UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

“Ion Ionescu de la Brad” IAŞI

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

Mihai ISTRATE Cristina ZLATI

ÎNDRUMĂTOR

Pentru întocmirea proiectului de an privind:

Înfiinţarea şi întreţinerea unei plantaţii pomicole intensive (superintensive),
în sistem ecologic

Pentru uzul studenţilor

-2021-
 CUPRINSUL PROIECTULUI

I. PIESE SCRISE
1. MEMORIU DESCRIPTIV
1.1 Obiectul şi necesitatea proiectului
1.2 Situaţia geografică şi administrativă a zonei
1.3 Studiul factorilor social- economici
1.4 Caracterizarea cadrului natural
1.4.1 Studiul climatic (temperaturi medii lunare şi anuale, temperaturi minime absolute, suma
precipitaţiilor medii anuale şi repartiţia lor; umiditatea relativă a aerului, durata de strălucire a
soarelui, accidente climatice).
1.4.2 Studiul pedologic (profilul solului, structura, conţinutul în macroelemente).
1.4.3 Studiul vegetaţiei pomicole spontană şi cultivată
1.4.4 Concluzii privind aprecierea generală a condiţiilor în care se plantează.

2. MEMORIU JUSTIFICATIV
2.1 Organizarea interioară a teritoriului (parcelare, trasare drumuri, zone de întoarcere, amplasarea
construcţiilor.)
2.2 Stabilirea sortimentului de soiuri şi portaltoi în funcţie de sistemul de cultură, tipul de sol, zonă
climatică şi amplasarea soiurilor în parcele.
2.3 Stabilirea distanţelor de plantare.
2.4 Stabilirea tehnologiilor de lucru privind:
2.4.1 Pregătirea terenului;
2.4.2 Plantarea pomilor;
2.4.3 Întreţinerea plantaţiilor până la intrarea lor pe rod;
2.4.4 Împrejmuirea plantaţiilor;
2.4.5 Instalarea mijloacelor de susţinere;
2.4.6 Instalarea sistemului de irigare.

3. MEMORIU TEHNIC
3.1 Planul de plantare
3.2 Antemăsurători – devize pe categorii de lucrări privind:
3.2.1 Antemăsurătoare 1 –Privind pregătirea terenului în vederea plantării.
2
3.2.2 Antemăsurătoare 2 –Privind procurarea materialului săditor și plantarea pomilor
3.2.3 Antemăsurătoare 3 – Întreţinerea plantaţiei în anul I de la plantare.
3.2.4 Antemăsurătoare 4 – Întreţinerea plantaţiei în anul II de la plantare.
3.2.5 Antemăsurătoare 5. – Întreţinerea plantaţiei în anul III de la plantare.
3.2.6 Antemăsurătoare 6 – Completarea golurilor în anii I şi II de la plantare.
3.2.7 Antemăsurătoare 7 – Instalarea mijloacelor de susţinere.
3.2.8 Antemăsurătoare 8 – Împrejmuirea plantaţiilor
3.3 Devize centralizatoare:
3.3.1 Centralizatorul privind materialele principale pentru realizarea unei plantatii.
3.3.2 Centralizatorul costurilor directe de investitii pentru un ha de plantatie
3.3.3 Deviz general pentru un ha de plantaţie
3.3 4 Valoarea producţiei globale (V.P.G.)

II. PIESE DESENATE

Schiţă de ansamblu a plantaţiei la scara 1 : 2000
Schiţa amplasării soiurilor şi a polenizatorilor

