Sunteți pe pagina 1din 64

TEMA PROIECTULUI

Sa se proiecteze o masina combinata pentru lucrarea


solului (freza cu rotoare cu axa verticala) si semanat cu
distributie continua, avand urmatoarele date initiale :
- Numarul rapoartelor de transmitere la cutia de viteze a
semanatorii este 48 ;
CUPRINS
I. Generalitati asupra lucrarilor executate cu freza si asupra
semanatului
1.1 Cerinte agro-tehnice impuse lucrarilor solului cu frezele agricole;
1.2 Generalitati despre frezele agricole; scheme;
1.3 Cerinte agro-tehnice impuse lucrarilor de semanat;
1.4 Semanatori pentru semanatul cu distributie continua;
Tendinte in constructia semanatorilor pentru semanatul cu
distributie continua;
1.5 Masini combinate de lucrat solul si semanat.
II. Proiectarea frezei
2.1. Calculul parametrilor cinematici ai frezei;
2.1.1. Calculul valorii optime a lui ;
2.1.2. Avansul pe cutit; graficul s=f(v
d
, v
p
)
2.1.3. Traiectoria cutitului; graphic pentru
max
si
min
;
2.2. Dispunerea cutitelor pe rotorul frezei;
2.3.Calculul puterii pentru antrenarea frezei.
III. Proiectarea semanatorii
3.1. Cutia de seminte;
3.2. Alegerea si calculul aparatului de distributie;
3.3. Calculul cinematic al transmisiei semanatorii;
3.4. Calculul normelor de insamantare.
IV. Elemente de calcul
4.1. Calculul organologic al unui reper din masina;
4.2. Puterea necesara pentru actionarea masinii;
4.3. Calculul lungimii marcatoarelor.
I. GENERALITATI ASUPRA LUCRARILOR EXECUATATE CU
FREZA SI ASUPRA SEMANATULUI
1.1. Cerinte agrotehnice impuse lucrarilor solului cu frezele
agricole
Avand ca efect afinarea energetica si uneori foarte profunda a
solului (625 cm), taierea si maruntirea avansata a resturilor
vegetale si solului amestecare perfecta, a acestora, frezarea este
intrebuintata:
- ca lucrare de baza inlocuind aratura (18-25 cm);
- la pregatirea patului germinativ;
- la prelucrarea in cultura a unor terenuri noi, la prelucrarea
celor turboase;
- la lucrarea de ingrijire, la adancimi de 6-5 cm;
- ca operatie obligatorie in culturile plantelor fara aratura;
- la executia unor lucrari speciale ca sapat, curatat canale, etc.
Pentru toate aceste lucrari se folosesc diferite tipuri de freze:
- pentru prelucrarea totala a solului FD 1-1,3 dezaxabila;
- pentru prelucrarea intre randuri de pomi FPP 1,3 si FVI(1,3);
- pentru pajisti si, respective vie plantata la cel putin 1,6 m
distanta intre randuri;
- pentru prasit FPL 4, pentru legumicultura realizand adancimi
de maxim 10 cm.
Procesul de lucru al frezei care consta in a taia felii subtiri de
sol la care le imprima o miscare de rotatie aruncandu-le, lovindu-le de
cutitele masinii si aparatorilor, astfel incat realizeaza o excelenta
maruntire si afinare a solului, avand ca urmare oxigenarea si
incalzirea lui. La o singura trecere cu un organ activ de freza, solul
capata insusiri fizice optime pentru germinare si rasucirea plantelor.
Efectul de maruntire a resturilor vegetale si maruntirea solului si
a mestecarilor este un proces cautat in noile tehnici moderne de
lucrare a solului la revitalizara pajistilor sau la destelenirea lor.
Frezei i se imputa efectul de distrugere a structurii solului. Are
efecte negative pe toate solurile daca lucrarea nu se executa la
maturitatea fizica a solului.
Pentru a evita distrugerea structurilor prin frezare, lucrarea se
poate executa o data la 3-4 ani dupa culturile de baza, resturi
vegetale abundente, fiind bine valorificate in ansamblul de cereale
paioase, care este suficient cu lucrarea de baza, excluzand aratura.
Reactie favorabila fata de aceasta lucrare o au culturile de soia
si grau, mai ales pe terenurile irigate, sau pe cele mai tasate sau
seci. Un mare avantaj al acestei lucrari il constituie faptul ca valorifica
complet puterea tractoarelor si ca se poate executa in combinatie cu
semanatul si fertilizarea, realizand la o singura trecere infiintarea
culturilor pe pante cu consum redus de energie si cu efect
antierozional.
1.2. Generalitati despre frezele agricole
Frezele agricole sunt masini destinate sa execute diferite
lucrari de maruntire si afanare a solului in vederea pregatirii patului
germinativ, sau lucrari de prasit, la adancimi de 6.25 cm, pentru
culturile de camp, in livezi, in legumicultura, in vii, la prelucrarea
terenurilor pentru pasuni si fanete, in terenurile mlastinoase si
turboase .
Caracteristica de baza a procesului de lucru al frezelor
consta in pregatirea patului germinativin conditii bune, maruntind,
afanand si amestecand straturile de sol cu resturile organice
existente la suprafata terenului. Dezavantajul acestora consta in
consumul specific mare de energie in comparatie cu celelalte masini
de lucrat solul.
Clasificarea frezelor agricole se face dupa urmatoarele
criterii:
Dupa destinatie, se deosebesc mai multe tipuri:
Freze de camp, destinate prelucrarii totale a solului in vederea
cultivarii plantelor de camp;
Freze pentru livezi, destinate prelucrarii solului intre si pe
randurile de pomi fructiferi;
Freze pentru vii, destinate prelucrarii solului intre randurile de
vita de vie in vederea afanarii solului si distrugerii buruienilor;
Freze pentru legumicultura, destinate prelucrarii solului in sere
si in camp si pentru prasitul culturilor legumicole intre randurile
de plante;
Freze pentru pasuni si fanete;
Freze pentru mlastini si terenuri turboase.
Dupa modul de dispunere a rotorului fata de sol, se deosebesc
urmatoarele tipuri de freze:
Cu rotor cu axa orizontala si perpendiculara pe directia de
inaintare;
Cu rotor cu axa verticala;
Cu rotor cu axa inclinata fata de directia de inaintare.
Dupa modul de actionare:
Freze tractate de tractor;
Freze semipurtate si purtate de tractoare;
Freze autodeplasabile sau motofreze.
Frezele se compun din: un cadru pe care se monteaza rotorul cu
cutitesi mecanismele pentru transmiterea miscarii de rotatie de la
priza de putere a tractorului la rotor; dispozitivul (cadrul) de cuplare la
tractor existent la frezele purtate si triunghiul de tractiune existent la
frezele tractate; mecanismele pentru reglarea adancimii de lucru.
Tipuri principale de freze agricole:
a) Freze pentru camp sunt destinate prelucrarii totale a solului
si executa lucrarea fundamentala la o singura trecere, in vederea
formarii patului germinativ pe adancimea de 20-25 cm.
Freza FU-18destinata lucrarilor in camp este purtata de
tractorul A-1800A si destinata pentru lucrarea totala a solului fara
aratura, in soluri mijlocii si grele, pe teren plansi pentru prelucrarea
araturilor excesiv de bulgaroase.
Freza FU-18 se compune dintr-un cadru, transmisia formata
dintr-un arbore cardanic, un cuplaj de siguranta, un reductor central,
un reductor lateral, rotorul cu cutite, mecanismele de reglare a
adancimii de lucru si carcasa pentru maruntirea suplimentara a
solului prin impactul acestuia pe carcasa.
Schema cinematica a transmisiei frezei FU-18 este
reprezentata in fig.1.
Fig.1
Modificarea numarului de rotatii ale rotorului frezei se obtine
prin folosirea a doua perechi de roti dintate care se pot schimba intre
ele.
b) Freze pentru livezi: sunt destinate lucrarilor de maruntire a
solului,de spargere a crustei si de distrugere a buruienilor in livezi.
Freza dezaxabila pentru livezi FDL-1,3 este purtata de tractor si
destinata lucrarilor solului in livezi plantate pe terenuri plane sau pe
pante pana la 0,34rad(20); adancimea de lucru este variabila in
limitele 4-12 cm.

Fig.2
In figura 2 este reprezentata schema cinematica a transmisiei
frezei FDL-1,3. De la priza de putere a tractorului, prin arborele
cardanic 1 si cuplajul de siguranta cu frictiune 2, miscarea se
retransmite la reductorul 3, unde prin intermediul rotilor dintate
ajunge la rotorul 4 al frezei.
Rotorul cu cutite( impreuna cu transmisia) se poate deplasa
fata de cadrul principal, putandu-se astfel apropia sau departa de
randul de pomi. In acest scop, freza este prevazuta cu un mecanism
de dezaxare actionat cu ajutorul unui volan.


c)Frezele pentru vii
Sunt destinate, in principal, pentru prelucrarea solului intre
randurile de vita de vie, pentru maruntirea si afanarea solului si
distrugerea buruienilor. Freza purtata pentru vie FV-1-1,5 este
folosita la plantatiile cu distanta intre randuri de 1,6-2,25m, la lucrarile
de intretinere a solului si extirparea buruienilor. Daca distanta intre
randuri este de 3- 3,6m, atunci se efectueaza doua treceri pe acelasi
nivel. Freza se utilizeaza pe toate tipurile de sol, cu exceptia
terenurilor pietroase.

Fig.3
d)Freze pentru legumicultura sunt destinate maruntirii in
conditii foarte bune a solului in sere si pentru cultura in camp a
legumelor. Aceste freze au constructia generala asemanatoare cu a
frezelor de camp. De asemena in legumicultura se folosesc si freze
pentru prasit intre randurile de plante.
In fig.4 se prezinta freza de prasit pentru legumicultura FPL-4.
Aceasta este purtata pe tractor si destinata lucrarilor de distrugere a
buruienilor, spargera crustei, maruntire si afanare a solului intre
randurile de plante legumile. Concomitent cu prasitul, freza poate
deschide canale si braze de udare in culturi legumicole irigate.
Latimea de lucru a unui rotor ce lucreaza pe un interval este variabila
in trepte dupa modul de montare a cutitelor pe rotor astfel: 29,43,56
si 70 cm.

