CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA SISTEMULUI DE LUCRARE

A SOLULUI ŞI A PLANTEI PREMERGĂTOARE ASUPRA

PRODUCŢIEI LA CULTURA DE GRÂU
RESEARCH CONCERNING THE INFLUENCE OF SOIL
TILLAGE SYSTEMS AND THE PRELIMINARY CULTURE PLANT
ON THE WHEAT CULTURE PRODUCTION

Adrian Ioan POP, Petru GUŞ, Teodor RUSU

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Npoca

Str. Mănăştur Nr. 3-5, 400372 Cluj-Napoca, România
e-mail: aipop21@yahoo.com
ABSTRACT
The production obtained in the wheat culture varies according to the
soil tillage system and the preliminary culture. For the wheat culture, the
production was between 3440 kg/ha and 4800 kg/ha. The wheat productions
obtained in the year 2006 are not larger than 4000 kg/ha. They stay between
the limits of 3440 kg/ha and 3750 kg/ha. In 2007 and 2008, years when the
wheat was in succession after soy, the productions were larger than 4000
kg/ha, with values between 4663-4800 kg/ha. The level of production is due
to the soy precultures, without soil tilling determining any differences
statisticaly aknowledged as compared to the witness group. We notice that
concerning the soy preculture the largerst productions as compared to the
classical alternative have been obtained in the alternative where the soil was
tilled with the paraplow (a3) and the rotary harrow (a4).

Key words: soil tillage, production, soil fertility

INTRODUCERE
Producţia oricǎrei plante cultivate este rezultanta interacţiunii tuturor
factorilor care participǎ într-un fel sau altul la formarea recoltei. Nivelul
recoltei este în raport cu gradul în care fiecare factor şi toţi la un loc se
apropie de valorile optime cerute de biologia plantelor.
Aceastǎ condiţie globalǎ este rar întâlnitǎ în mediul natural de viaţǎ
al plantelor, dar ea poate fi amelioratǎ prin asocierea diferitelor practici:
modul de pregǎtire a solului, perioada de semǎnat, densitatea şi
echipamentul folosit, rotaţia culturilor, alegerea soiului sau hibridului, forma
de fertilizare şi modul de aplicare, controlul buruienilor, a bolilor şi
106
dǎunǎtorilor şi dirijarea factorilor de vegetaţie astfel încât „oferta locului” sǎ
fie cât mai apropiatǎ de biologia plantei cultivate.
În mare mǎsurǎ relaţia sistem de lucrare a solului – producţie
depinde de starea anterioarǎ a solului şi de nivelul precipitaţiilor. Sistemul
clasic de lucrǎri ale solului bazat pe arǎtura cu plugul cu cormanǎ asigurǎ în
general cele mai ridicate recolte, dar exploatând fertilitatea naturalǎ şi
epuizând rezervele solului.
La elaborarea sistemelor alternative de lucrare a solului nu trebuie
urmǎrite numai efectele imediate (producţii ridicate), ci mai ales cele pe
termen lung, care sǎ asigure durabilitate sistemului în timp.
Cercetǎrile efectuate de-a lungul a peste cincizeci de ani de aplicare,
confirmǎ cǎ sistemul neconvenţional asigurǎ la culturile de grâu producţii
apropiate de cele obţinute în sistemul clasic.
Sintetizând datele publicate în literatura de specialitate, comparativ
între cele douǎ sisteme, clasic şi neconvenţional, rezultǎ niveluri de
producţie apropiate (Guş P., 1995; Lǎzureanu A., 1997; Jitǎreanu G.,
2008).
MATERIAL ŞI METODĂ
Rezultatele prezentate în lucrare au fost obţinute în câmpurile
experimentale ale disciplinei de Agrotehnică din localitatea Jucu, judeţul
Cluj, pe un sol de tip Faeoziom argic-stagnic, cu un conţinut de humus de
3,8% şi pH de 6,5. Din punct de vedere climatic zona colinară în care s-au
desfăşurat experienţele, este caracterizată prin precipitaţii medii anuale
cuprinse între 550-650 mm. Regimul termic al zonei este caracterizat prin
temperaturi medii anuale între 8,0-8,2°C.
Scopul cercetării a constat în determinarea influenţei sistemelor de
lucrare a solului asupra producţiei de grâu în perioada anilor 2006-2008.
Factorii experimentali au fost următorii:
Factorul A – Sistemul de lucrare: - a1 – lucrat cu plugul reversibil
- a2 – lucart cu cizel
- a3 - lucrat cu paraplow
- a4 – lucrat cu grapa rotativă
Factorul B – Planta cultivată: - b1 - porumb
- b2 - soia
- b3 – grâu
REZULTATELE CERCETĂRILOR
La cultura de grâu după grâu în condiţiile de la Jucu cu un an 2006,
secetos producţiile sunt maxime de 3750 kg/ha în varianta lucrată cu plugul
107
reversibil. Explicaţia constă prin faptul că în această variantă cantitatea de apă
care s-a acumulat a fost mai mare comparativ cu celelalte variante de lucrare.
Varianta (a4) de lucrare a solului cu grapa rotativă urmează variantei (a1)
ca nivel a producţiilor de grâu explicabil prin calitatea foarte bună a patului
germinativ comparativ cu varianta în care s-a utilizat cizelul. Diferenţele de
producţie sunt foarte semnificativ negative în cazul variantei lucrate cu cizelul,
ceea ce exclude această alternativă în condiţiile de cultivare grâu după grâu.
Variante altenative rămân (a4) şi (a3) în care se înregistrează un minus de recoltă
comparativ cu (a1), dar fără asigurare statistică.
Tabelul 1.
Producţia de grâu în funcţie de sistemul de lucrare a solului şi
planta premergătoare grâu (2006)
Wheat crop production varying with the soil tillage system
and the pre-emergent plant, wheat (2006)