III. BIBLIOGRAFIE

3
 1. MEMORIU DESCRIPTIV

Memoriul descriptiv cuprinde date generale asupra investiţiei proiectate şi al obiectivului luat
în studiu (tipul de livadă, specii, suprafaţa, unitatea beneficiară), justificându-se necesitatea din punct
de vedere tehnico-economic.
Amplasarea suprafeţei proiectate, evidenţiează poziţia acesteia în cadrul zonelor geografice
ale ţării, a zonelor pomicole, cât şi administrativ-teritoriale (judeţ, comună, sat), nominalizându-se
unităţile învecinate, pentru o mai uşoară şi exactă localizare.
Caracterizarea factorilor social-economici cuprinde precizări asupra posibilităţilor de
asigurare a necesarului de forţă de muncă din zona de influenţă; distanţa faţă de principalele căi rutiere
şi feroviare, în vederea asigurării desfacerii rapide a producţiei; distanţa faţă de sursa de apă potabilă
şi tehnologică (irigat, preparat soluţie pentru stropit); distanţa faţă de reţeaua de curent electric cu
tensiune normală sau înaltă, în vederea amplasării construcţiilor utilitare şi a sediului de fermă;
distanţa faţă de conducta de gaz metan (dacă este cazul), cât şi alţi factori care condiţionează buna
desfăşurare a procesului de producţie pe suprafaţa proiectată.
Caracterizarea cadrului natural va cuprinde un studiu amănunţit şi semnificativ asupra
factorilor climatici pe o perioadă de 10 ani (temperatura medie anuală, temperatura medie a lunilor
de vară, temperatura medie a perioadei de vegetaţie, temperaturile minimeextreme şi frecvenţa
acestora, accidente climatice, îngheţuri timpurii, brume târzii de primăvară; precipitaţiile medii
anuale şi repartiţia lor pe luni pe durata perioadei de vegetaţie, grosimea stratului de zăpadă,
umiditatea relativă a aerului; asigurarea regimului de lumină, numărul zilelor cu cer senin, gradul de
nebulozitate; regimul eolian, direcţia şi viteza vântului în cursul anului pe luni, pe timpul perioadei
de vegetaţie ş.a).
Analiza factorilor edafici evidenţiază tipul de sol, structura şi textura acestuia, conţinutul în
humus, elemente minerale şi săruri nocive, reacţia solului (pH), adâncimea apei freatice, grosimea
stratului de sol, expoziţia şi relieful terenului.
Examinarea florei pomicole şi silvice din zonă, furnizează informaţii asupra speciilor ce
reuşesc cel mai bine în cultură.
Concluziile finale, vor evidenţia dacă suprafaţa propusă pentru proiectare, întruneşte
condiţiile necesare pentru înfiinţarea unei plantaţii de pomi sau arbuşti fructiferi şi în funcţie de
factorii pedo-climatici, ce specii pomicole se recomandă să se cultive (tab.1.).

4
 2. MEMORIU JUSTIFICATIV

Memoriul justificativ constituie un capitol special al proiectului, care stabileşte şi justifică,

atât ştiinţific cât şi economic, soluţiile tehnice propuse, privind organizarea teritoriului, stabilirea
sortimentului şi a distanţelor de plantare, tehnologiile de lucru cât şi măsurile pentru protecţia muncii
care se impun.
2.1 Organizarea interioară a teritoriului cuprinde următoarele lucrări:
a) Parcelarea terenului se face în funcţie de panta, forma, lungimea şi relieful terenului,
gradul de mecanizare a lucrărilor, sistemul de susţinere a pomilor, sistemul de irigare.
Se va căuta ca parcelele să aibă forma dreptunghiulară sau pătrată şi numai în cazuri speciale
triunghiulară sau trapezoidală. Parcelele pot avea suprafaţa de 2-10 ha, lungimea lor fiind de 2-3 ori
mai mare ca lăţimea (tab. 2).
Pe terenurile în pantă, suprafaţa parcelelor se micşorează în raport invers proporţional cu panta
terenului.

Tabelul nr. 2
Parametrii plantaţiilor de pomi şi arbuşti fructiferi, pe terenurile
cu panta până la 12 %

Tipul de plantaţie
Nr.
Parametrii arbuşti
crt intensivă superintensivă fructiferi
Suprafaţa economică a plantaţiei (ha) 100-120 50-60 30-50
1 din care: -plantată (%) 95-96 95-96 95-96
-drumuri şi zone de întoarcere (%) 5-4 5-4 5-4
2 Suprafaţa parcelei: panta 6.12 % (ha) 3-6 2-3 2-3
Dimensiunile parcelei: -lăţimea (m) 150-160-180 100-120 100-110
3
-lungimea: (m) 300-400 300-400 300-400
Suprafaţa rezervată sediului fermei şi
4 250 250 250
a grupului social (m.p.)
5 Suprafaţa halei de sortare (m.p.) 600-800 600-800 -
6 Suprafaţă platformă betonată (m.p.) 2000 2000 2000
7 Suprafaţă magazia de pesticide (m.p.) 60-80 60-80 60-80
pomi / ha 500-1600 1800-3330
8 Densitatea arbuşti / ha 3300-4000
stoloni / ha 60000-80000