Fig.4
e)Freze pentru pasuni sunt destinate prelucrarii stratului
intelenit de pe pasuni, pentru crearea conditiilor necesare factorilor
de vegetatie a plantelor.
Freza purtata pentru pasuni FPP-1,3 lucreaza la adancimea
maxima de 18 cm, iar la prelucrarea solului pentru culturile
legumicole la 20 cm. Freza este dzaxata fata de axa agregatului.
f)Freza laterala cu palpator
Frezele pentru livezi echipate cu mecanisme speciale cu
palpatoare sunt destinate prelucrarii solului pe randul de pomi.
De cadrul masinii se monteaza articulat lonjeronul, legatura
fiind facuta prin intermediul unui mecanism cu paralelogram
deformabil. Rotorul este montat pe lonjeronul .
Pe masina se monteaza instalatia hidraulica formata din
rezervorul Rz, pompa P, distribuitorul D si cilindrul CH. Distribuitorul
D este comandat prin intermediul palpatorului .
In timpul lucrului, agregatul deplasandu-se printe randurile de
pomi, prelucreaza solul dintre pomi pe rand. Cand palpatorul
intalneste trunchiul pomului, datorita miscarii de inaintare a frezei,
acestuia i se imprima o miscare de rotatie in sensul acelor de
ceasornic si printr-un sistem de parghii comanda sertarul
distribuitorului pentru retragera rotorului cu cutite. Dupa depasirea
pomului, palpatorul, sub actiunea arcului, revine in pozitia initiala,
sertarul distribuitorului fiind deplasat in sens invers pentru comanda
deplasarii rotorului spre randul de pomi.
g)Frezelor cu rotor orizontal si cu axul acestuia perpendicular
pe directia de inaintare sunt cele mai raspandite. Asemenea rotoare
echipeaza toate frezele prezentate anterior.
h)Frezele cu rotor vertical sunt putin raspandite, fiind destinate
mai ales maruntirii araturilor bulgaroase. Aceste freze sunt executate
din mai multe rotoare, de la 2 la 8 bucati, dispuse in linie, fiecare rotor
fiind prevazut cu mai multe cutite, mai frecvent 2-4 bucati de forme
diferite( repte, elicoidale, curbate). La aceste masini, actionarea
rotoarelor se face prin intermediul unei transmisii cu roti cilindrice,
montate intr-o carcasa comuna.
In tabelul 1 sunt prezentate caracteristicile principale ale unor
tipuri de freze fabricate in Romania.
1.3. Cerinte agro-tehnice impuse lucrarilor de semanat
Caracte-
ristice
Freza de
prasit legume
FPL 4
Freza
dezaxata
FD 1,3
Freza
pentru vie
FV 0,9
1,5
Freza
pentru
pasuni
FPP 1,3
Freza cu
palpator
pentru
livezi
Freza pentru culturile
de camp
F - 18
1 2 3 4 5 6 7
Tipul Purtata Purtata Purtata Purtata Purtata Purtata
Destinatia
Lucrarea
solului intre
randurile de
legume
plantate la
dist. 45-90cm
Lucrarea
solului in
livezi pe
intrevalul
dintre
randurile de
pomi
Lucrarea
solului
intre
randurile
de vita cu
dist. de
1,6-3,6 m
Prelucrare
a stratului
intelenit de
pe pasuni
si
pregatirea
patului
germinativ
Lucrarea
solului in
livezi pe
randul de
pomi
Prelucrarea totala a
solului fara aratura
pe soluri mijlocii si
grele si prelucrarea
aratariloe excesiv de
bulgaroase
Latimea de
lucru [m]
1,8-2,8 1,32 0,9-1,5 1,3 0,6 3,3
Adancimea
maxima de
lucru in cm
8 12 13
10-18
(pasune)
15-20
(legumicult
ura)
12 12
Nr. de rotoare
cu cutite in buc.
4 1 1 1 1 1
Diametrul
rotorului in mm
400 490 380 510 380 540
Nr. de discuri
pe rotor in buc.
2 sau 4 6 6 sau 8 7 6 14
Nr. de cutite pt
un disc in buc.
4 6 4 6 (3 pe
discurile
marginale)
3
6 (3 pe discurile
marginale)
Turatia rotorului
frezei in rad/s
rot/m
43,45 (415)
18,84 (180) 17,79
(170)
18,07
(144)
16,85
(161)
21,14
(202)
29,55
(225)
20,94
(200)
16,64 (159)
19,68 (188)
21,35 (204)
25,12 (240)
Masa totala in
kg
685 385 380 500 420 2200
Capacitatea de
lucru in ha/sch
4,5 3,5 3,5-5,0
1,7-1,9
(pasuni)
2,6-2,7
(legumicult
ura)
0,5 7-15
Semanatul este lucrarea prin care se introduce semintele in
pamant in vederea infiintarii unei noi culturi.
Aceeasi operatie poarta denumirea de plantat, cand in sol se
introduc organe vegetale de inmultire (tuberculi, bulbi, radacini,
virgula, tulpini, plantuce intregi, rasaduri).
Epoca optima de semanat element tehnic de mare importanta,
depinde de conditiile in care germineaza diferite seminte, de
comportarea plantelor tinere la temperature scazute, lungi perioade
de vegetatie, zona climatica.
In conditiile climatului continental de la noi se diferentiaza trei
perioade de semanat :
1. Perioada de toamna (20 aug. 20 oct.) - care s-a dovedit
potrivita din zone reci rezistente la temperaturi scazute.
2. Perioada de primavera (1 martie 1015 mai) potrivita
pentru culturile mai sensibile la temperaturi scazute.
3. Perioada de vara pentru descongestionarea perioadei de
primavara in care se preteaza a fi insamantate majoritatea culturilor.
In perioada de toamna se insamanteaza in conditii de la noi din
tara rapita, mazarea, secara, orzul, orzoaica, ovazul si graul.
La alegerea perioadei optime de semanat pentru aceste culturi
trebuie sa se tina seama de constanta termica necesara parcurgerii
tuturor fazelor de vegetatie din toamna (germinatie, rasarire,
inradacinare, infratire sau formarea rozetei de frunze, calire pentru
iernat specifice fiecarei dintre ele).
Respectarea perioadei optime de semanat este de importanta
esentiala pentru aceste culture, obtinandu-se productii ridicate.
Semanatul mai devreme duce la cresterea viguroasa a plantelor din
toamna, solul formeaza crusta si apar buruieni greu de combatut. In
aceasta perioada plantele sunt tocate de unele boli si daunatori.
In timpul iernii se decalesc usor, in perioadele calde se epuizeaza
sub stratul de zapada fiind distruse de gerare. Semanatele prea
tarziu sunt surprinse de primele geruri, multe dintre ele dispar, nu
parcurg toate fazele, isi prelungesc vegetatia in vara, in perioadele
secetoase ceea ce diminueaza mult productia.
Perioada de vara este mai lunga decat cea de toamna, astfel ca
ea poate fi impartita in doua epoci dupa criteriul temperaturii minime
de germinare (in doua epoci) a semintelor.
Etapa I incepand de la o desprimavara pana la temperatura de
8
0
C in sol la o adancime de 5-10 cm in cadrul acestei epoci se
insamanteaza plantele cu temperaturi minime de germinatie 1-8
0
C
esalonat functie de acest factor si rezistenta plantelor tinere la
eventualele ingheturi.
Etapa II se insamanteaza plantele cu temperaturi minime de
germinare 8-10
0
C care nu suporta temperaturi scazute in primele zile
dupa rasarire.
Desimea de semanat (plantat) este cel mai important element
tehnic al lucrarii de semanat reprezentand numarul de seminte
germinabile introduse in sol pe unitatea de suprafata. Deci, exista
norme de desime prin decret, desimea optima pentru fiecare sola, o
stabileste inginerul agronomic.
Specia cultivata prin habitatul ei (inaltimea de ramificare, pozitia
lastarelor si a frunzelor conformatiei semintelor) cerintele fata de
vegetatie, comportament.
Principalele specii cultivate pot fi grupa astfel :
Plantele de talie mare necesitand o desime mica 3-25 boabe
germinabile la m
2
de porumb, floarea-soarelui, orhide.
Plantele de talie mica si desime mare 80-100 b.g.m.P. mazare,
orez, orzoaica, grau, orz, secara, rapita, lucerna si trifoi.
Plantele cu desime foarte mare 100-300 b.g.m.P. inul pentru
fibre, inul mixt.
Norme de samantat reprezinta cantitatea de samanta necesara
insamantarii unui hectar pentru realizarea desimii optime de
semanat. Marimea ei depinde de valoarea utila a semintelor,
marimea lor si desimea de semanat.
Sub raportul formei sectiunii spatiului de nutritie al fiecarei
plante data de distanta intre randuri si de distanta intre pe rand se
deosebesc mai multe metode de semanat :
Semanatul in randuri obisnuite (10-15 cm distanta intre randuri)
obisnuit la noi in tara 12,5 cm si distante mai mici pe rand (functie de
desime) poarta aceasta denumire fiind aproape generalizat pentru
culturile cu desime mare si foarte mare cereale paioase, graminee,
leguminoase, furajere, legume pentru boabe, mazare, linte, lupin,
plante textile, in si canepa.
Semanatoarele universale (SUP 21, SUP 29, SUP - 48) pot fi
folosite cu success la practicarea acestor metode.
Semanatul in randuri dese 5-8 cm intre randuri si 1-7 cm, intre
plante pe rand functie de desime reprezinta metoda optima de
semanat pentru culturile care se seamana azi in randuri obisnuite,
mai ales pentru cele cu desimi foarte mari.
Semanatul in randuri indepartate, echidistante, la distanta de
30-100 cm se practica pentru culturile cu desimile mijlocie si mica cu
ajutorul semanatorii universale care debiteaza o cantitate uniforma
de samanta pe toata lungimea randului sau a celor de precizie (SPC
6, SPC 8, SPC - 10).
Principalele proprietati fizice ale semintelor:
- Determinarea umiditatii semintelor:
Continutul in apa al semintelor constituie una din cele mai
importante insusiri de calitate negatic cu continutul de substanta
uscata si deci cu valoarea semintelor.
Rezistenta la pastrarea semintelor depinde tot de continutul lor
de apa cu cat este mai mare cu atat se intesifica procesul de
respiratie si transpiratie si se degaja mai mult CO
2
.
Reducerea umiditatii prin uscare este absolute necesara pentru
a evita auto-incingerea, mucegairea si alterarea.
Umiditatea semintelor variaza in limite foarte largi functie de
numerosi factori.
Zona de cultura, metoda si tipul de recoltare, condtitiile de
depozitare si conservare, umiditatea atmosferia, umiditatea
momentarea a semintelor reprezinta continutul in apa, raportat la
masa totala a semintelor.
- Determinarea puritatii fizice a semintelor (P% din masa). Puritatea
fizica a semintelor este procentul de samanta pura raportat la masa
totala a probei de analizat.
Puritatea fizica trebuie cunoscuta in diferite momente ale
procesului tehnologic de cultura a plantelor :
- la recoltare, ca principali indicatori de calitate;
- in procesul de conditionare;
- pentru alegerea mijloacelor adecvate ca si pentru reglarea lor
si in final la aprecierea calitatii lucrarii de cultivare a
semintelor;
- la semanat pentru a calcula volumul cultivat a semintelor si
normelor de samanta;
- la valorificarea produselor pentru stabilirea destinatiei, clasei
de calitate si preturi.
Puritatea fizica a semintelor destinate insamantarii reprezinta
raportul dintre procentul intre masa semintelor pure ce par capabile
sa germineze si masa totala a acestora.
Standardele de stat prevad valori ale acestui indice de calitate,
variabile cu specia, de regula mai mari decat puritate semintelor din
buncarul combinei, ceea ce determina necesitatatea conditionarii
acestora.
Sticlozitatea semintelor (S%) este o insusire fizica de calitate
a boabelor unor cereale (grau, orz, orez, porumb) exprimand
procesul numeric de boabe care in sectiune transversala, cu aspect
in intregime sticlos.
Sticlozitatea se coreleaza pozitiv cu continutul de proteine si cu
rezistenta mecanica a bobului.
Sorbtiunea este proprietatea semintelor de a absorbi apa sau
gaze din mediul inconjurator prin absorbire, condensare.
Procesul prezinta interes in tehnica uscarii, aerarii, gazarii si
conservarii semintelor.
Termoconductibilitatea semintelor migrarea caldurii in masele
de seminte se face prin conductibilitate calorica, conventie si iradiere
calorica conductibilitate calorica a componentelor maselor de seminte
este foarte redusa datorita compozitiilor chimice si spatiului ocupat de
aer.
Conventia deplasarea caldurii prin aerul dintre seminte.
Iradiere calorica consta in incalzirea boabelor masura de
caldura. Aceasta va fi cu atat mai intinsa cu cat suprafata de contact
este mai mare.
Masa a o mie de seminte [MMB] (g) indicatii asupra marimii si
densitatii acestora, serveste la calculul normei de samanta la hectar
si la alegerea mijloacelor de sortat.
Germinatia, rasarirea, demarajul culturii sunt superioare la
folosirea unor seminte cu masa mai mare. In afara de faptul ca au
valori foarte diferite cu specia sunt si alti factori :conditiile climatice,
factori tehnologici.
Masa specifica (densitatea reala) a semintelor [
S
](7/m
3
)
reprezinta raportul intre masa si volumul semintelor si arata gradul de
maturare a acestora.
Masa hectolitrica [MH](kg/hl) este masa unui hectolitru de
seminte fiind influentata de umiditate, forma, marime, puritate si masa
specifica.
Serveste la calculul volumului cutiilor de la semanatori,
organizarea procesului de lucru la semanat.
Viteza critica de plutire (m/s) viteza curentului de aer care
circula printr-o conducta de jos in sus, la care boabele, lasate sa
cada in acest curent, plutesc.
Este proportionala cu masa a o mie de seminte si densitatea.
1.4. Semanatori pentru semanatul cu distributie continua
Masinile de semanat folosite in prezent in agricultura se pot
clasifica dupa criteriile:
a)Dupa modul de distributie a semintelor:
Masini de semanat cu distributia semintelor in flux continuu;
Masini de semanat cu distributia semintelor in flux discontinuu
(bob cu bob sau in cuiburi).
Masinile de semanat cu distributia semintelor in flux continuu
sunt folosite la semanatul cerealelor paioase, legumelor, ierburilor,
inului, etc. Aceste masini efectueaza semanatul in randuri, de obicei
la distanta dintre randuri de 12-15cm. Ele pot fi echipate pentru
semanatul in benzi. Datorita faptului ca aceste masini sunt folosite la
semanatul mai multor culturi, ele au capatat denumirea de masini de
semanat universale.
Masinile de semanat cu distributia semintelor in flux
discontinuu sunt folosite la semanatul porumbului, sfeclei de zahar,
florii-soarelui, fasolei, etc. Cu aceste masini se realizeaza semanatul
in cuiburi, la distante diferite intre randurile de cuiburi (d>35cm) si
intre cuiburi (seminte) pe rand (d
c
=2,5-140cm). Fiind folosite la
semanatul culturilor prasitoare, aceceste masini au capatat
denumirea de masini de semant plante prasitoare. Masinile de
semanat plante prasitoare asigura semanatul la distante intre
seminte pe rand aproximativ constante, cu abateri mici fata de
distanta reglata. Totodata, ele asigura semanatul in fiecare cuib a
aceluiasi numar de seminte. Datorita acestor incidente masinile de
semanat plante prasitoare se mai numesc masini de semanat de
precizie. Ele pot fi tractate, purtate si semipurtate.
Masini de semanat universale
Constructia unei masini de semanat universale include in
componenta sa urmatoarele parti: cutia cu seminte, aparate de
distributie, tuburi de conducere a semintelor, brazdare, transmisia
pentru actionarea aparatelorde distributie si marcatoare pentru
asigurarea conducerii agregatuluide semanat in timpul lucrului. Toate
aceste parti sunt montate pe un cadru sustinut pe roti.
a)Masini de semanat tractate
Schema este prezenta in fig5. Pe cadrul 1 al masinii sunt
montate urmatoarele subansambluri: cutia de seminte 2, cu agitatorul
3 si aparatele de distributie 4, tuburile de conducere a semintelor 5,
brazdarul 6 si marcatoarele.