Sistemul de lucrare Producţia Producţia Diferenţa Semnificaţia

diferenţelor
kg/ha % ±
Plug reversibil 3750 100 Mt. Mt.
Cizel 3440 91,7 -310 000
Paraplow 3700 98,7 -50 -
Grapă rotativă 3717 99,1 -33 -
DL (p 5%) = 112 kg/ha
DL (p 1%) = 170 kg/ha
DL (p 0,1%) = 273 kg/ha
Tabelul 2.
Semnificaţia diferenţelor de producţie evaluatǎ prin testul Duncan
Significance of production differences evaluated through Duncan test

Varianta de lucrare a Producţia de grâu Clasificarea

solului (kg/ha)

a2 3440 A
a3 3700 B
a4 3717 B
a1 3750 B

Semnificaţia diferenţelor de producţie analizată prin testul Duncan

(tabelul 2.), confirmă 2 zone: prima zonă (A) în care a fost utilizat cizelul şi
care realizează o producţie de 3440 kg/ha grâu şi o a doua zonă (B) în care
108
se realizează peste 3700 kg/ha grâu la oricare din cele 3 moduri de lucrare a
solului.
În anii 2007 şi 2008 în care grâul a urmat în rotaţie după soia,
producţiile depăşesc 4000 kg/ha având valori cuprinse între 4663-4800
kg/ha .
Nivelul producţiilor este datorat plantei premergătoare soia fără ca
lucrarea solului să poată determina diferenţe asigurate statistic comparativ
cu varianta martor. Remarcăm şi în cazul premergătoarei soia faptul că cele
mai mari producţii comparativ cu varianta clasică au fost înregistrate în
parcela în care solul a fost lucrat cu paraplow (a3) şi grapa rotativă (a4).
Semnificaţia diferenţelor de producţie la grâul cultivat după
premergătoare soia în 4 variante de prelucrare a solului, confirmă o gamă
mai largă de prelucrare a solului pentru cultura de grâu după premergătoare
soia comparativ cu grâul cultivat după grâu la care din 4 moduri de lucrare a
solului studiate unul se exclude.
Tabelul 3.
Producţia de grâu în funcţie de sistemul de lucrare a solului şi planta
premergătoare soia (media anilor 2007 şi 2008)
Wheat crop production varying with the soil tillage system and the pre-
emergent plant, soybean (years 2007 and 2008 average)