5
 În plantaţiile intensive prevăzute cu sistem de susţinere, dimensiunea parcelelor pe direcţia
rândurilor de pomi va fi de maximum 200 m, deoarece la lungimi mai mari, spalierul se poate
deteriora sub greutatea pomilor şi a producţiei de fructe.
Pe terenurile cu panta mai mare de 6%, parcelele se orientează cu latura lungă pe direcţia
curbelor de nivel.
În cazul livezilor irigate, dimensiunile parcelelor se stabilesc, astfel încât, să se poată respecta,
condiţiile tehnice impuse de buna funcţionare a sistemului de irigare.
La arbuştii fructiferi, suprafaţa parcelelor va fi de 4-5 ha pe trenurile cu panta până la 6% şi
de 2-3 ha la panta de 6-12%.

b. Delimitarea drumurilor şi a zonelor de întoarcere.

Drumurile reprezintă până la 2% din suprafaţa amenajată şi în funcţie de importanţa lor se
clasifică în: principale şi secundare.
Drumurile principale au lăţimea de 5-6 m şi în majoritatea cazurilor se consolidează. Pe
terenuri cu panta mai mare de 6%, acestea se orientează obligatoriu pe direcţia curbelor de nivel iar,
dacă panta depăşeşte 10% ele se trasează în serpentine, se prevăd în amonte cu canale marginale,
podeţe tubulare şi se consolidează prin balastare sau pietruire.
Drumurile secundare delimitează parcelele pe latura lungă, au lăţimea de 3-4 m şi se
înierbează prin însămânţare cu ierburi perene.
Aleile tehnologice au lăţimea de 2-3 m, sunt înierbate şi orientate perpendicular pe direcţia
răndurilor de pomi, făcând legătura între drumurile secundare.
Rampele de acces se amenajează pe terenurile terasate, cu scopul de a permite trecerea
maşinilor şi agregatelor de pe drumurile de exploatare pe platformele teraselor.
Zonele de întoarcere a agregatelor au lăţimea de 6-8 m, sunt înierbate şi amplasate
perpendicular pe direcţia rândurilor, la capetele tarlalelor.
c. Construcţiile utilitare se amplasează cât mai central şi lângă drumul principal, aproape de
sursa de apă, ocupând cca. 0,5-1 % din suprafaţa amenajate.
Construcţiile utilitare prevăzute a se înfiinţa sunt: sediul fermei, grupul social, magazii, hale
de sortare, platforme betonate, depozite pentru îngrăşăminte, pesticide, carburanţi, staţii pentru
prepararea soluţiei pentru stropit, remize pentru maşini agricole.
În urma organizării interioare a suprafeţei proiectate, noile elemente teritoriale rezultate se
înscriu într-un tabel, care constitue o piesă de bază a proiectului (tabel. 3).