Fig.5
Cadrul masinii de semanat tractate este realizat sub forma unei
forme plate. Cadrul este sustinut pe doua roti 7, care sunt rotile de
transport ale masinii. In partea anterioara, cadrul masinii este
prevazut cu triunghi de tractiune montat rigid de cadru. Pentru
afanarea solului pe urmele lasate de rotile tractorului, masina este
prevazuta cu doua grupuri de scormonitoare 8. Acoperirea
suplimentara a semintelor cu sol si nivelarea solului dupa semanat
se realizeaza cu grupa de inele 9.
Ridicarea si coborarea brazdarelor masinii, la trecerea masinii
din pozitie de lucru in pozitie de transport si invers, se face cu
ajutorul unui mecanism actionat de cilindrul hidraulic. Actionarea
aparatelor de distributie se face de la una din rotile masinii. Pentru
intreruperea transmisiei miscarii la aparatele de distributie este
prevazut un cuplaj cu gheara, actionat printr-un mecanism de cilindrul
hidraulic CH.
b)Masini de semanat purtate
Au aceleasi organe componente casi cele tractate (fig6). Cadrul
masinii este prevazut in partea anteiroara cu triunghiul de prindere. Si
unele masini de semanat purtate se prevad cu scormonitoare pentru
afanarea solului tasat de rotile tractorului. Masinile de semanat
purtate se prevad cu dispozitive de protejare a brazdarelor.
Actionarea aparatelor de distributie se face de la rotile masinii
realizandu-se astfel concordanta intre viteza de deplasare a masinii
si viteza de rotatie a aparatelor de distributie.

Fig.6

c)Masini de semanat combinate
Acestea au in afara de de organele pt efectuarea semanatului,
se prevad cu organe pentru efectuarea altor lucrari.
La masinile de semanat combinate, pentru semanat si
incorporat ingrasaminte, echipamentul de incorporat ingrasaminte
(fig6) este format din cutia 1 pentru incorporat ingrasaminte, cu
agitatorul 2 si aparatele de distribuit ingrasaminte 3, tuburile de
conducere a ingrasamintelor 4, brazdarele de incorporate
ingrasaminte 5. Actionarea aparatelor de distributie a ingrasamintelor
se face tot la rotile masinii, cele doua procese semanat si incorporat
ingrasaminte desfasurandu-se concomitent.
In tara noastra se fabrica si se utilizeaza semanatorile SUP-21,
SUP-29 si SUP-48M. Schema functionala a masinii SUP-48 este
prezentata in fig.7.

Fig.7
Semanatoarea SUP-48 este destinata pentrul semanatul
culturilor de camp (cereale, legume, ierburi, canepa, etc). Cadrul
masinii este realizat din teava, fiind format din 3 tronsoane.
Tronsoanele laterale sunt articulate de tronsonul central si se pota
rabate fata de acesta cu 90 in plan vertical, ceea ce permite
reducerea latimii masinii in timpul transportului. Cutia de seminte este
montata pe tronsonul central. Transportul semintelor de la aparatele
de distributie spre brazdare se face pneumatic. In acest scop masina
este prevazuta cu un ventilator actionat de la priza de putere a
tractorului.
Mecanismul de protejare a brazdarelor este actionat prin
intermediul unui cilindru hidraulic.
Masini de semant plante prasitoare
Constructia unei masini de semanatplante prasitoare include in
componenta sa: sectii de semanat, montate pe un cadru, si
marcatoare pentru asigurarea conducerii agregatului de semanat in
timpul lucrului. Cadrul masinii pe care se monteaza sectiile este
prevazut cu roti proprii de sprijin.
In tara noastra se fabrica si se utilizeaza semanatoarea SPC-6
(fig8). Semanatoarea SPC-6 (semantoare pentru plante prasitoare,
combinata cu 6 sectii de semanat) este o masina purtata, destinata
pentru a lucra in agregat cu tractorul U-650. Concomitent cu
semanatul, masina poate efectua stropirea solului pe fasii, de-a
lungul randurilor sau pe intreaga latime de lucru cu substante erbicide
sau insecticide.

