CURS NR. 12 - 03.06.

2020
AMELIORAREA FLORII-SOARELUI

Ameliorarea plantelor şi producerea de sămânţă, An III, Sem. II

 PLANUL CURSULUI

 INTRODUCERE;
 REZULTATE ŞI DIRECŢII DE AMELIORARE A
FLORII-SOARELUI;
 OBIECTIVE DE AMELIORARE;
 METODE DE AMELIORARE
 BIBLIOGRAFIE
 INTRODUCERE

Floarea soarelui (Helianthus annuus L.) este o plantă
uleioasă de mare importanță economică și alimentară.

Prin conținutul semințelor în substanțe grase (33-56%) și
calitatea deosebită a uleiului, floarea soarelui reprezintă una
dintre pricipalele surse de grăsimi vegetale, utilizate în
alimentația omenilor, respectiv cea mai importantă sursă de
ulei pentru România.

Ca sursă de ulei vegetal, pe plan mondial, floarea soarelui
ocupă locul al patrulea după soia, palmier și rapiță.

Este o specie diploidă (2n = 34 cromozomi), alogamă cu
polenizare entomofilă.
 Face parte din familia Asteraceae (sau Compositae), genul
Helianthus, specia Helianthus annuus.
 Este o specie diploidă cu 2n = 34 de cromozomi.
 Date privind evoluţia suprafeţelor şi a producţiei în
România
Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Suprafaţa mii ha 835,9 813,9 766,1 790,8 995,0 1067,0 1074,6 1001 1000 1020

Producţie Kg/ha 654 1437 1433 1597 1798 1310 1993 2187 1758 1923
medie
Producţie mii to 546,9 1169,7 1098,0 1262,9 1789,3 1398,2 2142,1 2189 1758 1954

totală

Sursa: 2007 - 2015 - Date INS - Anuarul Statistic al României

2016 – Date INS – Producția vegetală la principalele
culturi

S = cca. 24 mil. ha la nivel mondial – in 2016

România este al patrulea mare cultivator de floarea-soarelui la nivel mondial (în
2016), cu o suprafață ce depășește cu puțin 1 milion de hectare.
Pe primele trei locuri sunt Rusia (6,5 milioane de hectare), Ucraina (5,1 milioane
de hectare) și Argentina (1,4 milioane de hectare).
România este cel mai mare cultivator de floarea-soarelui din Uniunea Europeană,
fiind urmată de Bulgaria cu 0,7 milioane de hectare.
Topul celor mai mari 15 cultivatori de floarea-soarelui la nivel mondial in anul
2016
Locul Tara Suprafata (mii hectare)

1 Rusia 6.500
2 Ucraina 5.100
3 Argentina 1.400
4 Romania 1.020
5 China 920
6 Bulgaria 790
7 Spania 745
8 Ungaria 720
9 Statele Unite 720
10 Kazakstan 675
11 Africa de Sud 615
12 Franta 614
13 Burma 540
14 India 500
15 Turcia 490
Sursa datelor brute: USDA - decembrie, Eurostat
 REZULTATE ŞI DIRECŢII DE AMELIORARE A FLORII-SOARELUI

În anul 1965 a fost omologat primul soi românesc de floarea-

soarelui (INCDA Fundulea) – RECORD (soi care a fost extins în
perioada 1967-1971 pe întreaga suprafaţă semănată cu această
cultură în România).

În anul 1971 au fost omologaţi primii hibrizi româneşti de floarea-

soarelui, obţinuţi pe baza liniilor cu gene de androsterilitate
înlănţuite cu gene marker producătoare de antocian (ROMSUN 52
şi ROMSUN 53)

Accentul în ceea ce priveşte ameliorarea florii-soarelui este pus în

principal pe dezvoltarea hibrizilor cu o creştere viguroasă
(heterozis), utilizând androsterilitatea citoplasmatică (CMS –
cytoplasmic male sterility).
CARE SUNT OBIECTIVELE DE
AMELIORARE
LA FLOAREA - SOARELUI?
 OBIECTIVE DE AMELIORARE
PROFIT MAXIM PENTRU SATISFACŢIA
FERMIER CONSUMATORULUI

