LIMBAJ ŞI POLITICĂ.

ANALIZA
DISCURSULUI POLITIC

Dialogul cooperativ şi conflictual

 1. Violenţă, agresivitate

• - fizică / de limbaj
• - produsă / reprezentată
• - vizează individul / instituţiile

perspectivă biologică, antropologică,

sociologică, psihologică, etică, politică etc.
• Din punct de vedere evoluţionist, violenţa
este o caracteristică structurală a omului.
Avem nevoie de violenţă ca să
supravieţuim. E în „legea” rasei umane.
• Există trei moduri principale de a interpreta antropologic
cauzele violenţei. Unul se uită la cauzele materiale
măsurabile, cum ar fi inegalitatea resurselor.
• O a doua perspectivă scoate în evidenţă capacitatea
omului de a construi simboluri și de a-i atribui
încărcătură culturală unui conflict. Altfel spus, de a-și
inventa o poveste care să îl împingă apoi la război.
• Iar a treia modalitate de abordare antropologică a
violenţei este cea experienţială, care vede violenţa ca pe
o manifestare subiectivă individuală și care nu are
neapărat nevoie de cadrul conflictului între grupuri sau
de o stare generală de antagonism, prin urmare,
personalizează cauzele la nivelul unicităţii individului.
• Perspectiva psihologică actuală postulează că
violenţei nu îi poate fi atribuită o singură cauză,
ci un spectru de factori declanșatori care
acţionează, potrivit modelului ecologiei sociale.
Cu alte cuvinte, violenţa are la bază un
conglomerat de circumstanţe, care pot ţine de
biologia individului violent (leziuni ale creierului,
boli psihice), de mediul în care se dezvoltă, de
educaţia pe care o primește și de influenţele
sociale cu care intră în contact.
 2. Dialogul cooperativ/conflictual

Dialogul cooperativ
P. H. Grice 1975: pricipiile cooperării conversaţionale
- dialogul informativ, raţional, eficient
maximele cooperării:
• a) calităţii: Spune adevărul!
• b) cantităţii: Furnizează atâta informaţie câtă ţi se cere!
• c) relevanţei: Fii la obiect!
• d) manierei : Fii clar!
- încălcarea lor: eroare
sau intenţie > transmite implicaturi conversaţionale
- explicit-implicit
- presupoziţii, implicaţii pragmatice (implicaturi)
 principiu al relevanţei
 maximă a politeţii
• X va fi reales Presupoziţii:
X există
X candidează
X a mai fost ales cel puţin o dată
Implicaţii – nu toată lumea crede
că are şanse
• – Se va modifica legea?
• – Noi vom câştiga Implicitul: …
alegerile.

• Unde credeţi că a greşit

domnul X?
• De ce trebuie demis dl
Y?
 3. Dialogul confruntativ

• a) argumentativ b) conflictual-agresiv

opinii diferite, puncte de vedere dorinţa de a-şi impune puterea în faţa

diferite – eforul de a-l convinge pe celuilalt – de a-l învinge, eventual
celălalt reducându-l la tăcere
• dominare, impunere
• disputa, cearta
•  
• - maximele – nerelevante
•
• - impoliteţea
 Acte de limbaj agresive

• imprecaţia • provocarea
• insulta • acuzaţia
• ameninţarea  • reproşul
 
Raportul dintre interlocutori • Dezacordul –
• - distanţa socială
contrazicere, refuz,
• - puterea relativă
respingere. Contestare…
• - gradul dezacordului
 „Reguli”, procedee, strategii
(neagă libertatea, individualitatea, spaţiul celuilalt)
  agresare simbolică a persoanei
• - „citirea minţii”
• - rezumare, catalogare
• - deformarea numelui
• - ignorare
  impoliteţe, limbaj vulgar...
  acte autoritate
• - întrebare, cerere, ordin
  destructurare a discursului
• - întreruperi, devieri
  întărire a dezacordului
• - repetare
• - exagerare
Atac - apărare
  
Spectacolul violenţei:
strategii de amplificare
a conflictului
în talk-show-ul politic
 
XXXII. Romanistentag. Romanistik im Dialog,
Berlin, 25-28 septembrie 2011, Sektion T-X
1. Premise
• „cultura polemicii” (The Argument Culture, D. Tannen 1998):
preferinţa pentru conflict, stimularea agresivităţii în spaţiul
public
• în mass-media din România (canalele de televiziune):
- talk-show-uri politice (= cu politicieni; pe teme politice):
numeroase; durată mare; specializate: televiziunile „de ştiri”;
- realizator-vedetă/moderator (M) + comentatori, colaboratori/
„invitaţi permanenţi” (C) + politicieni invitaţi (I) (componenţa,
selecţia participanţilor)
- formulă comodă (cointeresare)
- spectacol + persuasiune politică (nedeclarate)
• justificările: informaţie, control public, dezbatere
• comunicare conflictuală-confruntativă, soldată cu
câştig/pierdere de imagine
Practici de amplificare a conflictului

• conştiente?
• specifice? (doar în parte; cf. cearta din comunicarea
cotidiană)
• limite etice sau profesionale?