6
 2.2. Stabilirea sortimentului de soiuri şi portaltoi.
La alegerea speciilor şi soiurilor se va ţine seama de gradul de favorabilitate al factorilor
naturali, de longevitatea economică, tipul de plantaţie, direcţiile de producţie (consum intern, export,
industrializare).
În cadrul unei ferme pomicole, se cultivă 2-3 specii cu rezistenţă diferită la ger şi epocă de
maturarea a fructelor eşalonată (ex. :măr de vară, piersic, prun), asigurându-se anual minimum două
recolte normale şi deci folosirea eficientă a forţei de muncă şi a spaţiilor de sortare şi depozitare
temporară.
La stabilirea sortimentului, se va ţine cont de posibilităţile zonei, de a satisface cerinţele
soiurilor faţă de principalii factori climatici (temperatura din timpul înfloritului, gerurile şi îngheţurile
de revenire, durata perioadei de vegetaţie, asigurarea apei etc.).
Pentru fiecare specie se vor alege 2-4 soiuri cu productivitate ridicată, fructe de calitate
superioară, cu maturare eşalonată sau grupată, bune polenizatoare între ele şi care să corespundă
sistemului de cultură, tipului de sol şi zonei pedoclimatice.
Sunt de preferat soiuri autofertile, bune polenizatoare, care asigură partizi mari de fructe, cu
maturare eşalonată.
În cazul soiurilor autosterile (măr, păr, cireş, vişin) sau androsterile (prun), este necesară
amplasarea a 3-4 soiuri în parcelă, soiuri bune polenizatoare, cu aceiaşi perioadă de înflorire şi epoci
de maturare apropiate (vară-toamnă sau toamnă- iarnă), cu o decalare de numai 3-4 săptămâni, pentru
a se putea efectua tratamentele fitosanitare.
Proporţia dintre soiul de bază şi cel polenizator este diferită în funcţie de valoarea lor
economică şi anume:
-proporţia 1/1 se foloseşte în cazul soiurilor autofertile sau a celor interfertile, care au aceeaşi
valoare economică. Se plantează 6/6 rânduri la seminţoase şi 4/4 rânduri la sâmburoase.
-proporţia 1/2 se foloseşte la soiurile cu valoare economică diferită, cea a polenizatorului
fiind mai scăzută. Se plantează 5/10 rânduri la seminţoase şi 3/6 rânduri la sâmburoase.
-proporţia 1/3 când soiul polenizator are fertilitate foarte mare dar este inferior calitativ. Se
plantează benzi alternative de 2/6 rânduri, atât la semiţoase cât şi la sâmburoase.
Distanţa între soiul de bază şi cel polenizator, diferă în funcţie de specie şi tipul de livadă: 50
m la măr şi păr; 25 m la vişin; 100 m la nuc.

7
 Tabelul nr. 3

Modul de folosinţă a terenului

rezultat în urma organizării teritoriului în vederea înfiinţării plantaţiei

Dimensiunile
Nr
Parcela (specia / portaltoi) Lungimea Lăţimea Suprafaţa
crt.
m m ha %
1 1
2
3
4
5
n
TOTAL LIVADĂ 91,5
2 Alei tehnologice 1,3
3 Zone de întoarcere 2,7
A TOTAL TEREN AGRICOL 95,5
4 Drumuri de exploatare principale 2,0
5 Drumuri de exploatare secundare 1,9
6 Centru de exploatare fermă 0,6
7 Perdea de protecţie
B TOTAL TEREN NEAGRICOL 4,5
TOTAL GENERAL 100
 procentele sunt orientative. E de preferat să nu se depășească pentru a nu afecta eficiența culturii.

8
 2.3 Stabilirea distanţelor de plantare
Distanţele de plantare recomandate trebuie să fie în corelaţie cu vigoarea de creştere a soiurilor
şi portaltoilor, formele de coroană şi sistemul de cultură folosit( tab. 4).

2.4 Stabilirea tehnologiilor de lucru

Pregătirea terenului în vederea înfiinţării plantaţiei, constă în aplicarea unui complex de
lucrări, care să asigure realizarea condiţiilor optime atât pentru plantarea pomilor cât şi pentru
creşterea lor.
Principalele lucrări pregătitoare sunt: defrişarea vegetaţiei lemnoase existente pe terenul
respectiv; nivelarea sau modelarea terenului; amenajări antierozionale; dezinfecţia solului;
fertilizarea de bază; desfundarea terenului; nivelarea terenului desfundat.
În cazul terenurilor cu panta mai mare de 6 %, se impune efectuarea unor lucrări speciale,
cum ar fi construirea de canale pentru evacuarea apei în exces sau de aducţiune a apei pentru irigare
şi tratamente fitosanitare.

