CURS NR. 12 și CURS NR.

13
AMELIORAREA FLORII-SOARELUI

Ameliorarea plantelor şi producerea de sămânţă, An III, Sem. II

 PLANUL CURSULUI

 INTRODUCERE;
 REZULTATE ŞI DIRECŢII DE AMELIORARE A FLORII-
SOARELUI;
 OBIECTIVE DE AMELIORARE;
 METODE DE AMELIORARE
 BIBLIOGRAFIE
 INTRODUCERE

 Floarea soarelui (Helianthus annuus L.) este o plantă

uleioasă de mare importanță economică și alimentară.
 Prin conținutul semințelor în substanțe grase (33-56%) și
calitatea deosebită a uleiului, floarea soarelui reprezintă una
dintre pricipalele surse de grăsimi vegetale, utilizate în
alimentația omenilor, respectiv cea mai importantă sursă de ulei
pentru România.
 Ca sursă de ulei vegetal, pe plan mondial, floarea soarelui
ocupă locul al patrulea după soia, palmier și rapiță.
Este o specie diploidă (2n = 34 cromozomi), alogamă cu
polenizare entomofilă.
 Face parte din familia Asteraceae (sau Compositae), genul
Helianthus, specia Helianthus annuus.
 Date privind evoluţia suprafeţelor şi a producţiei în
România

Producţie Producţie
Suprafaţa
Anul medie totală
ha
Kg/ha to
2015 1.011.527 1.765 1.758.771
2016 1.039.823 1.955 2.032.340
2017 998.415 2.917 2.912.743
2018 1.006.994 3.041 3.062.690
2019 1.282.697 2.783 3.569.150
2020 1.170.372 1.883 2.204.312
(Sursa: https://www.madr.ro/culturi-de-camp/plante-
tehnice/floarea-soarelui.html)

Floarea soarelui - România s-a situat în 2019 pe primul loc în rândul

statelor membre ale Uniunii Europene, atât în ceea ce priveşte suprafaţa
cultivată, cât și producţia realizată (Sursa - Institutul Naţional de
Statistică – www.madr.ro).
 Topul celor mai mari 15 cultivatori de floarea-soarelui la nivel mondial

Locul Tara Suprafata (mii hectare)

1 Rusia 8000
2 Ucraina 5.100
3 Argentina 1.400
4 Romania 1.020
5 China 920
6 Bulgaria 790
7 Spania 745
8 Ungaria 720
9 Statele Unite 720
10 Kazakstan 675
11 Africa de Sud 615
12 Franta 614
13 Burma 540
14 India 500
15 Turcia 490
Sursa datelor brute: USDA - decembrie, Eurostat - 2017
 REZULTATE ŞI DIRECŢII DE AMELIORARE A FLORII-SOARELUI

În anul 1965 a fost omologat primul soi românesc de floarea-

soarelui (INCDA Fundulea) – RECORD (soi care a fost extins în
perioada 1967-1971 pe întreaga suprafaţă semănată cu această
cultură în România).

În anul 1971 au fost omologaţi primii hibrizi româneşti de floarea-

soarelui, obţinuţi pe baza liniilor cu gene de androsterilitate
înlănţuite cu gene marker producătoare de antocian (ROMSUN 52
şi ROMSUN 53)

Accentul în ceea ce priveşte ameliorarea florii-soarelui este pus în

principal pe dezvoltarea hibrizilor cu o creştere viguroasă
(heterozis), utilizând androsterilitatea citoplasmatică (CMS –
cytoplasmic male sterility).
 Etapele de obținere a hibrizilor
1. Obținerea liniilor mamă androsterile
2. Obţinerea liniilor restauratoare (R) de fertilitate a polenului (tată)
3. Producerea de hibrizi experimentali folosind liniile restauratoare R
4. Testarea capacităţii combinative a hibrizilor rezultaţi.