• conflictul cotidian: de la fapte sau opinii, la relaţie

(Mizzau 2002)
• numeroase, complexe – nu se reduc la o definire
negativă („lipsă de cooperare”, „lipsă de politeţe”)
2. Metodă şi corpus

• analiză pragma-retorică;
conflictul verbal (Angenot
1982, Windisch 1986;
Jacquemet 2006 etc.);
impoliteţe (Culpeper 1996,
Kienpointner 1997, Culpeper,
Bousfield & Wichmann 2003
etc.)
• practicile discursive şi
comentarea lor (enunţuri
metadiscursive:
comportament uneori
criticat, contestat de invitaţi)
 
(a) transcrieri de emisiuni TV:
- monitoringmedia.ro: 8 emisiuni
din 2008-2009 (Antena3,
Realitatea TV).
- Pintilii, Marius-Claudiu,
Principiul politeţii – factor de
eficienţă discursivă în discursul
politic românesc. Corpus, teză
de doctorat, Iaşi, Universitatea
“Al. I.-Cuza”, 2011.
- Radu, Carmen-Ioana, Conflictul
verbal..., Bucureşti, Editura
Universităţii din Bucureşti.
(b) înregistrări video (site-urile
posturilor TV; youtube).
3. Strategii conflictuale

- ale jurnalistului
- criterii de grupare:

• Rolurile
• Tipurile de agresiune
• Mijloacele generale de
amplificare a
conflictului (factori
agravanţi)
- se manifestă în interacţiune:

• (a) întrebare-reproş, care e

urmată prototipic de o reacţie
de neacceptare („Ce să M: Vedeţi, domnu’ [...]?
văd?”, „Nu văd nimic” etc.)
I: Văd.
• (b) acceptarea (cooperare
aparentă) neagă relevanţa M: Ce vedeţi?
reproşului; (LOZ 8.01.2009)
• (c) chestionarea premiselor
acceptate („e ceva de văzut”;
„ştiu ce e de văzut”) anulează
cooperarea (implicaţie: „nu
vedeţi acelaşi lucru ca mine”)
 
3.1. Roluri
• (a) contra-moderator;
stimulator al agresivităţii şi al
stării conflictuale
• (b) anchetator autoritar,
autolegitimat
• (c) participant la conflict (în
prezenţa sau în absenţa
Adversarului)

- interferenţe; realizare simultană 

- poziţie partizană (convingeri
individuale sau politica postului)
- imagine eroică/războinică a
ziaristului  
- Cf. Mizzau 2002
(a) contra-moderator

• ex: după 29 de replici, M:

• nu intervine în schimburile
„Domnu’ […], doamna
conflictuale
[…], rugămintea e să
• provoacă enunţuri vorbim pe rând” (P-OF
conflictuale sau le 23.07.2009).
reformulează, atribuind
participanţilor
responsabilitatea lor

• îi aţâţă pe participanţi unul

• M: „Mi se pare un afront.
contra altuia, agravând actul
Aveţi o replică să-i daţi”.
agresiv prin catalogare: (LOZ-f)
   
• îi invită pe • “M: De ce credeţi că face afirmaţiile pe
participanţi să care le face în timpul unor procese care
sunt, vorba aia, în desfăşurare? De ce
atribuie intenţii
credeţi că face declaraţiile astea? El este
(negative) şi să om politic, ştie că nu ai voie să te
catalogheze: pronunţi...
• I: Asta este mănăstire într-un picior, ghici
ciupercă ce-i?
• M: Spuneţi-mi dumneavoastră, că eu nu
mai ghicesc nimic în ţara asta, intuiesc
doar...” (LOZ 9.10.2008).
 
• „M: E o minciună, ce e asta?” (LOZfe, 2011)
 • M: „Vă e ruşine? vă e ruşine cu [...]?
• deduce ostilităţi; Altfel, de ce-aţi simţit nevoia să luaţi toate
interpretează enunţurile aceste rezerve?” (P-OF, 29.06.2009)
participanţilor ca
_____________________________________
semne pentru situaţii
• M: „Bun. Spuneaţi mai devreme că
conflictuale (jignire,
limbaju’ lui Corneliu Vadim Tudor, chiar
adversitate) dacă a fost exagerat...
CA: N-am pomenit niciun nume. Nu-i
• identifică persoane în vorba doar de...” (P-OF, 29.06.2009)
spatele criticilor ________________________________________________
generale • M: „Din ce spuneţi dumneavoastră
rezultă că preşedintele şi premierul nu
sunt responsabili.
• deduce acuzaţii
I: Eu nu am calificat în felul acesta, eu
  spun exact ce a spus şi doamna […], că
justiţia trebuie lăsată să funcţioneze” (LOZ
  9.10.2008).
(b) anchetator autoritar, autolegitimat

• are putere absolută asupra • Condiţionează prezenţa la

participanţilor; îi convoacă şi îi emisiune / reproşează lipsa
invită să plece; îi ignoră; le răspunsurilor şi alungă
cere răspunsuri; îi critică, îi
mustră etc.
• Impoliteţe
M: “Păi de ce-aţi venit, atunci?”
  (ŞZ, 26.11.2010)
M: „Atunci de ce aţi venit? Vă
rog frumos să vă ridicaţi să
plecaţi” (ŞZ, CB)
• Suspendă dreptul • M: „Păi eu zic să daţi cuvântul domnului
la cuvânt (în Andronic, ne pierdem vremea” (ŞZ, 26.11.2010)
temeiul unei • M: „nu aveţi decât să staţi acolo pe scaun cât
evaluări negative vreţi” (ŞZ, CB)
a contribuţiei) • M: „Dacă mă ascultaţi bine, dacă nu, puteţi
vorbi la bec” (ŞZ, CB)
 

• M: „Nu, răspundeţi-mi la întrebare, ce vedem

• Cere răspuns; acum e tot...?” (LOZ 8.01.2009)
somează • „ I: Pentru candidatură este mai puţin
  important şi vreau să vă spun de pe-acum ceva
ce s-a mai spus şi s-a dovedit adevărat...”
M: Nu-mi spuneţi. Eu v-am pus o întrebare. La
întrebarea asta răspunsul este da sau nu, că
nu prea are cum să fie altfel. (P-OF, 29.06.2009)
 • “Dumneavoastră îmi
• Refuză să răspundă la întrebări puneţi mie întrebări? În ce
calitate? (ŞZ, CB)