Tabelul nr. 4
Distanţe de plantare la pomi, arbuşti fructiferi şi căpşun
Distanţa de plantare
Specia Portaltoi Grupa de soiuri
între rânduri pe rând
vigoare slabă standard 4,0-4,5 1-1,5-2
slabă spur 3,5-4,0 1-1,25
Măr mijlocie standard 4-4,5 3,0-3,5
franc spur 3,5-4,0 1,5-2,5
standard 4,0-4,5 3,0-3,5
gutui viguros 4,0-4,5 2,5-3,5
mijlociu 3,5-4,0 1,5-2,5
Păr
franc viguros 4,5-5,0 4,0-4,5
mijlociu 4,0-4,5 3,0-4,0
franc viguros 5,0-6,0 3,5-4,0
Gutui
mijlociu 4,5-5,0 3,0-3,5
franc viguros 5,0-6,0 3,5-5,0
Prun corcoduş mijlociu 5,0-6,0 3,0-4,5
Oteşani
zarzar viguros 5,0-6,0 3,5-5,5
Cais corcoduş
prun
franc viguros 4,5-5,5 3,5-4,0
Piersic
migdal mijlociu 4,5-5,0 3,0-3,5
franc viguros 5,0-6,0 4,5-5,5
Migdal
mijlociu 4,0-5,0 4,0-5,0
franc viguros 6,0-7,0 4,5-5,0
Cireş
mahaleb mijlociu 5,0-6,0 3,5-4,5

9
 franc viguros 5,0-6,0 3,5-4,5
Vişin vegetativ mijlociu 4,5-5,0 3,0-3,5
pitic 4,0-4,5 2,0-2,5
J. regia viguros 10,0-12,0 8,0-10,0
Nuc altoit
J. nigra mijlociu 8,0-10,0 6,0-8,0
Castan franc viguros 8,0 6,0
comestibil mijlociu 6,0 6,0
franc 4,0-5,0 3,0-3,5
Alun
rădăcini proprii
Soc rădăcini proprii selecţionat 4,0-5,0 3,0-3,5
Cătină rădăcini proprii selecţionat 3,0-3,5 1,0-1,5
Coacăz rădăcini proprii selecţionat 2,8-3,0 1,0-1,2
Zmeur rădăcini proprii selecţionat 2,5 0,5
Mur rădăcini proprii selecţionat 2,5 1,5-1,8
Afin rădăcini proprii selecţionat 2,5 1,0
Agriş rădăcini proprii selecţionat 2,5 1,0-1,2
rădăcini proprii selecţionat 0,7-0,8 0,2-0,25
Căpşun
benzi 0,35-0,8 0,2-0,25

Terenurile în pantă se terasează în vederea reducerii gradului de înclinare, până la limita

evitării eroziunii, creindu-se condiţii optime pentru efectuarea mecanizată a lucrărilor. Nu se pot
prevedea terasări, pe versanţii supuşi alunecării, cu solul argilos sau nisipos şi cu numeroase izvoare
de coastă.
La proiectarea teraselor, trebuie alese soluţii optime care asigură reducerea cheltuielilor cât şi
păstrarea fondului funciar, pierderile determinate prin amenajarea taluzurilor fiind cât mai mici.
S.C.P.P. Iaşi recomandă efectuarea de platforme înguste cu 2-5 rânduri de pomi, ceea ce face
posibilă terasarea terenurilor cu panta de până la 20 % şi menţinerea fondului funciar.
Dezinfectarea solului se face prin prăfuirea terenului cu diferite insecticide, pentru
distrugerea larvelor, care afectează sistemul radicular la pomilor: viemele alb (Melolontha
melolontha), viermele sârmă (Agriotes lineatus) etc.
Fertilizarea de bază se efectuează înainte de desfundatul solului, prin administrarea a 40 –
60 t/ha gunoi de grajd bine fermentat şi a îngrăşămintelor chimice greu solubile, respectiv cele cu
fosfor şi potasiu, conform cartării agrochimice.
Încorporarea îngrăşămintelor chimice şi organice în sol se face prin arătură adâncă de 25 cm.
Desfundatul terenului este o lucrare obligatorie pentru livezile intensive şi superintensive şi
se execută cu 3 – 4 luni înainte de plantarea pomilor. Astfel, în cazul plantării de toamnă teremul se
desfundă vara, iar pentru cea de primăvară, toamna, până la venirea îngheţului. Pe terenurile cu panta
mai mare de 6%, desfundarea se efectuează pe direcţia curbelor de nivel, în vederea combaterii
eroziunii solului. Dacă terenul nu permite să se facă desfundarea, aceasta va fi înlocuită cu scarificarea
solului sau cu o arătură adâncă.