Fig.8

1.5 Masini combinate de lucrat solul si semanat
In scopul realizarii unei araturi de calitate si pentru executarea
mai multor lucrari la o singura trecere, s-au realizat diferite masini
combinate in componenta carora intra si rotoarele cu cutite ale
frezelor.
Denumire [mm]
Lungim
ea
Latim
ea
[mm]
Grosi
mea
[mm]
MMB
[g]
MH
[kg/hl
]
Masa
volumetri
ca
[T/m
3
]
Norma
de
seman
at
[kg/ha
]
Adancim
ea
de
semanat
[cm]
Distant
a
Intre
randur
i [cm]
1.Grau 48-8 1,8-4 1,6-3,6 23-48 68-85 0,76 190-
300
5-6 13,5
2.Secara 5-10 1,4-3,6 1-3,5 20-38 65-80 0,73 140-
160
3-5 12,5
3.Orz si
orzoaica
7-14,6 2-5 1,2-4,5 25-50 55-80 0,65 160-
220
5-6 12,5
4.Ovaz 5-11 1,4-4 1-4 20-50 35-60 0,45 150-
200
3-6 12,5
5.Orez 5-9 2,5-5 2-2,5 25-45 44-65 0,52 270-
300
1-3 12,5
6.Iu pt fibre 4-4,7 2-2,5 1,2-1,4 3-3,5 65-68 0,73 120-
130
3 7-10
7.Iu pt ulei 5-9 1,7-3,7 0,5-2 5,5-14 64-75 0,73 60-90 3 6-12,5
8.Canepa pt
fibra
2,8-6,5 2-5 1,7-4 10-32 48-62 0,6 12-25 3-4 12,5
9.Lucerna 2,25-2,5 1,2-2 0,5-1,3 1,0-
2,7
74-78 0,78 15-20 15-25 12,5
10.Trifoi rosu 1,75-
2,25
3-6,1 0,1-1,3 1,0-
2,2
70-80 0,75 15-18 2-3 12,3
11.Sparceta 5,1-7,1 0,8-1,6 2,2-3,7 16-25 30-34 0,34 25-30 3-4 12,5
12.Grizdei 1-1,8 0,7-1,4 1-1,3 71-74 0,75 2-5 2-3 12,5
13.Grizdei 160-
320
75-85 0,8 250-
350
5-8 12,5
14.Lintea 28-60 74-85 0,78 80-100 3-5 12,5
15.Rapita 4-5,5 60-70 0,69 8-15 2-3 12,5
16.Mac 0,5 60 0,6 2-3 1-2 50
17.Varza 1,7-2,7 1,2-2,5 1,2-2,5 4,36 68-70 0,89 1,2-2,5 1,5-2,5 10
18.Ceapa 2,0-3,7 1,4-3,2 1,0-2,5 4,8 38-52 0,51 6-8,5 1-1,5 65-15-
44-15
19.Morcov 1,7-4,5 0,7-2,5 0,4-2,0 1,3 34-38 0,37 3,5-4 2-3 35-25
20.Patrunjel 1,5-2,7 0,7-1,5 0,4-1,2 1,1 50-60 0,59 6-10 2-3 35-25
21.Tomate 3-4,9 2,0-3,7 0,7-1,4 3,5 25-30 0,29 1,5 1,5-2,5 100+40
/20
22.Chiminoc 45-50 0,49 10 2-3 12,5
23.Coreandru 46-50 0,49 10 2-3 12.5
Unele proprietati fizico- mecanice ale semintelor de legume
Specia
Dimensiunile semintei
(mm)
Masa a
1000 de
Semin-
te
(g)
Masa
Specifi-
ca
(g/cm
3
)
Masa
Volume-
trica
(kg/m
3
)
Unghiul de
frecare
dinamica
(grade) Grosi
mea
Lati-
mea
Lungi
mea
Varza 1,2-2,5 1,2-2,5 1,7-2,7 4,36 0,65 1,0 12
Ceapa 1,0-2,5 1,4-3,2 2,0-3,7 1,3 0,49 0,98 40
Morcov 0,4-2,0 0,7-2,5 1,7-4,5 22,3 0,48 1,0 32
Castra-
Veti
0,8-2,2 3,0-4,5 6,7-
12,5
1,1 0,5 1,1 33
Patrun-
jel
0,4-1,2 0,7-1,5 1,5-2,7 3,5 0,5 1,1 28
Tomate 0,7-1,4 2,0-3,7 3,0-4,9 7,9 0,25 1,28 38
Ridichi
de luna
1,1-1,0 1,1-3,0 2,0-4,0 14,0 0,68 1,08 23
Ridichi
de iarna
2,2-3,2 2,2-3,2 2,5-4,2 1,08 0,64 1,15 23
Salata 0,4-1,0 1,0-2,2 3,2-4,7 1,8 0,52 1,0 30
Marar 0,2-1,0 1,0-2,5 2,5-4,5 9,6 0,32 0,8 30
Spanac 1,5-3,0 2,0-4,2 2,5-5,0 448 0,43 0,8 25
Dovleac 2,2-3,7 8,7-
12,0
16,0-
21,5
0,47 0,39 1,0 30
Telina 0,6-1,9 0,8-1,0 1,1-1,9 97 0,48 0,8 30
Cultura Densitate
Mii bbg/ha,
kg/ha
Distanta
dintre
randuri
[cm]
Adancime
[cm]
Densitate
[g/cm
3
]
Distanta in
rand
Porumb 55-64
70-90
60-70 5-7
4-6
1,3-1,4 22-30
16-24
Floarea-
Soarelui
50-60
55-70
60-70 6-8 0,9-1,2 24-33
20-30
Soia 450-500
500-550
12,5 3-5
3-4
1-1,2 16-18
15-18
Sfecla 83-100 45-60 2-4 0,8-1 18-24
Sorg 40-60 70-80 3-5 1,0-1,3 20-35
Bumbac 120-140,16-
22
60 4-5 1,0-1,3 12-14
Bob 400-500,170-
200
50-60 6-8 1,2-1,4 4-5
Ricin 5-7,5
70-60, 22-30
80 5-7 1-1,2 16-18
Pepene
verde
2,0-2,7 4,4-8,2 7,0-
13,5
97 0,4 1,2 27
Pepene
galben
1,5-2,5 3,2-5,2 5,2-9,2 34 0,5 1,0 26
Sfecla
rosie
1,5-5,5 1,5-5,5 2,5-6,5 12,2 0,2 0,7 30
Principalele insusiri de seminte ale legumelor (STAS 814/1975)
Specia
Puritatea
maxima
Germinatia
minima
Umiditatea
de pastrare
MMB
[g]
Nr. de
seminte
dintr-un
gram
MH
[kg/hl]
Ardei 98 80 11 3,5-8 125-280 48-50
Bame 98 80 12 65-85 12-15 55-52
Bob 98 90 14 800-1200 1 70-75
Cicoare 96 70 12 1-1.3 770-900 34-40
Castraveti 98 85 10 22-40 25-45 48-50
Ceapa 98 85 12 2,7-5 200-360 38-52
Conopida 98 75 10 2,2-3 330-470 68-70
Dovlecei 98 85 10 90-150 7-11 50-55
Fasole 98 90 14 200-700 1-9 75-80
Gulie 98 85 10 2,5-4 240-250 68-70
Mazare 98 80 14 120-350 5-8 78-83
Morcov 96 90 14 1,1-1,2 800-900 34-38
Pastarnac 96 70 11 3,5 200-330 20-24
Patlagele 97 60 12 2,5-5 200-300 53-58
Vinete 97 75 11
Patrunjel 97 75 12 1,2-1,8 600-800 50-60
Pepene g. 98 80 10 30-50 20-35 47-51
Pepene v. 98 80 10 30-150 7-35 40-50
Praz 98 70 12 2,3-3,6 270-420 40-52
Ridichi 97 80 12 7-12 80-135 63-65
Salata 96 80 9 1-1,2 800-1000 46-48
Sfecla r. 97 75 13 15-30 30-70 20-25
Spanac 97 70 13 7-12 85-135 50-58
Tomate 97 85 11 2,7-3,4 300-370 25-30
Telina 97 70 12 0,3-0,6 2000-3000 45-55
Varza a. 98 85 10 3,2-4,2 240-300 68-70
Marar 95 50 12 1,2-2 500-830 30-35
II. PROIECTAREA FREZEI
2.1. Calculul parametrilor cinematici ai frezei
Procesul de lucru executat de rotorul frezei consta in urmatoarele
faze:
- patrunderea cutitelor in sol
- desprinderea feliilor de sol
- antrenarea feliilor de sol in miscare de rotatie
- lovirea (ciocnirea) acestora de carcasa frezei
- maruntirea suplimentara a lor
- nivelarea stratului de sol maruntit cu ajutorul partii terminale
rabatabile a carcasei.
Procesul de frezare al solului cu ajutorul rotoarelor orizontale, se
executa in doua sensuri; de jos in sus, adica de la fundul brazdei spre
suprafata terenului si de sus in jos, adica de la suprafata solului spre
fundul brazdei.
Fazele principale ale procesului de frezare depend de regimul
cinematic de lucru al cutitelor.
Cutitele rotorului executa o miscare complexa, care consta dintr-o
miscare de rotatie relativa in jurul axului rotorului, cu viteza
unghiulara () si dintr-o miscare de translatie sau avans a masinei
(frezei) cu viteza V
m
realizata datorita deplasarii tractorului.
Prin compunerea acestor doua miscari, de rotatie si de
translatie V
m
, fiecare cutit va desprinde din masa de sol o felie, pe
care o va antrena spre partea posterioara a masinii, izbind-o de
carcasa acesteia.
Pentru determinarea parametrilor cinematici ai frezelor, se
considera ca atat miscarea de rotatie cat si miscarea de translatie
(avans) V
m
a masinii sunt uniforme, desi viteza periferica V
p
a
rotorului poate varia din cauza oscilatiilor miscarii organelor de
transisie, iar viteza V
m
poate varia din cauza patinarii rotilor motrice
ale tractorului.
Compunerea celor doua miscari de rotatie V
p
si translatie V
m
determina traiectoriile absolute ale varfurilor cutitelor frezei, care sunt
de forma unor curbe cicloidale si se pot determina pe cale grafica si
analitica.
Cerinta de baza impusa procesului tehnologic de lucru al frezei
consta in maruntirea si afinarea solului la un grad ridicat fara, insa, a-l
pulverize; fundul brazdei trebuie sa ramana fara creste.
Parametrii traiectoriei (trohoidei) descries de cutit prin compunerea
celor doua miscari V
m
si V
p
.
Procesul tehnologic impus poate avea loc numai in cazul cand
viteza periferica a cutitelor V
p
= R este mai mare decat viteza de
avans a frezei (masinii) adica V
p
>V
m
, unde R este raza rotorului.
Raportul dintre V
p
si V
m
trebuie sa fie mai mare decat unitatea si
se noteaza cu , fiind definit indicele cinematic al frezei : =
Vm
V
p
.
= 38, iar in unele cazuri la asa numitele freze rapide, aceste
valori pot fi depasite = 10.12.
Alegem o freza de camp care lucreaza in conditii usoare cu cutite
in forma de ,,L.
Fig. a) parametrii cutitului in forma de ,,L
Fig. b) dispunerea cutitului fata de raza discului de montaj
Fig. c) montarea alternativa a cutitelor pe disc
Fig. d) rotor cu cutite in (functie) forma de ,,L
1 arbore
2 cutit stanga
3 disc
4 cutit dreapta
5 cadrul frezei
6 roata de lant
z numar de cutite pe un organ de lucru
i unghiul de ascutire
a adancimea maxima de lucru
b latimea unui organ de lucru
V
p
viteza periferica a masinii
V
m
- viteza de deplasare a masinii
12 5
6 4

i
z
; i nr. de organe de lucru
a = 13 cm
b = 1520 cm (Conform Caproiu pag. 138)
0 , 1 6 , 0
7 2

m
p
V
V
Cutitele pot fi rigide, montate pe disc in mod alternative. Voi alege
nr. de cutite z = 4.
g = 1,31,8 (kg/cm)
Unghiurile sub care este inclinat taisul vertical fata de raza in sens
invers sensului de rotatie al rotorului este : = 0,52 rad (30
o
).
2.1.1. Calculul valorii optime a lui
Inaltimea crestelor va depinde de corelatia dintre viteza de
deplasare V
d
si V
p
.
Ecuatia traiectoriei :