• Avertizează; critică (în • M: „Nu repetaţi ce-am spus

presupoziţie) eu, că devenim
redundanţi” (LOZf)
• M: „Nu-i ameţiţi pe
agresare: imperativ, negaţie (act telespectatori” (LOZf)
de interzicere), interogaţie,
critică (calificativ negativ)
redresare, atenuare: formule de
politeţe, de adresare
politicoasă , atenuatori
justificare: invocarea
spectatorului, interesul
public,
• ignoră prezenţa
invitaţilor
• „M: Radu, avem o iarnă, o să
(asprime/indiferenţ trecem de ea, o să dispară zăpada
ă/condescendenţă/ din gropi, o să dăm peste
aceleaşi gropi, o să avem
ironie)
aceleaşi drumuri în ţară, avem în
emisiune doi oameni importanţi,
- metoda disocierii: un fost ministru şi un ministru, de
anchetator la Transporturi, un minister
aspru/anchetator bogat, cu oameni bogaţi, mă rog.
îngăduitor C: Bine salarizaţi.
M: Da. Ce să le cerem, ce să
vorbim cu ei, despre ce să
discutăm cu ei?” (LOZ 8.01.2009)
• „M2: Lasă-l să spună proiectele măcar...” (LOZ 8.01.2009)

• „C1: Corina, poate îi scoţi tu cuvântul disponibilizări de la

domnul preşedinte.
C2: Nu poţi să scoţi în campania electorală domnului [...] nici
un cuvânt, decât cuvintele pe care ni le serveşte cu mare
viteză” (RTP, 30.10.2008)
 
• „C2: Se dă o luptă în domnul [...]. Acum asistăm la o luptă
interioară a domnului [...], între raţiune şi pasiune. Ar vrea şi nu
ar vrea” (RTP, 30.10.2008)
(c) participant la conflict (în prezenţa sau în
absenţa Adversarului)

• C: „Eu pot să vă spun că programul dumneavoastră este

varză în momentul acesta, eu pot să vă spun că aveţi un
program varză...” (RTP, 30.10.2008)

• C: „Ştie să mintă cu o nonşalanţă uluitoare” (LOZ 4.05.2009)

3.3. Tipuri de agresiune

(a) agresare simbolică a persoanei

• ignorare, indiferenţă, minimalizare, neluare în serios

• „uitare” sau deformare a numelui
• catalogare, etichetare, rezumare, generalizare
• Acte agresive tipice, de tip emoţional
- insultă
- imprecaţie
- ameninţare

 Atacul vizează valorile persoanei: existenţă, individualitate

(unicitate), libertate
• „C2: Nu, sunteţi autist în sensul că vă izolaţi de
lumea exterioară” (RTP, 30.10.2008)
• „C: E primul lucru corect pe care-l spuneţi de 10
minute”. (SZ, 2.04.2009)

• „M: …domnul [...] era demult depăşit, dânsul,

domnul [...] e de foarte mult timp depăşit de realitate,
de istorie, de evenimente, este un fel de comisarul
pe care îl juca Louis de Funès” (SZ, 2.04.2009)
 (b) agresarea „feţei” sociale
• impoliteţea: adresare directă, absenţa formulelor de politeţe, ton iritat...
• acte de vorbire care impun o reacţie: întrebare, cerere, ordin...;
• acte de vorbire agresive „raţionalizate” (argumentabile + emoţionale):
acuzaţie, reproş
 
• „ AU: În plus, dumneavoastră aţi intervenit în această emisiune la care,
vă atrag atenţia cu tot respectu’ pe care-l datorez funcţiei
dumneavoastră, că nu eraţi invitată” (P-OF 27.05.2010)

• „C: I-aţi tăiat, aţi distrus şi maşinile unor invitaţi, i-aţi tăiat prost.” (LOZ
8.01.2009)
• „C: Eu nu am mitraliera dumneavoastră verbală, eu nu pot să mă iau cu
dumneavoastră la numărul de vorbe pe care îl spun pe minut” (RTP,
30.10.2008)

 
(c) agresarea instanţei discursive

• evaluare negativă a discursului / a contribuţiei discursive

• respingere a contribuţiei discursive
• contrazicere (refuz, contestare etc.)
• destructurare a discursului interlocutorului: întrerupere
• provocare
• „citirea minţii”, anticipare
• „traducere” - (a) atribuire de presupoziţii nedorite; (b) deducţii
nedorite
• Evaluare negativă • „M: Dacă nu înţelegeţi vă
spun eu.” (RTP, 30.10.2008)
implicită (a
participării la • „M: E la mintea cocoşului”
discurs/grad de (RTP, 30.10.2008)
înţelegere > a
persoanei)
 • „I: Eu aş interveni şi aş spune că fie
• Respingere că e de dreapta sau de stânga
a totală, Constituţia trebuie respectată.
fără C: Lăsaţi-o pe asta cu Constituţia”
(RTP, 30.10.2008)
justificări,
a unui • „C: Mai lăsaţi Constituţia! O prezentaţi
argument la televizor de parcă aţi fi descoperit
America”. (RTP, 30.10.2008)

• „C: M-am săturat să aud chestia asta”

(RTP, 30.10.2008)
• Contrazicere „M: Vi s-a părut că aţi tăcut până acum?
I: Da, mi s-a părut.
M: Mie nu mi s-a părut.”
(LOZ 8.01.2009)

„I: Nu a fost nici un scandal în mass-media...