Pӑrintele Pӑrintele
,,mamӑ’’ ,,tatӑ’’

mitocondrie responsabilӑ de
sterilitate

S citoplasma sterila

N citoplasma normalӑ

Linia R - restaura- R gena dominantӑ restauratoare de

Linia A sterilӑ fertiliate
toare de fertilitate
r gena recesiva

Hibrid fertil
CARE SUNT OBIECTIVELE DE AMELIORARE
LA FLOAREA - SOARELUI?
 OBIECTIVE DE AMELIORARE
PROFIT MAXIM PENTRU FERMIER SATISFACŢIA
CONSUMATORULUI

Producţie mai mare Cheltuieli mai mici Vandabilitate mai bună

În ani
În ani buni nefavorabili Calitate de piaţă
Calitate de
utilizare
Efecte pt. sănătate
Potenţial Reducerea Reducerea
de pierderilor pierderilor Adaptare la
producţie produse de produse de tehnologii
stress boli - mecanizare
Sincronizare Rezistenţă (insecte) -cu intrări reduse
cu resursele /toleranţă Rezistenţă - ecologice
climatice /toleranţă
 OBIECTIVE DE AMELIORARE
1. POTENŢIALUL DE PRODUCŢIE
2. CALITTAEA
3. DURATA PERIOADEI DE VEGETAȚIE
4. REZISTENŢA LA SECETĂ
5. APTITUDINEA PENTRU RECOLTAREA
MECANIZATĂ

6. REZISTENŢA LA BOLI ŞI DĂUNĂTORI

1. POTENŢIALUL DE PRODUCŢIE – CARACTER COMPLEX
CU DETERMINISM POLIGENIC (GENE MINORE)

- Este determinat de elementele de producţie

- Producţia este influenţată de toţi factorii

limitativi (biotici şi abiotici)
 POTENŢIALUL DE PRODUCŢIE

nr. de plante fertile/ unitatea de suprafaţă;

număr de rânduri de flori / calatidiu;
Elementele proporţia florilor fertile ;
componente ale număr de rânduri de seminţe / calatidiu;
producţiei
nr. de seminţe pline/calatidiu;

greutatea seminţelor / calatidiu;

masa a 1000 de boabe (MMB).

diametrul calatidiului – 25 cm;

nr.mare de seminţe/calatidiu – 2000;
Producţii mari
seminţe mari / calatidiu; MMB > 80g
zona centrală a calatidiului fertilă;
conţinutul de seminţe seci ≤ 5%.
calatidiu compact, convex şi uşor aplecat
 2. CALITATEA

- CARACTER COMPLEX CU DETERMINISM

POLIGENIC (GENE MINORE)

Care sunt elementele (indicii de calitate) ce

determină calitatea la floarea soarelui?
 ♦ conţinutul procentual de coji:
variază între 18 – 41%;
♦ conţinutul procentual de ulei din miez are valori
cuprinse între 40-70%;
♦ calitatea uleiului de floarea-soarelui este
determinată de proporţia acizilor graşi, saturaţi şi
nesaturaţi: stearic, palmitic; oleic 14-53% şi linoleic 38-75%
● la fl.-soarelui, în ultima vreme lucrările de ameliorare
sunt dirijate în direcţia obţinerii de LC cu un conţ. > de
CALITATEA acid oleic (80-90%), acestea fiind folosite ulterior
SEMINŢELOR ca forme parentale la hibrizii nou creaţi;
DE FLOAREA- ● uleiul de fl.soarelui cu un conţinut > de acid oleic,
SOARELUI este mai puţin susceptibil la schimbările oxidative din
timpul rafinării, depozitării şi prăjitului;
● calitatea uleiului se corelează pozitiv cu indicele
de iod mic , conţinutul de acizi liberi, conţinutul scăzut
de acizi saturaţi (stearic, palmitic 8 – 14%).

