Sunteți pe pagina 1din 3

Consumul de roșii în România. Câte kilograme de roșii mănâncă în medie un român, într-un an!

agrointeligenta.ro - 24 noiembrie 2020 10:14

Alexandru Bibarţ este unul dintre românii pasionați de grădinărit, în special de cultura roșiilor (foto:
aradon.ro)

Câte kilograme de roșii consumă, în mediu, un român, pe parcursul unui an – un calcul făcut de
cercetătorii Institutului de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală.

Consumul mediu anual de tomate în mediul rural a crescut în perioada analizată, astfel în anul 2015
s-a înregistrat un consum de 12,6 kg/ locuitor, ajungând în anul 2019 la un consum de 13,5
kg/locuitor, reprezentând o creștere de 12%.

În mediul urban, consumul mediu anual de tomate a atins cel mai ridicat consum de 14,7 kg/locuitor
în anul 2018, în creștere cu 6% comparativ cu consumul înregistrat în anul 2015 (13,8 kg/locuitor).

”Se remarcă în medie o diferență de 1,2 kg/locuitor în ceea ce privește consumul de tomate în
mediul urban, comparativ cu mediul rural. Această diferență poate fi pusă pe seama posibilității
achiziționării tomatelor în perioada de extrasezon de către consumatorii din mediul urban, când
prețul tomatelor este mai ridicat”, arată analiza cercetătorilor români.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de


caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această
regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în
consecință.

 
Liceul Teoretic “Ana Ipătescu”,Gherla Atestat !"#$6upa o)iectivele urmarite e  ista
deose)iri in studierea pie&elor interne fa&a de celee  terne, prin faptul ca pe
pie&ele interne se urmareste studierea cererii si ofertei,
evolutia pre&urilor, pe cind pe pie&ele eterne o)iectivele se refera la determinarea poten&
ialului deimport/eport al unei &ari, sta)ilirea politicilor comerciale, vamale, tarifare,
etc+6upa sursele de informare pentru pie&ele interne se folosesc surse primare
si secundaremult mai ample, actuale si veridice, iar pentru pietele eterne se apelea'a, de
reula, doar lasurse secundare <invechite si cu rad redus de preci'ie in unele ca'uri=+6in
punctul de vedere al metodelor de o)&inere a informa&iilor, pe pie&ele interne
sefoloseste intreul arsenal de metode <investiarea documentara, o)servare, ancheta=, pe
cind pentru pie&ele eterne, datorita costurilor ridicate si a unor restrictii, se poate apela
doar la # 9 ! metode <investiarea documentara si, foarte rar, ancheta=+6in punct de vedere
al modalita&ii de orani'are a cercetarii, pentru pie&ele interne
se poate apela la oranisme speciali'ate, iar pentru pie&ele eterne se face apel la diverseor
ani'a&ii care, de cele mai multe ori, nu au leatura cu activitatea de cercetare
<intreprinderide comer& eterior, repre'entante ale firmelor in strainatate=+
1.3 tudierea cererii de !arfuri si servicii 
6omeniul central al investia&iilor de pia&a il constituie cererea de marfuri si serviciiintrucit
aceasta repre'inta premisa orani'arii eficiente a produc&iei si a activita&ii
comerciale+0ererea de marfuri si servicii este o cateorie economico(sociala caracteri'ata
prinac&iunea con3uata a nevoilor de consum, a puterii de cumparare si a deci'iei de
cumparare+ In principiu, cererea de marfuri apare pe fondul unei nevoi si, deoarece cererea
face leatura intrenevoi si consumul efectiv, ea a fost denumita si “cerere de consum”+I n t r e
cererea de consum si nevoia sociala eista o leatura stransa, dar si o
m a r e diferen&a: aria de cuprindere a nevoii sociale este mult mai mare+ 0ererea nu eprima
nevoiade consum decit in masura in care eista posi)ilitatea satisfacerii acesteia se
presupune, deci,e  i s t e n t a u n o r ) u n u r i c a r e s a a c o p e r e n e v o i a , u n o ) i e c t a l
c e r e r i i s i o a n u m i t a p u t e r e d e cumparare 9 o solva)ilitate a cererii+1niversul
nevoilor de consum este foarte variat si comple  + 8ursa de satisfacere o constituie
pia&a )unurilor materiale si serviciilor si, mai rar, ospodariile
individuale+P u t e r e a   d e   c u m p a r a r e   e s t e   o   c a t e  o r i e   e c o n o m i c o ( s o c i a l a   l e 
a t a   d e   n i v e l u l   s i   s t r u c t u r a veniturilor, modul de formare si manifestare al acestora si
nivelul si structura preturilor
 
Liceul Teoretic “Ana Ipătescu”,Gherla Atestat !"#$P u t e r e a d e c u m p a r a r e r e p r e ' i n t a
raportul dintre cerere si venit privind prin
i n t e r m e d i u l  pre&urilor+ Puterea de cumparare a popula&iei si a aentilor economici mai 
este leata si deu n e l e   e l e m e n t e   c a r e   & i n   d e   p o l i t i c a   u n u i    u v e r n   d e   d e ' v o l t
a r e   e c o n o m i c o ( s o c i a l a   a   t a r i i <sistemul de tae, impo'ite si alte restrictii
care afectea'a puterea de cumparare=+8ursa si  ura de marire a consumului popula&iei
este cresterea, diversificarea si ridicareanivelului calitativ al produc&iei de )
unuri si servicii+ Alte surse: e  ploatarea 3udicioasa a  pamantului, cresterea
productivita&ii muncii+6eci'ia de cumparare este o cateorie psiholoica prin care
consumatorul ia o hotarire privindactul de vin'are(cumparare+ Aceasta deci'ie este leata de
elemente ce tin de comportamentulconsumatorului <opinii, atitudini, motivatii=+ 6eci'ia de
cumparare este influentata hotaritor devolumul, structura si calitatea productiei, dar si
de totalitatea modalitatilor de e  punere si comerciali'are, promovare
a produselor/serviciilor+8tudierea cererii de marfuri si servicii se reali'ea'a prin trei cateorii
de metode:<a= metode de anali'a statistica<)= metode de studiere indirecta<c= metode d
e studiere directa+<a= Aceasta cateorie cuprinde:

 anali'a van'arilor si se o)&in informa&ii referitoare la volumul desfacerilor de marfuriale
unita&ilor comerciale si volumul estimat al van'arilor pe pia&a de'or  ani'ata+
Aceastametoda are in vedere doar cererea satisfacuta+

 anali'a miscarii stocurilor prin care se o)&in informatii privitoare la raportul cer
ere 9 oferta:

 Piata a)unden&a: oferta  cerere

 Piata in echili)ru: oferta 5 cerere

 Piata in penurie: oferta B cerere+

 anali'a )u  etelor  de familie prin care se o)&in informa&ii privitoare la venituril
e sicheltuielile familiilor+ <)= Aceste metode a)ordea'a cererea de marfuri si servicii in
mod indirect, ca efect al altor fenomene+ 6aca se cunosc elemente precum popula&ia &arii,
repari'area pe mediu rural/ur)an,rata soma3ului, etc+ se pot estima tendin&ele cererii de
marfuri si servicii pentru
viitor+<c= 2etodele au in vedere o)servarea, ancheta, eperimentul si simularea cu a3utorul 
carorase o)tin informa&ii mai riuroase privind cerin&ele consumatorilor

S-ar putea să vă placă și