C: Cum să nu fie?
M: A fost un scandal foarte mare.
C: Dar numai dacă este scandal în mass-
media trebuie să se respecte legea?”
(RTP, 30.10.2008)
• Întrebarea „I: Colegii mei nu au votat.
Colegii mei nu au fost în
tautologică, Parlament.
exagerare/provocare M: Dar unde au fost, în afara
Parlamentului?” (RTP,
30.10.2008)

„ C: Să ne lăsaţi să trăim în ţara

noastră mai avem voie,
domnule […]? (SZ,
2.04.2009)
 Citirea minţii/ atribuirea-anticiparea replicii
„M: Aţi spus că groapa de aici
din faţă.
I: Am spus?
M: Deduc, OK, vă rog.
I: Aţi dedus dumneavoastră.
M: Nu ştiu, am început să
gândesc înaintea
dumneavoastră un pic.”
(LOZ 8.01.2009)
„I: (...) pot să vă spun...
M: Dar nu mai spuneţi asta, că
asta o ştim.
I: Ce ştiţi, de unde ştiţi ce spun
eu?
M: Păi pentru că aţi mai spus,
domnul ministru.
I: Sunteţi foarte intuitivă”.
(LOZ 8.01.2009)
 Atribuirea de presupoziţii şi de implicaţii

„C: Domnu’ [...], nu mai poate lumea de dumneavoastră. E greu să

recunoaşteţi ca politician, da, domnule, şi ai mei au greşit, şi ai
mei au făcut nişte tâmpenii, şi ai mei au votat salarii nesimţite...
I: Vă rog să nu îmi puneţi figura mea frazelor pe care
dumneavoastră vreţi să le spuneţi.
C: Nu. Vă întreb dacă vă e atât de greu să recunoaşteţi?” (RTP,
30.10.2008)

„M: Şi atunci înseamnă că vă daţi demisia, nu-i aşa, domnul

ministru?” (LOZ 8.01.2009)
Întrerupere “I: Doamna [...], m-aţi întrebat?
Îmi daţi voie? Sau spuneţi
dumneavoastră atunci, că eu
v-ascult” (P-OF, 29.06.2009)
 3.2. Mijloace generale de amplificare a
conflictului; factori agravanţi
• - enunţare egocentrică (perspectivă impermeabilă la dialog)
• - emoţii negative (indignare, furie, enervare etc.); intonaţie
• - ironie (presupune superioritate, permite retragerea)
• - explicitare a implicitului cu potenţial agresiv
• - implicitare
• - registru vulgar
• - formule de adresare şi de politeţe
• - formulări negative
• - generalizare
• - exagerare, hiperbolizare
• - repetare
• Perspectivă • M: „însă eu vă spun de
lucrurile astea că sunt
egocentrică, revoltat” (SZ 9.04.2009)
subiectivitate • M: „Recunosc că sunt siderat
marcată şi uluit” (SZ 9.04.2009)
• C: „ Nu sunt indignat. Vreau
să vă spun un lucru, sincer,
sunt uşor panicat”. (SZ
9.04.2009)

• Implicit • C: „Eu aş vrea puţin bun-simţ

convenţionalizat, de la dumneavoastră. Dar e
greu.” (SZ, 2.04.2009)
transparent
Repere suplimentare
 reality-show-uri - divertisment (scenariu prestabilit,
figuranţi; agresivitate)
 criza ziarelor (dispariţii; succesul tabloidelor – Click!,
Libertatea)
 jurnalismul on-line (stimularea comentariilor polemice)

 
 
 Bibliografie
Allan, K., & Burridge, K., 1991: Euphemism and dysphemism. Oxford, Oxford University Press.
Angenot, Marc, 1982: La parole pamphlétaire. Contribution à la typologie des discours modernes, Paris, Payot.
Bavelas, Janet Beavin, Rogers, L.Edna, Millar, Franke, 1985: "Interpersonal conflict", în Dijk, T.A. van (ed.), 1985: Handbook of Discourse
Analysis, London, Academic Press, IV, p. 9-26.
Culpeper, J., 1996: "Towards an anatomy of impoliteness", Journal of Pragmatics, 25, 349-367.
Culpeper, J., Bousfield, D. & Wichmann, A., 2003: "Impoliteness revisited: with special reference to dynamic and prosodic aspects",
Journal of Pragmatics, 35, 1545-1579.
Goodwin, Marjorie Harness, 1983: "Aggravate correction and disagreement in children's conversations", în Journal of Pragmatics, 7, p.
657-677.
Grimshaw, A. D. (ed.), 1990: Conflict talk: Sociolinguistic investigations of arguments in conversations, Cambridge, Cambridge University
Press.
• Jacquemet, M., 2006, „Verbal conflict”, in, 400-406.
Kienpointner, Manfred, 1997: "Varieties of rudeness. Types and functions of impolite utterances", în Functions of Language, 4, 2, 251-
287.
Kakavá, C., 2001: "Language and conflict", dans D. Schiffrin, D. Tannen & H. Hamilton (eds.), Handbook of Discourse Analysis,
Cambridge, Blackwell, 650-670.
Kotthoff, H., 1993: "Disagreement and concession in disputes: On the context sensitivity of preference structures", în Language in Society,
22, 193-216.
Mizzau, M., 2002: E tu allora? Il conflitto nella comunicazione quotidiana, Bologna, Il Mulino.
Radu, Carmen, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti.
Rees-Miller, J., 2000: "Power, severity, and context in disagreement", în Journal of Pragmatics, 32, p. 1087-1111.
Ionescu-Ruxăndoiu, L. (ed.), Cooperation and conflict in ingroup and intergroup communication, Bucureşti, Editura Universităţii din
Bucureşti, 2006
Sarangi, Srikant K., Slembrouck, Stefaan, 1992: "Non-cooperation in communication: A reassessment of Gricean pragmatics", în Journal
of Pragmatics, 17, p. 117-154.
Sornig, K., 1997: "Disagreement and contradiction as communicative acts", în Journal of Pragmatics, 1, 347-374.
Windisch, Uli, 1986: Le K.-O. verbal. La communication conflictuelle, Lausanne, L'Age d'Homme.
Zafiu, Rodica, 2000, "Limbajul agresivităţii şi al conflictului", în Revista Română de Comunicare şi Relaţii Publice, nr. 2-3, 2000, 103-111.
Zafiu, Rodica, 2006, "Une possible typologie des actes de langage agressifs", în Ionescu-Ruxăndoiu, L. (ed.), Cooperation and conflict in
ingroup and intergroup communication, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2006, p. 183-195.
"La Ordinea Zilei" - 08.01.2009 - invitaţi: Radu Berceanu, Ludovic
Orban

