Compactarea solului

• Degradarea fizică prin compactare este un proces continuu de deteriorare a solurilor, o problemă de interes național în scopul
păstrării echilibrului ecologic, menținerii și îmbunătățirii calității factorilor naturali, asigurării unor condiții de viață și de
muncă mai bune generațiilor actuale și viitoare, care necesită rezolvare la nivel statal.
• Compactarea solului este unul dintre cei mai agresivi factori de influență antropică asupra proprietăților fizice ale solului
cu efecte imediate asupra managementului agricol și mediului. Compactarea solului afectează dinamica apei în sol,
intensifică eroziunea, dereglează ciclul azotului și carbonului în sol, necesarul de energie și eficacitatea lucrărilor agricole,
biologia solului și formarea recoltelor. Modificările solului induse de compactare pot conduce la degradarea solului, poluarea
apelor de suprafață, creșterea consumului de resurse naturale și îngrășăminte minerale.
• Compactarea sau tasarea solului este un proces fizic prin care are loc deteriorarea structurii, fapt ce determină reducerea
producției prin crearea unui dezechilibru între volumul de aer și apă din sol.

https://apanoastra.ro/compactarea-si-tasarea-
solului-efectele-lor-negative/
 Clasificarea compactării

• Compactarea solului este clasificată din două puncte de vedere: a originii și a localizării sau adâncimii la care se
manifestă. În raport cu originea, compactarea sau tasarea solului este naturală (primară) și antropică (artificială, secundară).
• Compactarea naturală este datorată factorilor și proceselor care au condus la formarea solului, fiind specifică unor anumite
categorii de soluri, adesea în cazurile respective se formează straturi sau orizonturi compacte, cel mai evident este orizontul
Bt al solurilor argilo-iluviale.
• Compactarea artificială, antropică sau secundară este datorată, de regulă, greșelilor tehnologice din sistemul agricol:
trafic exagerat și nerațional efectuat pe teren pentru lucrări agricole, hidroameliorative, transport, în special în condiții
inadecvate de umiditate a solului. Compactarea secundară sau antropică este specifică agriculturii intensive, puternic
mecanizate, având tendința de a se accentua odată cu creșterea gradului de mecanizare, adică a masei mașinilor agricole, a
presiunii din pneuri și a intensității și frecvenței de lucrare a solului, fiind deosebit de importantă pentru agricultori. Un rol
deosebit în favorizarea acestui proces negativ îl au unele elemente tehnologice ale sistemului de agricultură și agrotehnică
aplicată.
• În funcție de adâncimea la care se produce și se manifestă, se distinge compactarea de suprafață și de adâncime, aceasta din
urmă, în cele mai multe cazuri este de origine primară, fiind localizată la adâncime relativ mare (peste 40 cm), ajungând la
50-60 cm. Compactarea secundară de suprafață se produce la adâncime mai redusă, fiind corelată cu adâncimea de lucrare a
mașinilor agricole.
s://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.euractiv.ro%2Fagricultura%2Fmultimedia-agri-mini-dictionarul-unei-noi-viziuni-21090&psig=AOvVaw3Ws2-
TjauS4NcNz1374&ust=1684790119503000&source=images&cd=vfe&ved=0CA4QjRxqFwoTCMiUttCsh_8CFQAAAAAdAAAAABAD
Clasificarea compactării

Clasificarea solurilor în funcţie de

compactitate

• Soluri puţin şi foarte puţin compacte
• Soluri moderat compactate
• Soluri compacte, nepotrivite culturii
• Soluri improprii, compactate excesiv
(tip asfalt)
 până la 200 psi* 7-14 kg/cm2
 200-300 psi 4-24 kg/cm2
 300-400 psi 22-29 kg/cm2
 mai mult de 400 psi şi mai mult de 29 kg/cm2
 Cauze favorizante ale compactării antropice