10
 Nivelarea terenului desfundat se face cu nivelatorul înainte de efectuarea pichetajului, prin
două treceri consecutive, în sensuri perpendiculare. Pentru afânarea stratului superficial al solului se
trece apoi cu polidiscul.
Plantarea pomilor reprezintă înfiinţarea livezii şi necesită un complex de lucrări: procurarea,
transportul şi depozitatarea în platforme a gunoiului de grajd necesar pentru fertilizarea pomilor la
plantare; procurat tutori pentru tutorat pomii în livezile intensive; procurarea, transportul şi
stratifcarea materialului săditor conform listei de soiuri; pichetarea terenului pentru stabilirea locului
fiecărui pom în funcţie de distanţa de plantare; săparea gropilor (manual sau mecanic) şi plantarea
propriu-zisă.
Întreţinerea plantaţiei până la intrarea pe rod.
În anul I şi II de la plantare obligatoriu se prevede completarea golurilor, care pot totaliza
maximum 12% (7% în anul I şi 5% în anul II) astfel încât, să se asigure o plantaţie încheiată.
După înfiinţarea livezii se aplică (în anul I) lucrări de îngrijire care să asigure prinderea
pomilor la plantare şi creşterea lor: mulcirea solului, fertilizarea suplimentară, udatul pomilor, lucrări
în verde în vederea formării coroanei, întreţinerea solului, combaterea bolilor şi dăunătorilor,
completarea golurilor cu pomi din aceleaşi soiuri şi portaltoi (7%).
În anul II se aplică în continuare lucrările de formare a coroanei pomilor; fertilizare,
întreţinerea solului, combaterea bolilor şi dăunătorilor; completarea golurilor (5%).
Următorii ani până la intrarea pe rod a pomilor, se aplică aceleaşi verigi tehnologice de bază,
dar creşte volumul şi gradul lor de dificultate.
Împrejmuirea plantaţiei se face cu un gard din plasă de sârmă susţinută de stâlpi din beton
armat şi are ca scop apărarea pomilor de atacul iepurilor şi al altor rozătoare.
Instalarea mijloacelor de susţinere se face în primul an după înfiinţarea livezii şi constă în
şpalier de beton armat, prevăzut cu 3 – 4 rânduri de sârmă galvanizată. Acest sistem are rolul de a
susţine pomii altoiţi pe portaltoi de vigoare mică şi mijlocie cu înrădăcinare superficială, cât şi pentru
palisarea ramurilor în poziţii spaţiale diferite, conform parametrilor bioconstructivi ai formei de
coroană stabilită.
Stâlpi fruntaşi sunt cei de la capetele rândurilor. Ei se aşează în poziţie oblică spre alee, sub
un unghi de 65º, introducându-se în sol la adâncimea de 60 cm.
Stâlpii mijlocaşi se plantează de a lungul rândulor de pomi, distanţa dintre ei fiind în funcţie
de vigoarea soiului şi portaltoiului:
-12-16-m pentru măr, păr / portaltoi vegetativi de vigoare redusă
-18-24 m pentru măr / portaltoi vegetativ de vigoare mijlocie; piersic; cais; vişin
-30-40 m pentru măr , păr / portaltoi franc

11
 Tabelul nr. 5
Necesarul de materiale pentru instalarea spalierului pe 1 ha plantaţie pomicolă
(lungimea rândurilor 100 m)
Distanţa dintre rânduri
Specificare U.M:
3m 4m 5m
Nr. rânduri Buc. 33 25 20
Lungimea spalierului m.l. 3300 2500 2000
Stâlpi beton -total Buc. 198 150 120
Din care: -fruntaşi Buc. 66 50 40
-mijlocaşi Buc. 132 100 80
Ancore beton Buc. 66 50 40
Sârmă galvanizată, diametru 2,8 mm m.l. 11060 8380 6700
kg 500 380 300
din care: -susţinere ( 3 rânduri) m.l 9900 7500 6000
-legat la capete (1 m x nr. sârme x nr. fruntaşi) m.l 198 150 120
-coliere (0, m x nr sârme x nr. mijlocaşi) m.l. 198 150 120
-cablu de ancorare ( 4 m / ancoră) m.l. 264 200 160
Sârmă, diametrul de 6 mm pentru legat ancore kg 53 40 32
(2 m /buc.)