VINERI, 09 IANUARIE 2009 10:26

• Dana Grecu: Sunteţi „La ordinea zilei". Infrastructura rutieră, în
general, fie că e rutieră, fie că e feroviară, este cea mai serioasă
problemă a României, una dintre cele mai serioase. Orice guvernare
începe şi se termină cu marile probleme legate de lipsa autostrăzilor, a
drumurilor naţionale civilizate, a drumurilor judeţene. Deşi este
probabil cel mai bogat minister, cel al Transporturilor, generează şi
cele mai mari nemulţumiri pentru serviciile prestate cetăţenilor, dar şi
pentru veniturile uriaşe ale şefilor unor societăţi din subordinea
ministerului, despre care o să vorbim astăzi. Problemele transporturilor
şi ale responsabililor lor, la ordinea zilei, la prima ninsoare din
Bucureşti avem informaţii că ea ar fi bulversat deja traficul, ăsta este
contextul în care ne mişcăm, da? Prima ninsoare, trafic blocat şi
discutăm cu doi oameni foarte importanţi, care au patronat şi care
patronează Ministerul Transporturilor. Imagini în direct de pe DN 1. În
Bucureşti a nins câteva ore. Domnule Radu Berceanu bună ziua.
• Radu Berceanu: Sărut mâna.
• Dana Grecu: Domnul Ludovic Orban, fost ministru al
transporturilor, Radu, ordinea zilei asta este: ninsoare, trafic blocat
şi de aici foarte multe lucruri care decurg. Domnule ministru cum
vom ieşi din iarna asta?
• Radu Berceanu: Trebuie să vă spun că de ninsoarea din
Bucureşti se ocupă primăria. Noi ne ocupăm de ninsoarea de pe
drumurile naţionale, autostrăzi şi aşa mai departe şi până una-alta
din informaţiile pe care le am de acum o jumătate de oră, înainte
de a veni încoace, nu avem probleme, asta nu înseamnă că nu am
putea să avem probleme. Dacă în unele zone ninge foarte mult sau
ninge viscolit, probabil că o să ajungem să avem şi probleme. Sunt
pregătirile în diverse stadii. În unele locuri pregătirile sunt destul de
bune...
• Dana Grecu: Păi spuneţi cum aţi ajuns până la Antenă de
exemplu. Ministerul Transporturilor este lângă Gara de Nord, cum
aţi ajuns în Băneasa?
• Radu Berceanu: Am ajuns până la Antenă mergând pe străzile
de care se ocupă Primăria Capitalei în ceea ce priveşte şi
deszăpezirea şi gropile şi orice altceva. Aşa cum v-am spus la
început.
• Dana Grecu: Deci n-are legătură cu ce faceţi dumneavoastră.
• Radu Berceanu: Absolut niciuna. Dacă vreţi, DN 1, cel de care
într-adevăr se ocupă Ministerul Transporturilor începe de la podul
de aici încolo.
• Dana Grecu: Adică ce vedem acum, nu?
• Radu Berceanu: Nu, ce vedem acum e în Bucureşti. Dar spuneam
că...
• Dana Grecu: Păi ce vedem acum e tot din Bucureşti? Uitaţi până
unde e coada...
• Radu Berceanu: Nu înseamnă că dacă...
• Dana Grecu: Nu, răspundeţi-mi la întrebare, ce vedem acum e
tot...?
• Radu Berceanu: Nu-mi dau seama, nu ştiu de unde e luată
imaginea asta.
• Dana Grecu: Uitaţi Aeroportul Băneasa la intersecţie...
• Radu Berceanu: Aeroportul Băneasa îl vedeţi dumneavoastră
acolo? Eu nu îmi dau seama care e Aeroportul Băneasa.
• Dana Grecu: Este pe partea dreaptă, după intersecţie.
• Radu Berceanu: Bun. Indiferent ce se vede spuneam că şi în ceea
ce priveşte drumurile naţionale şi autostrăzile pot apărea probleme.
Până una-alta n-au apărut...
• Dana Grecu: Dar de ce pot apărea probleme?
• Radu Berceanu: Pentru că dacă ninsoarea este una foarte puternică
şi mai ales viscolită în zonele în care de obicei se întâmplă lucrurile
astea, pentru anumite perioade se blochează. Nu există chiar o
posibilitate totală de a ţine sub control aceste fenomene,
dumneavoastră aţi dat şi din America şi din Canada perioade în care
totuşi s-au blocat şi acolo.
• Dana Grecu: Dacă aş circula tot anul bine şi m-aş bloca la prima
cădere a zăpezii n-aş avea nimic de zis.
• Radu Berceanu: Acum discutăm de zăpadă. Până una-alta n-avem
probleme şi eu sper că nici nu o să avem probleme.
• Dana Grecu: Bun, domnule Orban.
• Ludovic Orban: Chiar când am venit pe Aviatorilor, am întâlnit
două utilaje de deszăpezire care începuseră deszăpezirea, fără să
aştepte să se adune un strat de 5 cm. În ce priveşte...
• Dana Grecu: Aşa a spus domnul Oprescu astăzi, a spus fraţilor
ieşiţi, nu mai staţi să se oprească viscolul, să...
• Ludovic Orban: Fără discuţie. Trebuie luat din faşă şi trebuie
mobilizarea utilajelor făcute, dar atributul principal e al primarilor de
sector, primarul general numai coordonează intervenţiile şi participă
în calitate de coordonator alături de prefect, al comitetului de situaţii
de urgenţă.
• Dana Grecu: Radu, avem o iarnă, o să trecem de ea, o să dispară
zăpada din gropi, o să dăm peste aceleaşi gropi, o să avem
aceleaşi drumuri în ţară, avem în emisiune doi oameni importanţi,
un fost ministru şi un ministru, de la Transporturi, un minister
bogat, cu oameni bogaţi, mă rog.