Producţie mai mare Cheltuieli mai mici Vandabilitate mai bună

În ani
În ani buni nefavorabili
Calitate de piaţă
Calitate de utilizare
Efecte pt. sănătate

Potenţial Reducerea Reducerea

de pierderilor pierderilor Adaptare la
producţie produse de produse de tehnologii
stress boli - mecanizare
Sincronizare Rezistenţă (insecte)
-cu intrări reduse
cu resursele /toleranţă Rezistenţă
- ecologice
climatice /toleranţă
 OBIECTIVE DE AMELIORARE
1. POTENŢIALUL DE PRODUCŢIE
2. CALITTAEA
3. DURATA PERIOADEI DE VEGETAȚIE
4. REZISTENŢA LA SECETĂ
5. APTITUDINEA PENTRU RECOLTAREA
MECANIZATĂ

6. REZISTENŢA LA BOLI ŞI DĂUNĂTORI

1. POTENŢIALUL DE PRODUCŢIE – CARACTER
COMPLEX CU DETERMINISM POLIGENIC
(GENE MINORE)

- Este determinat de elementele de producţie

- Producţia este influenţată de toţi factorii

limitativi (biotici şi abiotici)
 POTENŢIALUL DE PRODUCŢIE

nr. de plante fertile/ unitatea de suprafaţă;

număr de rânduri de flori /
Elementele calatidiu; proporţia florilor fertile ;
componente ale număr de rânduri de seminţe /
producţiei calatidiu; nr. de seminţe pline/calatidiu;
greutatea seminţelor / calatidiu;

masa a 1000 de boabe (MMB).

diametrul calatidiului – 25 cm;

nr.mare de seminţe/calatidiu – 2000;
seminţe mari / calatidiu; MMB > 80g
Producţii mari
zona centrală a calatidiului fertilă;
conţinutul de seminţe seci ≤ 5%.
calatidiu compact, convex şi uşor aplecat
 2. CALITATEA

- CARACTER COMPLEX CU DETERMINISM

POLIGENIC (GENE MINORE)

Care sunt elementele (indicii de calitate) ce

determină calitatea la floarea soarelui?
 ♦ conţinutul procentual de coji:
variază între 18 – 41%;
♦ conţinutul procentual de ulei din miez are
valori cuprinse între 40-70%;
♦ calitatea uleiului de floarea-soarelui este
determinată de proporţia acizilor graşi, saturaţi şi
nesaturaţi: stearic, palmitic; oleic 14-53% şi linoleic 38-75%
● la fl.-soarelui, în ultima vreme lucrările de ameliorare
sunt dirijate în direcţia obţinerii de LC cu un conţ. > de
CALITATEA acid oleic (80-90%), acestea fiind folosite ulterior
SEMINŢELOR ca forme parentale la hibrizii nou creaţi;
DE FLOAREA- ● uleiul de fl.soarelui cu un conţinut > de acid oleic,
SOARELUI este mai puţin susceptibil la schimbările oxidative din
timpul rafinării, depozitării şi prăjitului;
● calitatea uleiului se corelează pozitiv cu indicele
de iod mic , conţinutul de acizi liberi, conţinutul scăzut
de acizi saturaţi (stearic, palmitic 8 – 14%).
♦ conţinutul procentual de proteină (20-22% din

greutatea miezului uscat ) şi calitatea ei.

♦ conţinutul în AA esenţiali (lizină: 2,5 – 3,5 g/ 100 g
de proteine).
 3. DURATA PERIOADEI DE VEGETAŢIE

La floarea soarelui durata perioadei de vegetație joacă un
rol important în determinarea producțiilor de semințe și de
ulei, datorită corelației generale care există între lungimea
perioadei de vegetație și capacitatea de producție.