♦ conţinutul procentual de proteină (20-22% din

greutatea miezului uscat ) şi calitatea ei.
♦ conţinutul în AA esenţiali (lizină: 2,5 – 3,5 g/ 100 g
de proteine).
 3. DURATA PERIOADEI DE VEGETAŢIE
 La floarea soarelui durata perioadei de vegetație joacă
un rol important în determinarea producțiilor de semințe și
de ulei, datorită corelației generale care există între
lungimea perioadei de vegetație și capacitatea de
producție.
 Selecția efectuată în direcția scurtării perioadei de
vegetație duce la modificări morfologice și biologice în
cadrul populației și anume se micșorează talia plantelor, se
reduce numărul de frunze, se schimbă reacția
fotoperiodică.
 Marea variabilitate care există în cadrul genului
Helianthus permite obținerea de hibrizi cu o perioadă de
vegetație diferită, de la 70 la 160 de zile.
 De asemenea, scurtarea perioadei de vegetație permite
rezolvarea indirectă a rezistenței la scecetă.
 4. REZISTENŢA LA SECETĂ

♦ Pentru rezistenţa la secetă se urmăreşte selecţia

formelor cu o structură xeromorfică, capabile să
suporte pierderea turgescenţei foliare şi să se refacă
repede după perioadele de ofilire din timpul secetei
pedologice şi atmosferice.
♦ Plantele rezistente la secetă trebuie să prezinte
aparat foliar adaptat la reducerea transpiraţiei; un
sistem radicular bogat, profund; un consum mic de
apă la realizarea unui gram de substanţă uscată.
♦ Formele rezistente la secetă au un conţinut mai
ridicat în ulei.
 ● uniformitatea plantelor în privinţa înălţimii tulpinii,
a mărimii calatidiului şi a perioadei înfloririi şi coacerii
● rezistenţa la cădere
Căderea plantelor micşorează considerabil
producţia, depreciază calitatea seminţelor,
favorizează atacul bolilor, duce la neuniformizarea
maturităţii pl. şi împiedică recoltarea mecanizată.

5. Aptitudinea Cauzele căderii:

● fragilitatea zonei inferioare a tulpinii, datorită
pentru
slabei dezv. a ţesuturilor mecanice, care provoacă
recoltarea frângerea sau îndoirea pl. la bază;
mecanizată ● sistem radicular slab dezv. şi superficial, care
poate fi uşor dislocat.
Prin consangvinizare au fost obţinute LC rezistente
la cădere şi ulterior hibrizi F1 rezistenţi.

● rezistenţa la scuturare este determinată

de compactitatea seminţelor pe calatidiu şi
de modul cum sunt fixate în structura
alveolară.
 Boli: 1. Mana - Plasmopara halstedi
2. Rugina – Puccinia helianthi
3. Putregaiul alb – Sclerotinia sclerotiorum
4. Putregaiul cenuşiu – Botriytis cinerea
6. Rezistenţă la 5. Necrozarea tulpinilor – Phomopsis
boli şi
dăunători 6. Orobanche cumana (lupoaie)- plantă
parazită care atacă rădăcinile de fl.s.
Hibrizii Turbo, Favorit, Arena, posedă gena
Or6 în linia mamă – prezintă rezistenţă la
toate rasele de lupoaie.

Dăunători: 1. molia florii soarelui (Homoeosoma

nebulella)
Prezenţa stratului carbonogen în
coaja seminţei asigură rezist. la molie.

2. viermele sârmă;
3. gărgăriţa frunzelor;
4. sfredelitorul tulpinilor.
 METODE DE AMELIORARE
(prezentare generală)

1.Hibridarea interspecifică, urmată de inducerea de

translocaţii, de backcross şi de selecţie;
2. Consangvinizarea şi utilizarea heterozisului;
3. Androsterilitatea citoplasmatică şi restaurarea fertilităţii;
4. Mutageneza;
5. Selecţia cu variantele pentru plantele alogame;
6. Selecţia asistată de markeri moleculari
 BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe Valentina, 2003. Ameliorarea plantelor. Partea

speciala. Edit. Fait Partners.
2. Mureşan T, T. Crăciun, 1971. Ameliorarea specială a
plantelor, Editura Ceres, Bucureşti ;
3. Vrânceanu, Alexandru Viorel, 2000. Floarea-soarelui hibirdă.
Editura Ceres, București.
***Reviste de specialitate: Crop Science; Euphytica; Plant
Breeding, Theoretical and Applied Genetics.
www.fao.org
https://ec.europa.eu/eurostat/web/european-statistical-
system/overview
https://www.madr.ro/