• Radu Tudor: Bine salarizaţi.
• Dana Grecu: Da. Ce să le cerem, ce să vorbim cu ei, despre ce
să discutăm cu ei?
• Radu Tudor: Păi nu ştiu, în interiorul oraşelor n-are rost să
discutăm. Asta e o mică zăpadă în Bucureşti care nu afectează
traficul, aglomeraţia asta o vezi în Bucureşti indiferent dacă e
zăpadă sau nu. Ăsta e Bucureştiul, n-ai ce să îi faci. E conceput
pentru altceva, pentru căruţe, pentru ce vrei tu, dar nu pentru un
milion de maşini. Ăsta e defectul nostru şi păcatul nostru că trăim
într-un oraş care n-o să aibă probabil niciodată o circulaţie aşa
cum trebuie.
• Vreau să vă spun că m-am întors recent de pe DN 1, faimosul drum despre care
vorbim de 18 ani aproape la fiecare emisiune televizată şi am fost neplăcut surprins să
văd gropi, cratere în şosea, în DN 1 Bucureşti-Braşov. N-am mai fost pe drumul ăsta
de vreo trei ani de zile şi credeam că s-a îmbunătăţit ceva. Centura Ploieştiului este
ceva ce nu poţi să îţi imaginezi, este mizeria mizeriilor din lumea asta, ca să-l citez pe
Mircea Badea. Este o chestiune ruşinoasă pentru oricine a trecut pe la Ministerul
Transporturilor şi încă se mai află acolo. Indiferent ce explicaţii sunt, faptul că îţi rupi
maşina în 4 km de centură, care te duc la munte, munte cu care ne mândrim noi, vrem
să facem turism din ăsta dezvoltat, care să arate bine, mă rog, îţi vine în gând turismul
ecumenic, te gândeşti numai la Dumnezeu când treci cu maşina prin gropile alea. Am
mai luat spre nefericirea mea, am făcut stânga la Predeal şi am luat-o pe scurtătură
Râşnov, ca să ajung în Poiana Braşov, nu vrei să ştii ce e acolo. Eu cred că avem o
prea mare toleranţă la aspectele minimale, care nu funcţionează în domeniul
drumurilor, minimale. Dom'ne marcaje, să nu existe gropi nenorocite care să-ţi rupă
maşina şi aşa mai departe. N-are nimeni pretenţia să ai drumuri ca-n Elveţia. Am fost
acolo, am văzut, e ceva care poţi să visezi noaptea. Eu mă uit după 18 ani şi sunt
foarte trist, îmi dau seama că o să mai dureze încă 20 de ani până o să avem drumuri
civilizate în ţara asta. Dacă Doamne fereşte ieşi din DN 1 şi te duci pe un drum
judeţean care e o scurtătură importantă ca să nu mai fie aglomeraţie pe drumul
principal, îţi recomandă Poliţia de cinci ori pe zi la radio nu o mai luaţi pe DN 1, luaţi-o
pe DN 1A, pe varianta Râşnov şi aşa mai departe. OK, poţi să faci dacă ai o maşină
de împrumut sau dacă eşti cu un prieten pe bancheta din spate. Cu maşina ta îi
pomeneşti pe toţi miniştrii din ianuarie 1990 până în prezent. Sincer îţi spun, orice
scuză pe tema asta este absolut inutilă.
• Dana Grecu: Domnul fost ministru Orban spunea la un moment dat dom'ne cine
va veni în locul meu la Ministerul Transporturilor o să fie idolul românilor pentru
că toate contractele sunt antamate, parafate, numai să înceapă lumea să
muncească. Domnule ministru vă mai păstraţi punctul ăsta de vedere?
• Ludovic Orban: Nu, ceea ce am spus este că în perioada în care am fost ca
ministru am împins lucrurile înainte şi foarte multe dintre proiectele la care am
lucrat în perioada în care am fost ministru, un an şi şapte luni cât am fost, se vor
finaliza în mandatul ministrului care va veni şi care ministru care va veni va avea
avantajul de a putea finaliza aceste proiecte şi că va avea nevoie de panglici.
• Dana Grecu: Cum aţi găsit domnul ministru Ministerul Transporturilor, apropo
de ce spunea domnul Orban puţin mai devreme?
• Radu Berceanu: Găsesc în continuare aşa nişte lucruri complete. Pentru că în
cele câteva zile n-am apucat să verific sau să intru în discuţii cu toate
compartimentele despre toate zonele...
• Dana Grecu: Vă întreb altfel: ce v-a enervat la Ministerul Transporturilor când
aţi intrat până acum?
• Radu Berceanu: Foarte multe lucruri m-au enervat, că lucrări care erau
începute nu s-au mai continuat din motive care până una-alta îmi scapă, aveţi
una chiar în faţa dumneavoastră...
• Dana Grecu: Opriţi-vă o secundă, să puncteze domnul Orban, ca să
înţelegem.
• Radu Tudor: Lasă-l să spună proiectele măcar...
• Dana Grecu: Aţi spus că groapa de aici din faţă.
• Radu Berceanu: Am spus?
• Dana Grecu: Deduc, OK, vă rog.
• Radu Berceanu: Aţi dedus dumneavoastră.
• Dana Grecu: Nu ştiu, am început să gândesc înaintea dumneavoastră un
pic.
• Radu Berceanu: Vă iau la Ministerul Transporturilor.
• Dana Grecu: Nu mă luaţi, că nu puteţi să-mi daţi banii domnilor pe care
tocmai i-aţi dat afară.
• Radu Berceanu: Deci lucrarea asta de aici din faţă care creează o
formidabil de mare problemă. S-au făcut trei benzi pe sens şi sunt 4+1 mai
vechi cinci poduri, viaducte, pasaje denivelate şi la capăt e o gâtuire care
face ca toate podurile şi toate benzile existente să fie absolut inutile. Stăm la