2
* * cos * *
1 1 1 1 d d d
V t V x t R t V x +

1
=
2

,
_

+
1
1 2 2 2
2
cos * *
z
t R t V x

Deoarece cutitul 2 este intarziat fata de cutitul 1 cu un unghi la centru


de
1
2
Z

,
_

+ + +
1
2
1
2
1
1 2
4
1
2
2
2
2
z
t
z
t
Z
t t

,
_

+
1
2 2
4
1
2
* *
z
V t V x
d d

2
1
t

,
_

+
+ +

1
1 2 1
4
2
4 2
)
4
1 (
2 2
*
2 z
V
Z
V V
x x
x
d
d d
c


c c d c
t R t V x cos * +
In triunghiul OOA
R
C RC
R
C R R
R
AC
t
c
2 2 2
2 ) (
cos




2
2
2 *
2
* C RC t V x
R
C RC
R t V x
c d c c d c
+

,
_

+ +
1
2
2
1
2
* 2 *
z
V C RC t V
d c d

,
_

+ +

1
2
2
1
2
* 2 arcsin
1
*
z
V C RC
R
C R
V
d d

,
_

+ +

1
2
2
1
2
*
2
1
arcsin
z R
V
C RC
R R
C R
R
V
d d


R V
p

d
p
V
V

,
_

+ +

1
2
2
1
2
2
1
arcsin
1
z
C RC
R R
C R

2
1
2
* arcsin )
2
1 (
2
C RC
R
R
C R
Z

1
]
1

(*)
Inaltimea crestei se cu calculeaza cu relatia c 0,2*a
Z
1
= 4 C 0,2*1,5 3 cm
a = 15 cm C = 1,6 cm
D = 3*15 = 45
R = 22,5
Inlocuind in (*)
3 , 5
5 , 22 6 , 1 * 5 , 22 * 2
5 , 22 *
5 , 22
6 , 1 5 , 22
arcsin )
2
1
1 (
2
2

1
]
1

Alegem V
p
= 5 m/s
V
m
= 0,8 m/s
25 , 6
m
p
V
V


Valorile lui trebuie sa apartina intervalului 3 8, iar la frezele
rapide valoarea maxima poate fi chiar 10 12.
) 8 3 (
opt

Deci :
min
= 5,3

opt
= 6,25

max
= 8
2.1.2. Avansul pe cutit; graficul S = f(v
a
); S = f(v
p
)
Pasul frezei S reprezinta distanta parcursa de freza in timpul t in
care rotorul s-a rotit cu un unghi egal la centru cu cel dintre doua
cutite invecinate, adica
z
z
2
, unde z
1
reprezinta numarul de cutite
dispuse pe aceeasi parte a unuidisc de pe rotor
S=v
m
t ;
p
v z
R
z
t
1 1
2 2

1
z
D
S
Pentru a stabili expresia avansului pe cutit luam in considerare
faptul ca acest S este un spatiu si ca expresia spatiului in miscare
rectilinie uniforma este S=v
d
t unde t=timpul in care rotorul se
roteste cu unghiul la centru
t
z

1
dar
1
2
1
z
z


deci
t
z

1
2
;

1
2
z
t
In consecinta expresia lui S este S=v
d
t

1
2
z
v
d


R z
R
v S
d

1
2

; v
p
=R;
p
d
v z
R
v S
1
2

In situatia in care lantul cinematic al miscarii de la priza de


putere la rotor cere un raport de transmitere aceasta inseamna ca
viteza periferica este constanta intreagra grupa de termeni.
1
1
2
k
v z
R
p

; S=v
d
k
1


Daca freza are cutie de viteze,deci mai multe rapoarte de
transmitere atunci:
p
d
v z
R
v S
1 2
1


; 2
1
2
k
z
R
v
d

;
p
v
k
S
2

min
v
p
V
d
K
1
S=S(v
d
)
4,27 3,6 0,69 23,56 16,35
4,27 5 0,96 16,96 16,28
4,27 6 1,15 14,14 16,26

V
d
v
p
K
2
S=S(v
p
) V
d
v
p
K
2
S=S(v
p
)
0,7 3,16 59,37 18,72 0,8 4,5 67,85 15,07
0,7 4 59,37 14,84 0,8 5 67,85 13,57
0,7 4,5 59,37 13,19 0,8 6 84,82 11,30
0,7 5 59,37 11,87 0,1 3,16 84,82 26,84
0,7 6 59,37 9,89 0,1 4 84,82 21,20
0,8 3,16 67,85 21,47 0,1 4,5 84,82 18,84
0,8 4 67,85 16,96 0,1
0,1
5
6
84,82
84,82
16,36
14,13
2.1.3. Traiectoria cutitului; graphic pentru
max
si
min
Se considera un disc al volumului echipat cu patru cutite. Centrul
O al discului este in acelasi timp si originea axelor la care se
raporteaza sistemul. Se noteaza
d
raza discului pe care monteaza
cutitele in miscare relativa de notatie.
Vectorul viteza v
p
se reprezinta la scara astfel incat sa fie egala
cu raza R. Respectandu-se raportul v
p
/v
d
=1, se reprezinta la scara
aleasa si viteza relativa v
d
se dispune pe abcisa incepand din O in
punctele 1, 2, 3..8 la o distanta de compas egala cu R din 0, 1,
2, 3.8 se intersecteaza dreptele ce trec prin punctele
numerotate analog, obtinandu-se intersectiile1, 2, 38.
Unindu-se aceste puncte se obtine pe cale grafica curba
denumita trahoida, ce reprezinta traiectoria absoluta descrisa de
varfurile cutitelor.

Expresia analitica a traiectoriei
Determinarea ecuatiei parametrice ale traciectoriilor cutitelor
unui rotor cu ax orizontal si perpendicular pe directia de inaintare a
masinii are loc in conditiile compunerii celor doua miscari,v
p
si v
m

Considerandu-se ca origine a sistemului de coordonate punctul
O, adica centrul rotorului frezei atunci segmentul O, va reprezenta
spatiul parcurs de centrul rotonului in timpul t=v
m
t .

In acest timp,cutitele se rotesc cu unghiul la centru =t, iar
punctul A se va deplasa in A
1
. Coordonatele punctului A se determina
analitic cu ecuatia sub forma parametrica:
x=v
m
t+Rcost
y=Rsint
In cazul cand se considera ca originea coordonatelor la care
se raporteaza sistemul este in punctul de contact al rotorului cu
fundul brazdei sau cu alte cuvinte cercul descris de rotirea cutitelor se
rostogoleste pe axa O
x
, adica pe fundul brazdei, ecuatiile devin:
X=v
m
t+Rcost
Y=-R(1-sint)
Traiectoriile cutitelor urmatoare, in ordinea succesiunii lor se
vor exprima:
x=v
m
t+Rcos(
z
t

2
)
y=Rsin(
z
t

2
) ; z=numarul de cutite dispuse pe un disc al
rotorului frezei
Eliminandu-se din ecuatia x=v
m
t +Rcost si y=Rsint,timpul
se obtine ecuatia miscarii punctului A:
R
y
t sin
R
y
t arcsin ; timpul t se determina cu relatia:
R
y
t arcsin
1


Inlocuindu-se
t t
2
sin 1 cos
rezulta ecuatia:

2
2
1 arcsin
R
y
R
R
y v
x
m
+


2 2
arcsin y R
R
y v
x
m
+


Ecuatia miscarii oricarui punct al organului de lucru va avea
urmatoarea expresie:

2 2
arcsin
i
i
i
i m
i
y r
r
y v
x

Forma traiectoriei descrisa de varful cutitului este determinata


si de valoarea indicelui cinematic al frezei:

m m
p
v
R
v
v


Daca
i
=1 adica
i
=v
m
Unde r=raza centroidei mobile, iar traiectoria miscarii punctului
A va fi o cicloida propriu-zisa. Punctele pentru care r
i
>r au traiectoria
miscarii de forma unei cicloide alungite, iar punctele pentru care r
i
>r
au o traiectorie de forma unei cicloide scurtate.

Geometria cutitului de freza in forma de L
Cutitele folosite in constructia frezelor prezinta o mare
diversitate de forme si profile care se clasifica in doua grupe: rigide si
elastice. Montarea cutitelor pe rotor se face rigid (solutia cea mai
utilizata), articulat si prin intermediul unor cuplaje cu frictiune.
Din grupa cutitelor rigide fac parte urmatoarele forme: drepte,
curbate, sub forma de dalta.
Dintre cutitele curbate, cele mai utilizate sunt cele in forma de L
Unghiul de ascutire i 0,26 rad. adica 15. Aceste forme de
cutite se folosesc la majoritatea tipurilor de freze putand lucra in
functie de lungimea lor la adancimi de 6 25cm. Cutitele in forma de
L pot avea aripa dispusa in partea dreapta sau in partea
stanga.Cutitele se monteaza pe disc in mod alternati, numarul de
cutite pe disc fiind 2 8. Latimea de lucru b a cutitului nu trebuie sa
fie sub 50mm, deoarece in acest caz, lucrul mecanic specific, raportat
la volumul de sol dislocuit creste mult din cauza influientei taierii
laterale a feliilor de sol.
Variatia lucrului mecanic specific L
S
in functie de latimea aripei.
Din acest grafic rezulta ca cele mai indicate valori pentru b
sunt cele peste 55mm; mai frecvent se utilizeaza b =90 130mm.
Raza de curbura r= 30-35mm; la valori mai mici poate duce la
cresterea lucrului mecanic specific, necesar taierii feliilor de sol.
La montarea cutitelor pe rotor trebuie sa se asigure un unghi
de asezare a cutitului, denumit si unghi de taiere posterior al taisului
si tangenta la cicloida in punctul M. Acest unghi pozitiv are valori
cuprinse intre 0,10 si 0,17 rad(6-10) cu scopul de a reduce frecarea
dintre partea posterioara a cutitului i=0,26-0,34rad(15-20).
Unghiul este denumit unghi de taiere anterior =i+.
Consumul de energie pentru desprinderea feliilor de sol este minim in
cazul cand :=0,34-0,43rad adica =20-25.
Unghiul
0
este denumit unghi aparent de asezare acutitului
este masurat intre planul posterior al taisului si tangenta la cerc in
punctul M.
2.2. Dispunerea cutitelor pe rotorul frezei
Se poate face in mai multe moduri, cea mai utilizata dispunere
este aceea cu discuri rigidizate cu rotorul.
Cutitul se monteaza cu lamele laterale asezate alternative pe
dreapta sip e stanga la frezele cu actionarea rotorului central, in care
organelle de lucru se prezinta sub forma unor cutite duble.
Distanta unghiulara dintre cutitele care actioneaza succesiv
trebuie sa fie uniforma :
L
z
=
R
Z
tot
*
2
, unde Z
tot
= 10*4 = 40 *4 cutite
Z
tot
nr. de cutite de pe toate discurile frezei
O problema de care trebuie sa se tina cont de amplasarea
cutitelor pe rotor, este reducerea momentului de rotatie necesar
actionarii unui cutit.
Valoarea acestui moment este influentata, printer altele, si de
modul cum se realizeaza dispunerea feliilor de sol de catre cutite.
Se va tine seama ca forfecarea necesita energie mecanica mai
redusa decat taierea.
Distanta dintre 2 cutite invecinate trebuie sa fie sufficient de
mare pentru a se evita infundarea acestora.
Aceasta conditie poate fi indeplinita numai la frezele cu latimea
mai mare de lucru (12-5) discuri
l
z
=
R
Z
tot
*
2
; =
tot
Z
2
; l
z
= * R
l
z
= decalajul succesiv intre cutite; = 0,225 m
l
z
= * R = 0,156 * 0,225 = 0,0351 m = 3,51 cm
2.3. Calculul puterii mecanice necesare pentru angrenarea frezei
a) Metoda rapida :
Puterea necesara frezei pentru a putea fi antrenata in miscarea
de rotatie este data de produsul dintre latimea de lucru a frezei si
puterea specifica.
P = B * P
0
B latimea de lucru a frezei [m]
P
0
puterea specifica [kw/m]
P
0
(20 36) [kw/m]
B = 2b + 9*30 = 2*15 + 9*30 = 3 m
P = 3 m (20 36) KW/m = (60 108) kw
b) Metoda detaliata
P = P
1
+ P
2
+P
3
P
4
P
1
puterea necesara pentru deplasarea frezei
P
2
puterea necesara desprinderii feliilor de sol
P
3
puterea necesara pentru aruncarea fellilor desprinse din sol
P
4
puterea de impingere a solului ( in functie de sensul de rotatie
al frezei)
1) Determinarea puterii necesare pentru deplasarea frezei
P
1
=
] [
1000
* *
kw
V G f
m
f = 0,13 coeficientul de rezistenta la mare
V
m
= 0,8 m/s
2200 kg 3,3 m
x ..3 m
x = m = 2000 kg
P
1
=
kw 0384 , 3
1000
8 , 0 * 19600 * 13 , 0