Sistemul de lucrare Producţia Producţia Diferenţa Semnificaţia

kg/ha % ± diferenţelor
Plug reversibil 4800 100 Mt. Mt.
Cizel 4663 97,1 -137 -
Paraplow 4708 98,1 -92 -
Grapă rotativă 4783 99,7 -17 -
DL (p 5%) = 148 kg/ha
DL (p 1%) = 224 kg/ha
DL (p 0,1%) = 360 kg/ha
Tabelul 4.
Semnificaţia diferenţelor de producţie evaluatǎ prin testul Duncan
Significance of production differences evaluated through Duncan test

Varianta de lucrare a solului Producţia de grâu Clasificarea

(kg/ha)
a2 4663 A
a3 4708 A
a4 4783 A
a1 4800 A
109
 CONCLUZII
Producţia înregistrată la cultura de grâu în condiţiile anilor 2006-
2007-2008 la Jucu, judeţul Cluj, oscilează în funcţie de sistemul de lucrare a
solului, planta premergătoare. La cultura de grâu producţiile au fost cuprinse
între 3440 kg/ha şi 4800 kg/ha. Producţiile de grâu înregistrate în anul 2006
nu depăşesc 4000 kg/ha rămânând în limitele 3440 kg/ha şi 3750 kg/ha.
În anii 2007 şi 2008 în care grâul a urmat în rotaţie după soia,
producţiile depăşesc 4000 kg/ha având valori cuprinse între 4663-4800
kg/ha. Nivelul producţiilor este datorat plantei premergătoare soia fără ca
lucrarea solului să poată determina diferenţe asigurate statistic comparativ
cu varianta martor.
Remarcăm şi în cazul premergătoarei soia faptul că cele mai mari
producţii comparativ cu varianta clasică au fost înregistrate în varianta în
care solul a fost lucrat cu paraplow (a3) şi grapa rotativă (a4).

BIBLIOGRAFIE

1. Guş, P.,1995, Particularitǎţi şi direcţii de dezvoltare a lucrǎrilor

solului în zonele colinare, în “Lucrǎrile solului - prezent şi viitor”,
Cluj – Napoca, vol. I, pag. 31- 38
2. Guş P., T. Rusu, Bogdan Ileana, 2004. Agrotehnică, Ed. Risoprint,
Cluj-Napoca.
3. Jitareanu, G., C. Ailincai, L. Raus, Despina Ailincai, D. Topa, 2008,
Influenta sistemelor de lucrare a solului asupra unor insusiri fizice
si chimice ale solului si asupra productiei la culturile de soia, grau
si porumb in Campia Moldovei. In Sisteme de lucrari minime ale
solului, pag. 27-37, Editura Risoprint Cluj-Napoca
4. Lăzureanu, A., D.Manea, Gh.Cârciu, 1997, Influenţa lucrărilor
solului şi fertilizării chimice asupra producţiei de porumb boabe,
cultivat la Staţiunea Didactică Timişoara. În “Alternative de lucrare
a solului”, pag. 23-30, vol.I, Cluj-Napoca.
5. Pop A, 2009, Stabilirea influenţei lucrărilor solului şi a rotaţiei
culturilor asupra solului, producţiei şi profitului în Podişul
Someşan. Teză de doctorat. Biblioteca USAMV Cluj-Napoca.
6. Rusu,T., 2001, Cercetări privind influenţa sistemelor minime asupra
solului, recoltei şi profitului. Teză de doctorat, Biblioteca USAMV
Cluj-Napoca.

110