Tabelul nr. 6
Raportul între grosimea, lungimea şi greutatea
sârmei galvanizate

Diametrul Lungimea Greutatea 1000 Diametrul Lungimea Greutatea

sârmei unui kg sârmă m.l. sârmă sârmei unui kg 1000 m.l.
sârmă sârmă
mm m.l. kg mm m.l. kg
1,8 50,71 19,72 3,1 17,09 58,50
2,0 41,07 24,3 3,4 14,21 70,36
2,2 33,94 29,46 3,8 11,38 87,80
2,5 26,29 38,04 4,2 9,31 107,37
2,8 20,96 47,72 4,6 7,75 128,80
3,0 50,30 6,0 395,0

Instalarea sistemului de irigaţie Funcţionarea acestor echipamente, instalaţii şi sisteme de

irigare cu furtun de picurare se bazează pe distribuirea apei în mod uniform, în puncte apropiate de plante,
în mod lent, picătură cu picătură, într-o proporţie şi cu o frecvenţă adaptată nevoilor plantei, având
posibilitatea compensării stricte a evapotranspiraţiei, permiţând un control riguros al normelor de udare
şi aplicarea acestora.

12
 A. B.
Fig. 1. A. - Schema de principiu a irigaţiei localizate;
B. - Conducte de udare echipate cu diverse tipuri de picurătoare

Amenajarea pentru irigaţie este constituită din ansamblul frontal, conductele de transport-
distribuţie, conducte de udare, alimentate de un agregat de pompare cu apa din acumularea de la baza
pantei. Se va folosi 2 pompe electrică.
Instalaţia de udare este alcatuita din:
- ansamblul frontal care cuprinde racordul la antena, regulatorul de presiune, bateria de filtre
şi debitmetrul (apometrul).
- conducta de transport - distribuţie care face legătura cu ansamblul frontal. În perimetrul
amenajat s-a prevăzut un tronson îngropat pentru această conductă. Pe conducta de transport -
distribuţie s-au prevazut robineţi cu regulator de debit.
- conductele de legatura sunt din acelaşi material, dar cu diametrul Dn = 16 mm.
- conductele de udare din polipropilenă ø = 16 - 22 mm.
- picuratoarele (care echipează conductele de udare) sunt sub formă de microtuburi din
polietilenă cu diametrul  = 0,16 mm, înţepate în conductele de udare şi anrulate pe circumferinţa
acestora. Picuratoarele se dispun pe conducta de udare echidistantat, câte 2 pentru fiecare plantă.
- fitinguri şi armături din PVC rigid pentru îmbinări şi ramificaţii.
Lucrările privind asigurarea celorlalte utilităţi, a construcţiilor auxiliare, de deservire şi
necesarul de instalaţii şi utilaje agricole– nu sunt cuprinse în prezenta documentaţie.

13
 3. MEMORIU TEHNIC
În acest capitol al proiectului, sunt prevăzute notele de calcul, antemăsurătorile, devizele pe
categorii de lucrări şi tehnologii orientative pentru înfiinţarea plantaţiei pomicole, a gardului de
protecţie şi sistemului de susţinere. Se redau şi tehnologiile privind întreţinerea plantaţiei până la
intrarea pe rod, făcându-se precizări asupra sistemului de tăiere şi conducere a pomilor, fertilizarea
solului conform cartării agrochimice, cât şi combaterea bolilor şi dăunătorilor.

Tabelul nr. 7

PLANUL DE PLANTARE
(Necesarul de pomi)
(exemplu)
Distanţa de
Suprafaţa/ soi

Rezerva 3 %
Nr. pomi
Suprafaţa
Nr. Parc.

