii radacinilor si tulpinilor, din vasele liberiene se scurge un lichid bacterian, de culoare alb-
cenusie. Bacteria nu rezista pe resturile vegetale decat cateva saptamani, dar este transmisa de catre
gandacul dungat (Acalymma vittata) si gandacul patat (Diabrotica undecimpunctata), rezistand o
perioada lunga de timp in intestinele acestor specii de insecte.

Masuri de prevenire si combatere:

respectarea igienei culturale;
tratamente cu insecticide pentru distrugerea insectelor ce contribuie la raspandirea bolii.

MICOZE
Fainarea cucurbitaceelor produsa de Sphaerotheca fuliginea. Este o boala intalnita in culturile de
castraveti, pepeni, dovlecel si alte cucurbitacee din sere si solarii, unde produce pagube insemnate.
Boala se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete mari, albe, pasloase, care devin fainoase odata cu
formarea fructificatiilor ciupercii. Frunzele acoperite in intregime de ciuperca se brunifica, se usuca si
cad. Aparitia ciupercii este favorizata de temperaturi de peste 24ºC si vreme uscata.

Masuri de prevenire si combatere:

respectarea igienei culturale;
tratamente chimice cu fungicide specifice.

Mana cucurbitaceelor produsa de Pseudoperonospora cubensis. Este cea mai

importanta boala a cucurbitaceelor, producand pagube insemnate atat in culturile de camp, cat si in cele
din spatiile protejate. Boala se manifesta prin aparitia pe partea superioara a frunzelor a unor pete de
culoare galben-verzui, care ulterior devin galbene si in final tesutul se brunifica. Pe partea inferioara a
frunzelor, in dreptul petelor, apare un puf de culoare violet-cenusiu, format din fructificatiile ciupercii. In
urma atacului, frunzele se usuca si cad, iar fructele raman mici. Aparitia infectiei este favorizata de
prezenta picaturilor de apa pe frunze si temperaturi intre 10 si 30ºC.

Masuri de prevenire si combatere:

respectarea igienei culturale;
evitarea irigarii prin aspersiune;
cultivarea de soiuri rezistente;
tratamente chimice cu fungicide specifice.

Ofilirea fuzariana produsa de Fusarium oxysporum. Fuzarioza este o boala vasculara,

primul semn fiind reprezentat de ingalbenirea frunzelor si ofilirea acestora, dupa care boala progreseaza
treptat catre varful plantei. In sectiunea tulpinii se observa brunificarea vaselor conducatoare.
Temperaturile intre 28 si 32ºC, pH-ul solului usor acid, umiditatea solului ridicata si nivelul scazut de
potasiu sunt factori care favorizeaza aparitia acestei boli. Daca temperaturile au valori sub 20ºC si peste
34ºC, boala nu se manifesta.

Masuri de prevenire si combatere:

respectarea igienei culturale;
dezinfectarea substratului din rasadinta si tratarea semintelor inainte de semanat.
fertilizare rationala;
tratamente chimice in perioada de vegetatie cu fungicide specifice.

Putregaiul cenusiu produs de Botrytis cinerea. Atacul se manifesta in sere, solarii si camp, cu
precadede in anii cu precipitatii abundente. Simptomul cel mai frecvent este ofilirea brusca a tesuturilor
suculente (tulpini, fructe). Pe fructe, atacul se manifesta prin aparitia unor pete adancite, umede, de
culoare bruna, de forme si marimi neregulate. Atacul este favorizat de umiditate ridicata (peste 95% mai
multe zile la rand), lipsa aerisirii, nebulozitate persistenta, fertilizarea si udarea excesiva.

Masuri de prevenire si combatere:

respectarea igienei culturale;
fertilizare rationala;
tratamente chimice in perioada de vegetatie cu fungicide specifice.

Antracnoza cucurbitaceelor produsa de Colletotrichum lagenarium. Boala se

manifesta pe toate organele aeriene, in conditii de umiditate atmosferica si temperaturi de aproximativ
25℃. Pe frunze si pe tulpini apar pete uleioase, apoi brune, tesuturile afectate se scufunda iar pe fructe
apar pete mari, circulare, de culoare bruna. Cu timpul, petele se acopera cu un mucegai roz iar pe aceste
leziuni se pot instala alti agenti patogeni.
Masuri de prevenire si combatere:
utilizarea semintelor tratate si dezinfectate.
adunarea si distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare;
tratamente chimice in perioada de vegetatie cu fungicide specifice.

Caderea si putrezirea plantulelor produsa de Phythium debarianum. Este una dintre

cele mai importante boli ale rasadurilor si se manifesta din stadiul de germinare si rasarire, pana la
stadiul de 2-3 frunze adevarate. In caz de atac, tesuturile tulpinitelor de la nivelul solului se innegresc,
devin apoase si se descompun. Aparitia bolii este favorizata de temperaturi intre 18 si 30ºC si umiditate
peste 90%.
Masuri de prevenire si combatere:
dezinfectia substratului si tratarea semintelor inainte de semanat.
evitarea udarii in exces si aerisirea regulata a rasadnitelor;
tratamente cu fungicide specifice.

Verticilioza produsa de Verticilium dahliae. Aceasta boala produce ofilirea plantelor, insotita
de ingalbenirea si arsura frunzelor. Vasele conducatoare ale plantei sunt blocate de miceliul ciupercii,
ceea ce conduce, in final, la moartea acesteia. Ciuperca traieste in sol si patrunde in plantele gazda prin
ranile de la nivelul radacinilor.
Masuri de prevenire si combatere:
rotatia corecta a culturilor;
dezinfectia solului si a semintelor.
tratamente chimice cu fungicide specifice.