2) Determinarea puterii necesare pentru desprinderea feliilor de sol
P
2
=
] [
1000 * 2
* *
kw
Z L
c

P
2
=
] [
1000 * 2
* *
kw
Z L
c

L lucrul mecanic efectuat de un cutit


Z
c
numarul de cutite care eclipeaza rotorul
L = S * a * b * k
n
S pasul frezei
a adancimea de lucru a cutitului [m]
b latimea de lucru a cutitului
k
n
= (8 17)*10
4
N/m
2
V
m
= 0,8 m/s
S = V
m
* t <=> S = 0,8 *0,14 = 0,112 m
t =
] [ 14 , 0
*
2
*
2
1 1
S
V Z
R
z
p

; a = 0,112 [m]; b = 0,15[m]


k
n
= 17*10
4
N/m
2
L = 0,112m*0,112m*0,15m*17*10
4
2
m
N
= 314,16[W*m]
Z
c
= 4*10 = 40 cutite pe tot rotorul
P
2
=
] [ 4 , 44
1000 * 14 , 3 * 2
2 , 22 * 409 * 16 , 314
KW
3) Determinarea puterii necesare pentru aruncarea aschiilor
desprinse de sol P
3
=
2
1

1000
2
0
MV
m masa de sol aruncata de cutitele rotorului in unitatea de
timp [kg/s]
V
0
viteza de aruncare a feliilor de sol, care se poate considera
apropiata cu viteza periferica a cutitelor V
0
V
p
= 5m/s.
m = B
r
*a*V
m
*[kg/s]
B = 3 m
a = 0,2 m
V
m
= 0,8 m/s
= 2,2*10
3
kg/m
3
P
3
=
3
1
KW 28 , 5
1000
5 * 10 * 2 , 2 * 8 , 0 * 2 , 0 * 3
2 3

4) Determinarea puterii de impingere P


4
M
rez
=
] * [ 68 , 2
2 , 22
28 , 5 4 , 44
3 2
m KN
P P

M
rez
= Raza*R <=> R =
KN
Raza
M
rez
91 , 11
225 , 0
68 , 2

R
x
= R*cos = 11,91*0,92=10,95KN
P
4
=
] [ 76 , 8
1000
8 , 0 * 95 , 10
1000
*
KW
V R
m x

P = P
1
+ P
2
+ P
3
+ P
4
;
P
1
= 2,0384[KW]
P
2
= 44,4[KW]
P
3
= 5,28[KW]
P
4
= 8,76[KW]
P = 60,47[KW]; P = (60 108)[KW]
III. PROIECTAREA SEMANATORII
3.1. Cutia de seminte
La masinile de semanat universale, se folosesc de obicei cutii
de forma prismatica, avand si sectiuni si volume diferite. Ele sunt
construite din tabla de otel.
In partea inferioara a cutiei de seminte sunt prevazute artificii,
de sectiune circulara sau dreptunghiulara, prin care semintele trec
spre aparatele de distributie, nr. orificiilor fiind egal cu nr. aparatelor
de distributie.
Spre a asigura scurgerea semintelor, este necesar ca unghiul
de inclinare a peretilor cutiei fata de fundul acesteia sa fie mai mare
decat unghiul de frecare dintre seminte si peretele cutiei. Acest unghi
este de 60
o
80
o
.
Volumul necesar al cutiei de seminte:
V = B*V
0
V = (0,06 0,18) m
3
/m
V = 3(0,06 0,18) = (0,18 0,54) m
3
Se folosesc agitatoare cu miscare de rotatie continua.
V = 500 dm
3
<- capacitatea buncarului de seminte
3.2. Alegerea si calculul aparatului de distributie
APARATE DE DISTRIBUTIE CU CILINDRI CU PINTENI
Organul principal este reprezentat dintr-un cilindru pe
suprafata caruia sunt prevazuti pinteni.
Pintenii 1 sunt dispusi pe doua randuri, cate 12 pinteni pe
rand. Pintenii de pe un rand sunt dispusi in dreptul golurilor dintre
pintenii de pe cel de al doilea rand. O astfel de dispunere a pintenilor
asigura uniformitatea fluxului de seminte evacuate din aparat.
Intre randurile de pinteni este prevazuta o nervure continua al
carei rol este de a dirija semintele spre pinteni.
Cilindrii cu pinteni se dispun pe un arbore comun, distanta
intre cilindri fiind egala cu distanta minima intre brazdare.
Fiecare cilindru se monteaza intre-o carcasa ce se fixeaza
lateral pe partea inferioara a cutiei de seminte.
Fundul 1 al carcasei este reglabil. Legatura intre cutia de
seminte si aparatul de distributie este realizata printr-un orificiu a
carui sectiune se poate regla prin modificara pozitiei subarului 2.
Pentru efectuarea probei masinii de semanat (sau pentru
golirea cutiei de seminte), unele masini se prevad cu jgheaburi de
colectare a semintelor 3. Pozitia punctata a jgheabului 3 este cea
corespunzatoare colectarii semintelor.
Semintele din cutia de seminte ajung in zona de actiune a
pintenilor. Prin rotirea cilindrului, semintele sunt antrenate de pinteni
si evacuate de aparat. Intru-cat pintenii sunt dispusi decalat, fiecare
pinten realizeaza succesiv evacuarea semintelor, asigurandu-se
astfel un flux uniform de seminte.
Pe langa semintele antrenate de pinteni, in timpul lucrului este
antrenat si un strat activ de seminte a carui grosime depinde de
distanta dintre cilindru si fundul carcasei.
Volumul de seminte v
d
distribuit la o rotatie a aparatului de
distributie cu cilindri de pinteni este :
V
d
= V
0
+ V
a
V
0
volumul de seminte antrenat de pinteni
V
a
volumul stratului active
Volumul de seminte antrenat de pinteni este :
V
0
= [
( ) V l d d
a
*
4
2
1
2

] cm
3
d diametrul cilindrului la extremitatea pintenilor in cm
d
1
diametrul cilindrului la baza pintenilor in cm
l
a
lungimea active a cilindrului cu pinteni (distanta dintre peretii
laterali ai carcasei) in cm
V columul total al pintenilor si al nervurii in cm
3
coefficient de umplere a coroanei circulare in care sunt dispusi
pintenii =0,5.0,85
Pintenii au forma unor trunchiuri de piramida.
Volumul total al pintenilor este :
V
p
=
( )
t
z f f f f h
2 1 2 1
3
1
+ +
Volumul stratului activ in functie de pozitia fundului mobil al carcasei :
V
a
= (0,.0,8) V
0
Debitul q al aparatului de distributie : q = v
d
*n
d
* [g/min]
n
d
turatia cilindrului cu pinteni [rot/min]
masa volumica a semintei g/cm
3
B
ms
n
d
*d (n
b
= n
t
)
Suprafata insamantata S = D
r
B
ms
- n
r
dn
r
[m
2
/min]
D
r
diametrul rotii masinii in [m]
n
b
nr. de brazdare
d distanta intre randuri in [m]
n
r
turatia rotii masinii in [rot/min]
n
r
=
r
m
D
V

60
N =
r b r
d d t t
dn n D
n V Z
S
q
* * * * 10
* * *
3

[kg/m
2
] sau N=
r b r
d d t
dn n D
n V z
* * *
* * * * 10

[kg/ha]
n
b
= z
t t
r
d
i
n
n

N= t
r
d
i
d D
V
*
* * 10

i
t min
=
max
min min
* 10

d
r
V
d N D
i
t max
=
min
max max
* 10

d
r
V
d N D
d = 64 mm a = 8 mm b
1
= 5 mm V
d
ct
d
1
= 50 mmb = 6 mm n
1
= 4 mm n
d
< 60 rot/min
l
a
= 35 mm c = 3 mm
m = 5 mm
n = 6 mm
Aparatele de distributie cu cilindri canelati
Organul principal este reprezentat printr-un cilindru pe a carui
suprafata laterala sunt prevazute caneluri (santulete), cu sectiune
circulara sau triunghiulara. Cele mai raspandite sunt aparatele cu
caneluri cu sectiune circulare.
Canelurile pot fi dispuse paralel cu generatoarele cilindrului
sau inclinat.
Aparat de distributie cu cilindru cu caneluri
1 cilindru
2 cilindru canelat
3 bucsa
4 rozeta
5 clapeta
Aparatul cu cilindru canelat este format din carcasa 1 si
cilindru canelat 2 montat pe un arbore cu sectiune circulara sau
patrata.
Pe butucul cilindrului canelat este montat liber bucsa 3.
prevazuta cu proeminente.
Orificiul din peretele lateral din dreapta, al carcasei este
prevazut cu degajari corespunzatoare profilului proeminentelor de pe
bucsa 3. In peretele din stanga al carcasei este prevazut cu un
orificiu circular in care este montat rozeta 4, ale carei proeminte
interioare intra in caneluri, impiedicand astfel scurgerea laterala a
semintelor.
a cilindru canelat
b bucsa
l
max
=