coadă pe pasaje în loc să stăm la coadă pe pământ.
• Dana Grecu: Vă pot opri acum?
• Radu Berceanu: Nu. Această lucrare am prezentat-o în cabinetul Tăriceanu 1
din care am făcut parte în toamna prin noiembrie 2006 şi am spus există soluţia
cu două variante ca să începem lucrările în februarie 2007 şi să se poată circula
pe dedesubt, poate nefinalizând totul la sfârşitul lui 2007, în decembrie, ianuarie
2008. Din păcate - s-a aprobat una din soluţii, totul a fost excepţional - nu s-au
dat şi banii necesari ulterior pentru această lucrare şi ea bineînţeles că nu s-a
realizat, nefiind banii. Din păcate nu s-au dat nici în 2008 şi atunci în continuare
stă cam la fel lucrarea.
• Dana Grecu: Pot să vă opresc? Da. Domnule Orban vă rog, contraargumentele
dumneavoastră.
• Ludovic Orban: În mandatul meu de un an şi şapte luni am făcut următorii paşi:
am aprobat indicatorii tehnico-economici, s-a aprobat proiectul, am semnat
contractul, care de fapt a fost o extindere a contractului care a existat... pe
lucrările de fluidizare a DN 1, după care în momentul în care eram pregătit să
emit ordinul de începere al lucrărilor m-am împiedicat de următoarele lucruri pe
care până la urmă le-am rezolvat, sigur şi care în mare parte Primăria Capitalei,
cât era colegul domnului Berceanu, respectiv domnul Videanu, iar ulterior când
a venit domnul Oprescu cu care până la urmă totuşi am reuşit să rezolv
problema respectivă...
• Dana Grecu: Că-i amicul dumneavoastră, da.
• Ludovic Orban: ...câteva chestiuni peste care nu puteam să trec: PUZ-ul,
care nu era aprobat şi care până la urmă s-a aprobat, terenul care aparţinea
primăriei de 5000 de mp, care era necesar pentru realizarea lucrărilor de
deviere a reţelelor electrice. După aia mi-a mai venit şi obligaţia de a trage
caseta tehnică a reţelei de canalizare pluvială, s-o trec pe sub pasaj, a fost
necesară modificarea proiectului, Primăria Capitalei n-a vrut să finanţeze
proiectul respectiv, am decis cu primăria, am convins Primăria Sectorului 1
care a preluat lucrarea şi care a făcut licitaţii astfel încât să se poată intra în
lucrări, astea au fost lucrurile de care m-am izbit şi la fiecare obstacol de care
m-am izbit am împins lucrurile înainte.
• Dana Grecu: Vedeţi domnul Berceanu?
• Radu Berceanu: Văd.
• Dana Grecu: Ce vedeţi?...
• Radu Tudor: ...nu sunt cunoscute dinainte? Noi întâi săpăm o groapă ca
fraierii şi după aia descoperim ce-i sub ea? Nu plătim sute de mii de euro,
milioane de euro pentru studii de fezabilitate?
• Ludovic Orban: Încă nu s-a săpat groapa, deocamdată se realizează forajele
pentru pereţii...
• Radu Tudor: Nu ştiam că acolo sunt utilităţi, nu ştiam că acolo e terenul
primăriei înainte să înceapă lucrarea?
• Ludovic Orban: Ba da, se ştiau toate lucrările respective.
• Radu Tudor: Păi şi de ce întârzie şi se blochează în timp ce lucrarea este
pornită?
• Ludovic Orban: Cred că întrebarea nu trebuie să mi-o puneţi mie...
• Radu Tudor: Păi cum nu? Nu e lucrarea Ministerului Transporturilor?
• Ludovic Orban: Solicitarea PUZ-ului e depusă încă din perioada domnului
Berceanu, un lucru care-i foarte interesant, de Compania Naţională de
Autostrăzi, iar solicitarea de transfer al terenului datează cred că din luna iunie
a anului 2007, adresată către Primăria Capitalei. Şi a intrat pentru prima oară
pe ordinea de zi...
• Radu Tudor: Domnul Orban, s-au pupat pe obraz Oprescu cu Tăriceanu în
faţa camerelor de luat vederi de vreo 20 de ori.
• Ludovic Orban: După acea pupătură s-au rezolvat toate problemele.
• Radu Tudor: N-aţi reuşit între pupăturile alea să acceleraţi un pic schema cu
Primăria Capitalei?
• Ludovic Orban: ... dacă vă aduceţi foarte bine a fost în luna septembrie.
• Radu Tudor: Au fost mai multe. S-au afişat ca prietenii, în mai multe locuri.
• Ludovic Orban: Excelent, deci în luna septembrie, la prima şedinţă de Consiliul
General din septembrie au fost aprobate transferul terenului, care era necesar, fără
de care nu puteam să ne apucăm să facem lucrările de deviere a reţelei pentru
instalaţia de iluminat şi normal, să începem forajul pe pereţii de sprijin, s-a aprobat
PUZ-ul şi am primit prelungirea autorizaţiei de construcţie, emisă în regim de
autorizaţie...
• Radu Tudor: Dar nu puteaţi să vă apucaţi de lucrările astea în momentul în care
aveaţi toate autorizările, ca să nu ne creaţi nouă aici o mizerie de nedescris?
• Ludovic Orban: Ca să nu vă spun că tot pentru lucrarea astea...
• Radu Tudor: Aici vin la televiziune parcă vin pe şantier.
• Ludovic Orban: Tot pentru lucrarea asta au existat nişte pomi care trebuiau tăiaţi.
• Radu Tudor: I-aţi tăiat, aţi distrus şi maşinile unor invitaţi, i-aţi tăiat prost.
• Ludovic Orban: Nu, că nu am venit eu să-i tai cu fierăstrăul, până la urmă au fost