Cladosporioza cucurbitaceelor produsa de Cladosporium cucumerinum . Boala isi

poate face prezenta inca de la aparitia cotiledoanelor. Atacul se observa sub forma unor pete
colturoase, verzui, ce devin apoi cenusii si sunt marginite de un inel galben. Tesuturile atacate se
brunifica, se usuca si se desprind de pe planta. Pe fructe apar pete cenusii, ce se scufunda. Aparitia bolii
este favorizata de umiditatea relativa ridicata si temperaturi de 18-25oC.
Masuri de prevenire si combatere:
igiena culturala;
dezinfectarea substratului din rasadinta si tratarea semintelor inainte de semanat.
fertilizare rationala;
cultivarea soiurilor rezistente;
tratamente chimice cu fungicide specifice.

Alternarioza produsa de Alternaria cucumerina. Este o boala intalnita frecvent la plantele

din familia Cucurbitaceae (castraveti, dovlecei, pepeni etc.). Pe frunzele infectate apar pete mici de
decolorare, care se pot uni, iar pe suprfata acestora apar zone concentrice, ce reprezinta fructificatiile
ciupercii. Ciuperca rezista pe resturile vegetale de la suprafata solului si pe cucurbitaceele spontane.
Masuri de prevenire si combatere:
rotatia corecta a culturilor;
strangerea si distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare;
combaterea buruienilor;
tratarea semintelor inainte de semanat.
tratamente chimice cu fungicide specifice.

Principalii daunatori ai castravetelui

Viermele sarma este stadiul larvar al insectelor din genul Agriotes. Aceste larve ataca sistemul radicular
si tulpina plantelor de castraveti, determinand uscarea acestora.
Combaterea se poate realiza prin dezinfectia solului cu produse specifice inainte de plantare.

Paianjenul (acarianul) rosu (Tetranychus urticae). Prezinta 6-10 generatii pe an si ierneaza

in stadiu de adult, mai ales ca femela (masculii fiind in general mai rari), sub scoarta exfoliata a pomilor,
pe sub frunzele cazute, pe buruieni uscate sau in stratul superficial al solului. Frunzele atacate se usuca
si cad, daunatorul provocand pagube de pana la 100% , daca nu sunt aplicate la timp produse de
combatere. Ca urmare a atacului, se constata o oprire a cresterii lastarilor si o coacere prematura a
fructelor.

Combatere:
tratamente cu acaricide.

Afidele sunt specii polifage, ce migreaza de la o planta la alta sau de la o specie la alta. Acestea cresc
pe flora sponta, iar apoi de deplaseaza pe speciile cultivate. Se prezinta sub forma de colonie pe partea
inferioara a frunzelor, pe flori sau inflorescente si pe lastarii tineri. Plantele atacate stagneaza, se
ingalbenesc si devin sensibile la atacul ciupercilor. Hranirea afidelor cu sucul celular al plantelor este
urmata de acoperirea frunzelor cu excrementele dulci ale acestora, formand asa-numita “roua de
miere”, ce permite instalarea ciupercilor saprofite si formarea fumaginei.

Combatere:
tratamente cu insecticide specifice.
utilizarea capcanelor atractante;

Musculita alba de sera (Trialeurodes vaporariorum). Daunatorul se dezvolta in conditii de

sera tot timpul anului, iar in camp numai in perioada de vara. In sera poate dezvolta 3-6 generatii, atunci
cand conditiile sunt favorabile. Adultii si larvele colonizeaza frunzele, deseori si lastarii. In urma atacului,
frunzele se ingalbenesc, se usuca si cad.
Combatere:
distrugerea resturilor vegetale, dupa desfiintarea culturii;
dezinsectia serelor si solariilor inainte de infiintarea unei noi culturi;
tratamente cu insecticide specifice.
utilizarea capcanelor atractante;

Tripsii sunt insecte de mici dimensiuni, greu vizibile cu ochiul liber, ce ataca un numar foarte mare de
plante de cultura. Aceastia colonizeaza varfurile de creste, florile, frunzele, determinand avortarea
florilor si piticirea plantelor. Tripsii sunt si vectori de transmitere a virusurilor.
Combatere:
tratamente cu insecticide specifice.
utilizarea capcanelor atractante;
 Tabel tratament castraveti
Pentru combaterea principalelor boli si daunatori la cultura de castraveti trebuie sa
tinem seama de urmatoarele metode:

Aparitia Aparitia Aparitia

7 zile de Formarea
primelor 2 florilor pe florilor pe Formarea
Semanat la ramificatiilo
frunze tulpina ramificatiile fructelor
rasarire r laterale
adevarate principala laterale
Buruieni
 Dual
Monocotile Gold,
si dicotile Stomp,
Pendigan
Graminee
anuale si  Fusilade Forte, Leopard, Pantera
perene
Boli
Caderea
 Previcur Energy
plantutelor
 Acrobat, Antracol, Bravo, Dithane, Equation Pro, Folpan, Funguran OH, Infinito,
Mana
Merpan, Ortiva, Polyram DF, Ridomil Gold, Shavit, Zeama bordeleza
Patarea  Kocide, Curzate Manox, Ridomil Gold, Funguran OH, Champ, Alcupral,
unghiulara Zeama bordeleza
Fainare  Karathane, Systhane, Ortiva, Kumulus DF, Thiovit Jet, Topas
Putregai
 Rovral, Teldor, Switch
cenusiu
Daunatori
Musculita
alba, Afide,
Actara, Confidor Energy, Decis Mega, Fastac, Nuprid 200 SC, Pyrinex,
Tripsi,
Mospilan, Laser, Match, Novadim Progress, Mavrik 4F, Alverde
Insecte
minatoare
Regulatori de crestere
 Cycogan,
 Atonik
Stabilan