% plantare Total
Soi/portaltoi
soi Între În pomi
Pe rând La ha.
rânduri parc.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Agen
2,4 30 5 5 400 960 29 989
707/franc
5 8 2,4 Stanley/franc 30 5 4 500 1200 36 1236
Tuleu
3,2 40 5 4,5 444 1421 43 1464
gras/franc
5,16 Stanley/franc 60 5 4 500 2580 77 2657
6 8,6 Anna
3,44 40 5 5 400 1374 41 1415
Spath/franc
Total prun 7535 226 7761

14
 PLANUL DE PLANTARE
(Necesarul de pomi)

Distanţa de
Supraf

Nr. pomi
Parc.

Supra- % plantare Rezerv Total

Nr.

aţa

Soi/portaltoi
faţa/soi soi Între a3% pomi
Pe rând La ha. În parc.
rânduri
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

15
 LUCRĂRILE MECANICE se calculează în ha.a.n., utilizând coeficientul de transformare
(Ct) indicat în normative, în funcţie de panta terenului, de tipul de sol şi de tractor.
Pornind de la cantitatea de ha.a.n., se poate calcula valoarea lucrărilor mecanice. Valoarea
unui ha.a.n. se stabileşte periodic de către Ministerul Agriculturii sau de către Agromecuri.
TRANSPORTUL diferitelor materiale se calculează în t/km, înmulţindu-se greutatea
acestora exprimată în t cu distanţa de transport. Pentru a afla valoarea transportului se înmulţeşte apoi
cu valoarea în lei per t/km, care include costul combustibilului şi o parte din cota de amortizare.
Transportul materialelor cu căruţa se plăteşte conform normelor din producţia vegetală, iar
cel efectuat cu tractorul cu remorcă tot în funcţie de distanţa de transport.
NECESARUL DE MATERIALE se calculează în funcţie de dozele de îngrăşăminte şi
pesticide recomandate pentru fiecare cultură şi în funcţie de concentraţia soluţiei, diferită după faza
de vegetaţie sau repaus.
La calcularea numărului de picheţi, se ţine cont că dintr-un tutor cu lungimea de 150-160 cm
şi diametrul de 4-5 cm, din lemn de esenţă moale, cu greutatea de 400-500 kg/mc., se pot confecţiona
4 picheţi de 30-40 cm. Se asigură picheţi pentru cca 1/3 din numărul de pomi ce urmează a fi plantaţi,
având în vedere faptul că.aceştia se reutilizează. Fiecare pichet trebuie ascuţit pentru a fi utilizat.

OBSERVAŢII privind tratamentele fitosanitare:

Folosirea repetată a unor produse sistemice, poate determina apariţia unor forme de rezistenţă
a agenţilor patogeni. Pentru evitarea acestui fenomen, se recomandă aplicarea lor numai în perioada
cu risc mare de infecţii primare (tratament prefloral şi 2-3 tratamente postflorale) şi dacă este posibil
cu alt produs.
Pentru mărirea eficacităţii tratamentelor, se recomandă asocierea unui fungicid sistemic cu
unul de contact, fie ambele în concentraţii întregi, fie ambele în concentraţii reduse la jumătate, fie
un produs (de regulă cel sistemic) în concentraţie întreagă iar celălalt în concentraţie redusă la
jumătate.
Produsele pe bază de cupru nu se vor aplica în perioada de vegetaţie după ce fructele au legat,
deoarece determină formarea rugozităţii pe fructe (când fructele ajung la 11-18 mm).
În perioada 15 mai- 1 august se recomandă utilizarea de pesticide selective, care să protejeze
entomofauna utilă. Se va evita pe cât posibil, folosirea produselor organofosforice sau a piretroizilor
sintetici cu spectru larg de acţiune.
Pentru plantaţiile în vârstă de un an, se vor folosi 0,250 l apă / pom în perioada de repaus
vegetativ şi 0,500 l apă / pom în perioada de vegetaţie. Tratamentele se vor aplica cu vermorelul sau
cu atomizorul.

16
 Pentru plantaţiile de doi ani se vor folosi 1000 l apă / ha, în anul III 1200-1400 l apă /ha, în
funcţie de densitatea pomilor la ha. Şi se vor aplica cu maşinile de stropit. (MST 900; MSPP 3x 300).

17