• Introducerea în agricultură a maşinilor grele cu masă mai mare de 10 – 20t/axă, a condus la apariţia compactării secundare
pe cele mai fertile dintre soluri.
• Principalele cauze favorizante ale compactării antropice, conform Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru
Pedologie, Agrochmie si Protectia Mediului (ICPA), sunt:
-folosirea rotaţiilor de scurtă durată: monocultura şi rotaţia de doi ani grâu – porumb;
-absenţa culturilor amelioratoare, cum sunt: leguminoasele perene (trifoi şi lucernă), ierburi perene (Lolium Multiflorium),
etc.;
-bilanţul negativ al humusului şi altor elemente nutritive din sol, ca urmare a fertilizări reduse, a absenţei aplicării fertilizării
minerale;
-efectuarea lucrărilor solului în condiţii improprii de umiditate;
-aplicarea necorespunzătoare a udărilor.
https://www.google.com/imgres?imgurl=x-raw
%2F4dd1fd19f9e4a65c00b82ebfb72d2f476c4315d985dc
image%3A%2F%2F https://www.google.com/imgres?imgurl=https%3A%2F%2Fbs-group.ro%2Fwp-content%2Fuploads
https://www.google.com/imgres?imgurl=https%3A%2F%2Fwww.bednar.com%2Ffile
%2F2018%2F09%2Fslide-1.jpg&tbnid=5YorgG9ibf7NlM&vet=
%2Fuploads%2Faktuality%2F3.jpg&tbnid=x9-Dd-
7PT_3kmM&vet=12ahUKEwiYm6aRqIf_AhU5g_

• Intensitatea compactării secundare sau antropice depinde de susceptibilitatea sau vulnerabilitatea solului de a se compacta,
care este determinată de: compoziţia granulometrică neechilibrată, de structura nestabilă, de conţinutul redus de humus.
• Prin compactarea solurilor se formează o crustă care împiedică rădăcinile să se alimenteze cu apă și nutrienți de la adâncimi
mai mari, conducând la pierderi de producție și poluare cu nitrați.

https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.motocultoareprofesionale.ro%2Faerarea-solului-cand-si-cum-o-poti-face-mai-bine
%2F&psig=AOvVaw1BhDJzTTBftgM3NnkyDkTe&ust=1684794661498000&source=images&cd=vfe&ved=0CA4QjRxqFwoTCJihlq67h_8CFQAA
AAAdAAAAABAh
 Măsuri pentru evitarea degradării structurii
solului
• Oricare tip de sol este vulnerabil la degradarea structurii sale. Lipsa unei planificări a activităților sau lucrările excesive pot
duce la tasarea sau compactarea solului. Acestea pot împiedica răsărirea plantelor, prin micșorarea spațiului poros, a
condițiilor de aerație și aprovizionare cu apă, necesare dezvoltării rădăcinilor.
• De asemenea, compactarea solurilor favorizează procesele de scurgere de suprafață, prin reducerea permeabilității solului la
apă și a vitezei de infiltrație a apei în sol. Intensificarea scurgerilor de suprafață provoacă eroziunea solului, poluarea
cursurilor de apă, reducerea biomasei. Riscul scurgerilor de suprafață și a eroziunii solului este amplificat în cazul solurilor
sărace în materie organică, în absența culturilor protectoare mai ales pe terenuri cu pante lungi, abrupte.
• Ameliorarea și conservarea structurii solului aduc o serie de beneficii precum favorizarea unei mai bune răsăriri și
înrădăcinări a plantelor, îmbunătățirea capacității de reținere a apei în sol, reducerea riscurilor de eroziune a solului și a
scurgerilor de suprafață, precum și a celui de băltire. Efectul lucrărilor de ameliorare și a măsurilor de conservare se
manifestă rapid, printr-o creștere a producției, a calității și productivității culturilor agricole.
• Pentru ca lucrările de ameliorare și conservare a calității solului să poată fi puse în practică este necesar, în primul rând, să
se cunoască tipurile de sol din cadrul fermei. Apoi trebuie să se evite pierderea structurii solului printr-o reală și optimă
planificare a activităților ce privesc lucrările solului, înființarea culturilor, întreținerea acestora și recoltarea. O bună cale de
urmat este să se aplice numai acele practici care evită perpetuarea problemelor și care duc la eliminarea acestora
• Foarte important este să se inspecteze cu regularitate terenurile agricole, să se monitorizeze prin indicatori specifici starea
actuală a solurilor.
https://apanoastra.ro/masuri-pentru-evitarea-degradarii-structurii-solului-i/

https://www.google.com/imgres?imgurl=https%3A
%2F%2Fagrobiznes.md%2Fwp-content%2Fuploads
%2F2020%2F12%2Ffloarea-soarelui-
crusta.jpg&tbnid=m1C