* * * * * 10 * 65 , 1
* *
0
max max
t
r
i Z A
d N D
; l
max
lungimea maxima a aparatului de
distributie
APARATE DE DISTRIBUTIE CU PALETE
Elementele care realizeaza antrenarea semintelor in cazul
acestor aparate sunt paletele.
a aparate cu palete drepte
b aparate cu palete dispuse tangential
c aparate cu palete inclinate
Aparatele cu palete drepte (a) dispuse radial sunt folosite la
semanatul culturilor silvice.
Aparatele cu palete dispuse tangential (b) sunt folosite la unele
masini de semanat universale.
Aparatele cu palete inclinate (c) independent sau cu palete
inclinate reunite de tip rozeta, se folosesc la distributia semintelor
greu curgatoare.
In jurul rotorului conic, permanent se gasesc seminte, care se
scurg din cutia de seminte, prin canalele 7.
Actionarea rotorului conic se face de la rotile masinii.
APARATE CU DOZARE MECANICA SI DISTRIBUTIE
PNEUMATICA
La aceste aparate, dozarea semintelor pentru toate brazdarele
se face pe cale mecanica. Repartitia pe fiecare brazdar si transportul
semintelor se face pneumatic. In acest scop, masina este prevazuta
cu un ventilator actionat de la priza de putere a tractorului.
Schema sistemului de distributie pneumatica a semintelor
1 cilindru canelat
2 seminte
3 conducta
4 ventilatorul
5 capul principal de distributie
6 tuburile
7 capete de distributie secundare
Debitul evacuat de cilindru canelat este :
q = V
d
n
d
= D
r
n
r
B
ms
10
N
[g/min]
V
d
volumul de seminte distribuit la o rotatie a cilindrului
canelat
B
ms
latimea de lucru a masinii in cm
V
d
=
Z
ms r
i
N B D
* 10
* *

;
i
t
=
r
d
n
n
raportul de transmitere intre roata masinii si arborele
cilindrului canelat
masa volumica a semintelor [g/cm
3
]
D
r
diametrul rotii masinii [cm]
Pentru asigurarea unor cantitati N cuprinse N
min
si N
max
cilindrul
canelat trebuie sa asigure evacuarea, la o rotatie, a unor volume de
seminte cuprinse intre V
d min
si V
d max
.
Debitul volumic de aer necesar pentru transportul pneumatic a
debitului q de seminte este :
V
a
=
a
q

; V
a
= [20-25]m/s
coeficientul concentratiei gravimetrice
= 0,3.5

a
densitatea aerului
Debitul q al aparatului de distributie va fi :
q = V
d
* n
d
* ;
n
d
turatia cilindrilor cu pinteni [rot/min]
masa volumica
Dupa cum rezulta din relatiile anterioare pentru o pozitie a
fundului mobil, volumul de seminte distribuit la o rotatie este constant.
Intru-cat V
d
= ct, reglarea debitului de seminte se poate face prin
modificarea turatiei n
d
a aparatului, respective a raportului de
transmitere intre roata de copiere si arboreal aparatului de distributie.
Debitul q
t
= Z
t
*V
d
*n
d
* [g/min]
Consideram ca latimea de lucru a masinii este B
ms
= n
b
*d. Se
poate stabili legatura intre cantitatea N de seminte ce trebuie
distribuita pe unitatea de suprafata si raportul de transmitere I
t
intre
osia rotii masinii si arborele arborelui de distributie.
S = D
r
*B
ms
*n
r
= D
r
*n
b
*d*n
r
[m
2
/min] suprafata insamantata
in unitatea de timp
D
r
diametrul rotii de copiere
N
r
turatia rotii masinii
N =
r b r
d d t
n d n D
n V Z
* * * *
* * * 10

[kg/ha] => N = t
r
d
i
d D
V
*
* *
* 10

t
r
d
i
d
n

d distanta intre randuri


Nr.
crt
Nmin
[kg/ha]
Nmax
[kg/ha]
It min It max v
[kg/m
3
]
1 Grau 190 300 0,1635 0,258 740
2 Secara 140 160 0,1221 0,1395 730
3 Orz si orzoaica 160 220 0,1567 0,2155 650
4 Ovaz 150 200 0,2123 0,283 450
5 In pt. fibre 120 130 0,1046 0,1134 730
6 In pt. ulei 60 90 0,0523 0,0785 730
7 Canepa pt. fibre 80 90 600
8 Canepa pt.
seminte
12 25 0,01273 0,026 600
9 Lucerna 15 20 0,01222 0,0163 780
10 Trifoi rosu 15 18 0,01273 0,0152 750
11 Sparceta 52 30 0,0468 0,0562 340
12 Grizdei 2 5 0,001698 0,00424 750
13 Mazare 250 350 0,199 0,2786 800
14 Lintea 80 10 0,0653 0,0816 780
15 Rapita 8 15 0,0074 0,0138 690
16 Mac 2 3 0,0084 0,0127 600
17 Varza 1,2 2,5 0,0069 0,01292 690
18 Ceapa 6 8,5 0,0209 0,0297 510
19 Morcov 3,5 4 0,01686 0,0193 370
20 Patrunjel 6 10 0,0181 0,0302 590
21 Tomate 1,5 1,5 0,0184 290
22 Chimionul 10 10 0,015 0,02 490
23 Coreandru 10 12 0,053 0,0637 480
24 Orez 270 300 0,3306 0,3500 520
Pentru asigurarea cantitatii N cuprinse intre N
min
si N
max
pt. o
cultura data la V
d
=ct din relatiile anterioare rezulta domeniul necesar
de reglare a rapoartelor de transmitere i
t
cuprinse intre :
i
t min
=
max
min min
* * 10
* *

d
r
V
d N D
si i
max
=
min
max max
* * 10
* * *

d
r
V
d N D
3.3. Calculul cinematic al transmisiei semanatorii
Actionarea aparatelor de distribuitie a masinilor de semanat
universale se face de la roata masinii, asigurandu-se astfel
concordanta intre viteza de inaintare a masinii si cantitatea de
seminte N ce se distribuie pe unitatea de suprafata. In felul acesta, la
viteze diferite ale masinii de semanat se asigura cantitati N pe
unitatea de suprafata constante.
Transmisiile pot fi cu lant, cu roti dintate si cu curele
trapezoidale. Frecvrent, sunt folosite transmii cu lant si transmisii cu
roti dintate.
La masinile de semanat prevazute cu aparate de distributie la
care reglarea debitului se face prin modificarea volumului de seminte
distribuit la o rotatie a aparatelor de distributie, transmisiile sunt cu
lant sau cu roti dintate.
In general, la aceste masini, transmisiile asigura una, doua
rapoarte de transmitere. Exista masini de acest tip la care transmisia
pana la 6 rapoarte de transmitere.
La masinile prevazute cu aparate de distributie cu cilindri cu
pinteni, la care reglarea debitului se face prin modificarea turatiei
aparatului, transmisiile se prevad cu cutii de viteze, care permit
modoficarea raportului de transmitere intre roata masinii si arborele
aparatului de distributie.
Se construiesc transmisii care permit obtinerea a 24-128
rapoarte de transmitere (frecvent pana la 72 rapoarte) corespunzator
diversitatii (calitatilor) cantitatilor N ce se impun a fi obtinute.
Transmisiile sunt realizate din una sau mai multe grupe
cinematice, cu lant sau cu roti dintate. La transmisiile cu mai multe
grupe cinematice, folosite la masini prevazute cu aparare cu cilindri
cu pinteni, fiecare grupa poate realiza un numar determinat de
rapoarte de transmitere intermediare.
CRITERII DE STABILIRE A RAPOARTELOR DE TRANSMITERE
Numarul total de rapoarte de transmitere, cu care trebuie
prevazuta transmisia unei masini de semanat universale depinde de
tipul aparatelor de distributie precum si de domeniu de reglare al
normelor de insamantare, in conditiile utilizarii masinii la semanatul
diferitelor culturi.
In cazul aparatelor de distributie cu cilindri cu pinteni, numarul
rapoartelor de transmitere necesar a fi obtinut corespunde numarului
de norme de insamantare impuse pentru diferite culturi. Acest numar
total de norme de insamantare impuse poate fi dispus intr-un sir
crescator astfel :
N
min
= N
1
; N
2
; N
3
; N
4
;..; N
k-1
; N
k
;.; N
q
= N
max
Considerand ca intre cele doua norme alaturate din sirul
respectiv, cresterea procentuala este constanta, se poate stabili
legatura intre ele, respectiv legatura intre rapoartele de transmitere
intre asia rotii masinii si arborele aparatelor de distributie.
Punand aceasta ipoteza, rezulta cresterea procentuala N :
N =
const
N
N
N
N N
k
k
k
k k


100 * ) 1 ( 100 *
1 1
Folosind relatiile : N = t
r
d
i
d B
V
*
* 10

,
i
t min
=
max
min min
10

d
r
V
d N D
, i
t max
=
min
max max
* * 10

d
r
V
d N D
, rezulta :
N
k
= tk tk
r
d
Ai i
d D
V
*
*
* 10

A =
r
d
D
V

* 10
N
k-1
= tk tk
r
d
Ai i
d D
V

1
*
10

Rezulta : N = (1-
tk
tk
i

1
)*100 = const.
Dupa cum se vede N este constant daca
const
i
i
tk
tk

1
cand

1
1

tk
tk
i
i
=> i
tk
= *i
tk-1
termenul general al progresiei geometrice.
Pentru a obtine sirul de norme de insamantare impus, cu
cresterea procentuala constanta intre doua norme alaturate este
necesar ca rapoartelor de transmitere cu care sa fie prevazuta
transmisia masinii de semanat sa fie in progresie geometrica. Sirul
necesar de rapoarte de transmitere este :
i
t min
= i
t1
; i
t2
= i
t1
; i
t3
=
2
i
t1
; i
t4
=
3
i
t1
;.; i
t max
=
q-1
*i
t1
q nr. total de rapoarte de transmitere
Din relatia : i
t max
=
q-1
i
t min
=>
1
min
max
q
t
t
i
i
La transmisia masinilor de semanat se folosesc relatiile seriilor
geometrice fundamentale :
= 1,06 si = 1,12
1
min
max

q
t
t
i
i

ratia progresiei geometrice


q nr. de rapoarte
i
t max
si i
t min
rapoartele de transmitere max. respective min. din
toata gama de cultura
=
47 12 , 1
0069 , 0
35 , 0