Selecția efectuată în direcția scurtării perioadei de
vegetație duce la modificări morfologice și biologice în
cadrul populației și anume se micșorează talia palantelor, se
reduce numărul de frunze, se schimbă reacția fotoperiodică.

Marea variabilitate care există în cadrul genului
Helianthus permite obținerea de hibrizi cu o perioadă de
vegetație diferită, de la 70 la 160 de zile.

De asemenea, scurtarea perioadei de vegetație permite
rezolvarea indirectă a rezistenței la scecetă.
 4. REZISTENŢA LA SECETĂ

♦ Pentru rezistenţa la secetă se urmăreşte selecţia

formelor cu o structură xeromorfică, capabile să suporte
pierderea turgescenţei foliare şi să se refacă repede după
perioadele de ofilire din timpul secetei pedologice şi
atmosferice.
♦ Plantele rezistente la secetă trebuie să prezinte aparat
foliar adaptat la reducerea transpiraţiei; un sistem radicular
bogat, profund; un consum mic de apă la realizarea unui gram
de substanţă uscată.
♦ Formele rezistente la secetă au un conţinut mai ridicat
în ulei.
 ● uniformitatea plantelor în privinţa înălţimii tulpinii,
a mărimii calatidiului şi a perioadei înfloririi şi coacerii
● rezistenţa la cădere
Căderea plantelor micşorează considerabil
producţia, depreciază calitatea seminţelor,
favorizează atacul bolilor, duce la neuniformizarea
maturităţii pl. şi împiedică recoltarea mecanizată.

Cauzele căderii:
5. Aptitudinea
● fragilitatea zonei inferioare a tulpinii, datorită
pentru
slabei dezv. a ţesuturilor mecanice, care
recoltarea provoacă frângerea sau îndoirea pl. la bază;
mecanizată ● sistem radicular slab dezv. şi superficial,
care poate fi uşor dislocat.
Prin consangvinizare au fost obţinute LC rezistente
la cădere şi ulterior hibrizi F1 rezistenţi.

● rezistenţa la scuturare este determinată

de compactitatea seminţelor pe calatidiu şi
de modul cum sunt fixate în structura
alveolară.
 Boli:
1. Mana - Plasmopara halstedi
2. Rugina – Puccinia helianthi
3. Putregaiul alb – Sclerotinia sclerotiorum
4. Putregaiul cenuşiu – Botriytis cinerea
6. Rezistenţă la 5. Necrozarea tulpinilor – Phomopsis
boli şi
dăunători 6. Orobanche cumana (lupoaie)- plantă
parazită care atacă rădăcinile de fl.s.
Hibrizii Turbo, Favorit, Arena, posedă
gena Or6 în linia mamă – prezintă
rezistenţă la toate rasele de lupoaie.

Dăunători: 1. molia florii soarelui

(Homoeosoma nebulella)
Prezenţa stratului carbonogen în coaja
seminţei asigură rezist. la molie.

2. viermele sârmă;
3. gărgăriţa frunzelor;
4. sfredelitorul tulpinilor.
 METODE DE AMELIORARE
(prezentare generală)

1.Hibridarea interspecifică, urmată de inducerea

de translocaţii, de backcross şi de selecţie;
2. Consangvinizarea şi utilizarea heterozisului;
3. Androsterilitatea citoplasmatică şi restaurarea fertilităţii;
4. Mutageneza;
5. Selecţia cu variantele pentru plantele alogame;
6. Selecţia asistată de markeri moleculari
 BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe Valentina, 2003. Ameliorarea plantelor.

Partea speciala. Edit. Fait Partners.
2. Mureşan T, T. Crăciun, 1971. Ameliorarea specială a
plantelor, Editura Ceres, Bucureşti ;
3. Vrânceanu, Alexandru Viorel, 2000. Floarea-soarelui
hibirdă. Editura Ceres, București.
***Reviste de specialitate: Crop Science; Euphytica; Plant
Breeding, Theoretical and Applied Genetics.
www.fao.org
https://ec.europa.eu/eurostat/web/european-statistical-
system/overview
https://www.madr.ro/