https://www.google.com/imgres?imgurl=https%3A%2F%2Fagrobiznes.md%2Fwp-content%2Fuploads%2F2020%2F12%2Fsol-compactat-
1.jpg&tbnid=xJOgRdIsLySY3M&vet=12ahUKEwiYm6aRqIf_AhU5g_0HHbd4DsYQMygAegUIARC3AQ..i&imgrefurl=https%3A%2F%2Fagrobiznes.md
%2Fcompactarea-solului-cum-poate-fi-evitata-problema.html&docid=tvs2eWxaxmMruM&w=985&h=443&q=sol
%20compactat&ved=2ahUKEwiYm6aRqIf_AhU5g_0HHbd4DsYQMygAegUIARC3AQ
• Pe solurile necompactate se impun masuri în scopul prevenirii apariției compactării secundare, în timp ce pe solurile deja
compactate, indiferent de cauze, se impune reducerea compactării excesive. Aceasta se poate realiza pe cale mecanică, prin
lucrări efectuate la adâncimea stratului compactat: subsolaj pentru adâncimea de 30-40 cm, și scarificare (afânare adâncă) la
adâncimi mai mari, care pot ajunge la 60-70 cm pe solurile cu compactare de adâncime.
• În prevenirea degradării solului prin compactare o importanță aparte o are modul corect în care se efectuează aratul. Astfel,
la executarea arăturii se vor respecta următoarele reguli:
- arătura va fi uniformă pe adâncime, fără a se cunoaște trecerea de la o brazdă la alta, realizându-se la starea de umiditate
optimă a solului, astfel ca brazda, indiferent de textura solului, sa se reverse în urma plugului;
- direcția arăturii se va alterna în fiecare an;
- arăturile normale se efectuează vara și toamna pentru însămânțări de toamnă sau primăvară;
- arăturile adânci se fac toamna pe solurile grele;
- - aplicarea lucrărilor de subsolaj, specifice solurilor afectate de compactare secundară, sau unde stratul arabil este subțire și
este nevoie de adâncirea lui, fără întoarcerea brazdei;
- - arăturile de desfundare se fac înaintea plantării viței-de-vie sau în pepinierele pomicole.
• La efectuarea arăturii se vor adopta următoarele bune practici agricole:
- nu se efectuează aratul după recoltare, dacă sunt prezente ploi puternice și furtuni. Chiar dacă se mai întârzie această lucrare,
solul trebuie menținut acoperit cu mulci vegetal (paie sau resturi vegetale);
- pentru reducerea mineralizării nutrienților prezenți în sol este recomandat să se adopte tehnologia semănatului direct în
miriște. De asemenea, se vor evita pe cât posibil arăturile adânci, vitezele mărite de lucru și afânarea exagerată a solului prin
scarificare;
- pe terenurile în pantă arăturile trebuie să urmărească strict curbele de nivel, iar atunci când nu este posibil, cu o ușoară
inclinare și pe distanțe scurte;
- arăturile vor urmări configurația terenului și se va ține seama ca acestea să fie paralele cu șanțurile și canalele existente,
menținându-se o bandă nearată în apropierea acestora.
 Concluzii

https://www.google.com/imgres?imgurl=https%3A%2F%2Fcasepractice.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2017%2F08%
analiza-sol.jpg&tbnid=JSuOGnRI1kMIOM&vet=12ahUKEwj

• Fenomenul de compactare conduce la degradarea ecologică a solurilor şi la pierderea totală a fertilităţii, pe unele soluri, şi
deci a valorii economice a terenurilor. Fenomenul poate fi redus iar solul refăcut prin măsuri speciale de lucrare, în care
scarificarea la adâncimea de 10-20 cm sub talpa plugului are cea mai mare importanţă. Lucrarea poate fi completată cu
îngrăşăminte chimice, îngrăşăminte verzi sau mulcire.
• Monitorizarea compactităţii solurilor se poate face cu ajutorul penetrometrelor, instrumente simple şi eficiente.
• Prin reducerea compactării în limitele normale se reface arhitectura structurală a solului pe întregul său profil şi creşte
capacitatea de reţinere şi conservare a solului şi, în consecinţă, aprovizionarea normală a plantelor cu apă şi nutrienţi.
• Omul a folosit solul pentru a face agricultura pentru producerea hranei lui. Agricultura e strâns legată de soluri, dând
stabilitate așezărilor omenești. Pe baza ei s-a dezvoltat și s-a îmbogățit civilizația omenească.