Pentru intrarea in diagrama de turatii voi lua drept punct de


intrare maximul dintre valoarea absoluta l si m.
i
t min
=
l
; i
t max
=
m
l =
56
ln
min

p
lm
t
Schema cinematica a cutiei de viteze cu 48 rapoarte de
transmisie; intre osia rotii 1 si grupul celor trei roti dintate 2 se obtine
un raport de transmitere constant, prin intermediul transmisiei cu lan,
formata din rotile 3 si 4. Intre grupul de roti 2 si arborele 5 se pot
obtine trei rapoarte de transmitere angrenand succesiv roata
balocloare 6 cu una din rotile 2. Roata 7, precum si roata 8 se pot
deplasa axial pe arborele 5, impreuna cu furcile 9 si respective 10.
Aceste roti sunt prevazute cu pene.
Intre arborele 11 si arborele 14 ai aparatelor de distributie cu
transmisia formata din rotile de lant 15 si 16, se pot obtine doua
rapoarte de transmitere, prin inversarea celor doua roti, numarul de
dinti de la cele doua roti de lant fin diferit.
Nr. total al rapoartelor de transmitere ce se pot obtine cu
aceasta transmisie, intre osia 1 si arbore 14 este q.
q = 1*3*8*2 = 48
Determinarea numarului de dinti ai rotilor dintate din cutia de
viteze : Z
1
=Z
min
=11
i
t1
=
6
2
1

Z
Z
<=> Z
2
= Z
1
*
6
= 11*1,12
2
= 23; Z
3
= Z
min
= 11
i
t2
=
6
4
3

Z
Z
<=> Z
4
= Z
3
*
6
= 23; Z
6
= Z
min
= 8
i
t3
=
12
6
5

Z
Z
<=> Z
5
= Z
6
*
12
= 31; Z
7
= Z
min
= 11
i
t4
=
6
8
7

Z
Z
<=> Z
14
= Z
8
*
6
= 45
i
t6
=
5
13
8

Z
Z
<=> Z
13
= Z
8
*
5
= 40
i
t7
=
4
12
8

Z
Z
<=> Z
12
= Z
8
*
4
= 36
i
t8
=
3
11
8

Z
Z
<=> Z
11
= Z
8
*
3
= 32
i
t9
=
2
10
8

Z
Z
<=> Z
10
= Z
8
*
2
= 29
i
t10
=
1
10
8

Z
Z
<=> Z
9
= Z
8
* = 26
i
t11
=
6
18
17

Z
Z
<=> Z
17
= Z
18
*
-6
= 8; Z
18
= Z
min
= 15
i
t12
=
0
18
16

Z
Z
<=> Z
16
= Z
18
= 15
i
t13
=
6
18
15

Z
Z
<=> Z
15
= Z
18
*
6
= 29
i
t14
=
6
19
18

Z
Z
<=> Z
19
= Z
18
*
6
= 29; Z
20
= Z
min
= 11
i
t15
=
6
21
20

Z
Z
<=> Z
21
= Z
20
*
6
= 23
Determinarea raportului de transmitere total, la fiecare
schimbare de cuplare in cutia de viteza la cele trei manete.
k
1
=
10939 , 0 * *
8
7
4
3
2
1

Z
Z
Z
Z
Z
Z
k
2
=
88634 , 0 * *
8
7
6
5
3
1

Z
Z
Z
Z
Z
Z
m
1
=
47826 , 0 * *
21
20
19
18
18
15

Z
Z
Z
Z
Z
Z
m
2
=
247376 , 0 * *
21
20
19
18
18
16

Z
Z
Z
Z
Z
Z
m
3
=
13193 , 0 * *
21
20
19
18
18
17

Z
Z
Z
Z
Z
Z
m
4
= 0,0347
m
5
= 0,0715
i
t1
= k
1 1
9
8
*m
Z
Z
= k
1
*I*m
1
= 0,0463
i
t2
= k
2
375 , 0 Im *
1 1 1
9
8
k m
Z
Z
i
t3
= k
1
1
10
8
*m
Z
Z
= k
1
*II*m
1
= 0,0415
i
t4
= k
2
*II * m
1
= 0,336
i
t5
= k
1
1
11
8
*m
Z
Z

= k
1
* III * m
1
= 0,0376
i
t6
= k
2
* III * m
1
= 0.305
i
t7
= k
1
1
11
8
*m
Z
Z

= k
1
* IV * m
1
= 0,0334
i
t8
= k
2 *
IV * m
1
= 0,27
i
t9
= k
1
1
13
8
*m
Z
Z
= k
1
* V * m
1
= 0,03
i
t10
= k
2
* V * m
1
= 0,2437
i
t11
= k
1
1
14
8
*m
Z
Z

= k
1
* VI * m
1
= 0,0267
i
t12
= k
2
* VI * m
1
= 0,216 i
t25
= k
1
* I * m
3
= 0,0128
i
t13
= k
1
* I *m
2
= 0,0239 i
t26
= k
2
* I * m
3
= 0,103
i
t14
= k
2
* I * m
2
= 0,1939 i
t27
= k
1
* II * m
3
= 0,0114
i
t15
= k
1
* II * m
2
= 0.0215 i
t28
= k
2
* II * m
3
= 0,093
i
t16

= k
1
* II * m
2
= 0,1739 i
t29
= k
1
* III * m
3
= 0,0104
i
t17
= k
1
* III * m
2
= 0,0194 i
t30
= k
2
* III * m
3
= 0,084
i
t18
= k
2
* III * m
2
= 0,1576 i
t31
= k
1
* IV * m
3
= 0,0092
i
t19
= k
1
* IV * m
2
= 0,0173 i
t32
= k
2
* IV * m
3
= 0,0747
i
t20
= k
2
* IV * m
2
= 0,14 i
t33
= k
1
* V * m
3
= 0,0083
i
t21
= k
1
* V * m
2
= 0,0156 i
t34
= k
2
* V * m
3
= 0,067
i
t22
= k
2
* V * m
2
= 0,126 i
t35
= k
1
* VI * m
3
= 0,0074
i
t23
= k
1
* VI * m
2
= 0,0138 i
t36
= k
2
* VI * m
3
= 0,0597
i
t24
= k
2
* VI * m
2
= 0,112
i
t37
= k
1
m
4
= i
t38
= k
2
m
4
=
i
t39
= k
1
m
4
= i
t40
= k
2
m
4
=
i
t41
= k
1
m
4
= i
t42
= k
2
m
4
=
i
t43
= k
1
m
4
= i
t44
= k
2
m
4
=
i
t45
= k
1
m
4
= i
t46
= k
2
m
4
=
i
t47
= k
1
m
4
= i
t48
= k
2
m
4
=
IV. ELEMENTE DE CALCUL
4.1. Calculul organologic al unui reper din masina
Calculul Organologic al Rotorului Frezei:
Rotorul este supus la un moment de tensiune si la un moment
de incovoiere. Deci voi avea o solicitare compusa.
Rotorul este supus la o solicitare de incovoiere.
Aceasta solicitare se datoreaza fortelor de rezistenta a solului
la penetrarea cutitelor frezei in el. Momentul de incovoiere maxim va
fi la penetrarea cutitului frezei la mijlocul rotorului.
4.2. Puterea necesara pentru actionarea masinii
Datorita faptului ca cutitele intra pe rand in sol, am o distributie
de sarcina ca in figura. Aceasta sarcina se calculeaza din puterea
consumata la antrenarea frezei.
P = M * ; M =

P
; P = 60,47 [kw]
=
min
=
R
V
min
; V
min
= 5 [m/s]
M = F * R; M =
R
V
P
*
min
; FR =
R
V
P
*
min
max
P
max
= F * V
Pmin
; F =
] [ 094 , 12
5
47 , 60
min
max
KN
V
P

F = q * l/2; q =
2
2F
; l = 3m
q = 8,063 [N/min]
Pentru determinarea momentului maxim mai intai voi calcula
fortele din lagare suma de forte si momente sa fie egal cu zero.
F
x
= 0; V
1
+ V
2
= q
2
l
M
V2
= 0; V
1
* l = q
4
l
; V
1
= q
4
l
V
2
= q
4
R
I. M
x
= q
3
*
2
) (
4
x x
x q x
l

;
2 /
) (
l
q
x
x q

;
M
x
= 0; q
2 4 2
0
2
2
4
2
2
l
x
ql
x
qx
x
qx l
> < >
II. M
x
=
3
*
2
* ) ( *
2
* x x
x q x
l q

; q(x) =
l
qx 2
M
x
= 0; x =
2
l
x = 0; M
x
= 0
x =
2
l
; M
x
=
12 24 8
2 2 2
ql ql ql

q =
l
F 2
M
max
=
min] / [ 10 * 047 , 6
6
*
12
* 2
6
N M
l F l F
r

Datorita solicitarii compuse voi avea un moment echivalent dat
de relatia :
M
r ech
=
2 2
r r
M M + = 6,63 * 10
6
[Nmm]
M
t
= F * R = 2,72 * 10
6
[Nmm]
Din conditia de rezistenta am :
r


=
z
r
W
M
; W
z
=
r
r
M

W
z
=
D
d D
32
) (
2 4

;
D
d
W
D
z
32 32
4 3

;
Adopt D = 15 cm; D = 150 mm
d
4
= D
4
W
z
* 32 D/;
d =
mm
D M
D
r
r
56 , 126
32
* 4
4


Pentru OL 37

= 37 N/mm
2
Adopt d = 126 mm
Verificarea la oboseala
C =
2
*
2 2
>
+

C C
C C
metoda Soderberg
C

=
1
*
*
1

a k

a
= 37 N*mm
2

-1
= 185 N/mm
2
C

= 3,5
k
= 1
= 1
= 0,7
C

=
5 , 0
*
*
1
2 , 0 1

m a k
a
=
p
t
W
M

m
=
2
a

m
=
d
d D
M M
t
p
t
16
) ( * 2 2
4 4

0,2
= 60 N/mm
2

m
= 4,087 N/mm
2

-1
= 105 N/mm
2

a
= 8,174 N/mm
2

k
= 1
= 1
= 0,7
C =
2 95 , 2
5 , 5 5 , 3
5 , 5 * 5 , 3
2 2
>
+
Deci rotorul va rezista la solicitarea compusa.
4.3. Calculul lungimii marcatoarelor
Pentru conducerea agregatelor de semanatin timpul lucrului se
folosesc marcatoare care fac parte din componeneta masinilor de
semanat cu tractiune mecanica,tractate sau purtate.
Marcatorul este format dintr-un discsau gheara,montat pe o
bara cu lungime reglabila.Bara marcatorului se monteaza articulat cu
cadrul masinii.Discul marcatorului are diametrul de 250-300 mm.In
timpul lucrului,discul este dispus sub un unghi de 15-20fata de
directia de inaintare.
Conducerea agregatului de semanat in timpul lucrului se poate
face diferit,dirijand tractorul astfel incat roata din fata a acestuia sa
calce pe urma lasata de marcator.In cazul cand conducerea se face
cu roata din dreapta,deschiderea marcatoarelor masurate de la
brazdarul extern vor fi:
B
e
=distanta dintre brazdarele extreme;
D=distanta dintre randuri;
B=B
e
+d;
C=ecartamentul rotilor tractorului.