tăiaţi şi am şi încasat o amendă pentru că Garda de Mediu a găsit singura neregulă
în tot Bucureştiul ăsta acest contract.
• Radu Tudor: Dar noroaiele de aici din faţă nu le vedem.
• Ludovic Orban: Sunt convins că vă deranjează. Deci în momentul de faţă toate
lucrurile sunt rezolvate...
• Radu Tudor: Proaste lucrări, greu înaintează, prost sunt gestionate.
• Ludovic Orban: Vă mai spun o altă problemă. Deci a trebuit găsit un regim de lucru
inclusiv pe perioada nopţii, căutate intervale de timp pentru că utilajul care forează are o
înălţime foarte mare şi afectează...
• Dana Grecu: Iertaţi-mă, dar nu ştiu, inventăm noi facerea de drumuri pe lumea asta? Mi-
au trimis nişte domni nişte fotografii cu nişte autostrăzi, cu nişte drumuri, cu nişte variante,
cu nişte poduri, suprapuneri şi vă spun, am rămas mută. E drept le făcuseră japonezii.
• Ludovic Orban: A deschis discuţia centurii Ploieşti. Deci contractul pentru centura Ploieşti
a fost semnat destul de târziu, la sfârşitul anului 2007 din cauză că au fost contestaţii...
• Dana Grecu: Ne puteţi traduce, dincolo de explicaţia asta...?
• Ludovic Orban: Lucrările au început în martie, dar pot să vă dau un lucru. Studiul de
fezabilitate a fost atât de bun, încât în momentul în care au început lucrările, la primele
săpături de lărgire s-au atins nişte reţele, care nu figurau în planul de reţele şi care nu au
fost identificate. În momentul respectiv a trebuit să luăm decizia să facem nişte foraje din
30 în 30 de metri.
• Dana Grecu: Dumneavoastră spuneţi aşa: eu aş fi făcut mai mult, dar Radu Berceanu
care a fost înaintea mea a făcut nişte studii proaste care m-au împiedicat...
• Ludovic Orban: Nu, studiul de fezabilitate n-a fost aprobat de guvern în perioada
domnului Berceanu.
• Dana Grecu: Mă rog, dar Radu Berceanu n-a făcut nimic în sensul acesta, adică să-l
verifice, să nu ştiu. Radu Berceanu care vine după dumneavoastră la conducerea
ministerului spune dom'ne eu am găsit ce am găsit, ia uite ce am găsit şi arată spre
Băneasa aici.
• Ludovic Orban: Doamna Grecu şi pe lărgirea la patru benzi a centurii Bucureştiului
studiul de fezabilitate a fost făcut înainte de a veni domnul Berceanu şi noi aveam o
decizie, ori ne apucăm să revizuim studiul de fezabilitate să mai stăm un an de zile
până începem lucrările sau corectăm pe parcurs erorile...
• Radu Tudor: Sau începeţi o lucrare şi o mai lălăiţi doi ani cu ea. Dom'ne, ca şi
podurile lucrarea asta de aici nenorocită o să ne mai mănânce doi ani în plus faţă
de...
• Ludovic Orban: La centura Ploieşti în condiţiile în care se aprobă modificările
tehnice şi se asigură finanţarea se poate finaliza până la 1 noiembrie anul viitor.
• Radu Tudor: Şi de ce nu se finalizează, 5-6 km mari şi laţi?
• Ludovic Orban: E pornită anul acesta.
• Radu Tudor: Suntem în 2009.
• Ludovic Orban: Anul trecut.
• Radu Tudor: Dom'ne, dacă 5-6 km nu putem să-i facem, ce pretenţie să mai avem
să facem autostrăzi, drumuri naţionale?
• Ludovic Orban: Sunt pasaje supraterane care trebuie lărgite, sunt...
• Radu Tudor: Aveţi o toleranţă nepermisă la lungirea lucrărilor şi la felul prost în care
sunt făcute.
• Ludovic Orban: Toleranţa asta nu e o toleranţă... vă daţi seama că şi eu
sunt la fel de nemulţumit atunci când...
• Radu Tudor: N-aveţi cum să fiţi. La câtă putere are ministrul transporturilor,
lucrările astea ar putea fi gata în 6-8 luni de zile dacă-şi pune capul cu ele.
Problema este că nu vrea să facă...
• Ludovic Orban: Vă dau un exemplu: comparaţi DN 6 cu DN 7 şi o să
vedeţi care e diferenţa.
• Radu Tudor: Nu vreau să mai compar nimic. Aveţi un gen de indiferenţă
instituţională care vă apucă când ajungeţi în funcţia de ministru...
• Ludovic Orban: Vi s-a părut că această indiferenţă instituţională s-a
manifestat pe vremea mea?
• Dana Grecu: Nu, dar eu nu cred că domnul Orban e mai puţin sau mai mult
indiferent faţă de domnul Berceanu, cu tot respectul.
• Radu Tudor: Eu mă refeream la toţi miniştrii, nu la Ludovic Orban.
• Ludovic Orban: Doamna Grecu, dacă aţi urmărit declaraţiile pe care le-am dat
referitor la activitatea domnului Berceanu în scurtul mandat pe care l-am avut, în
primul rând am continuat strategia pe care... sigur că am adăugat drumuri
expres, am căutat nişte finanţări care nu erau încă asigurate finanţările dar am
plecat pe o idee pe care a demarat-o domnul Berceanu şi niciodată nu l-am
acuzat pentru că mi-am dat seama că într-o perioadă de timp de nouă zile nu ai
timp să ai rezultatele normale şi fireşti, mai ales într-o zonă ca cea a
Transporturilor.
• Dana Grecu: Da, dar mie domnul Berceanu îmi dă de înţeles că dumneavoastră
puteaţi să faceţi mai multe şi nu aţi făcut. Aşa îmi dă mie de înţeles.
• Ludovic Orban: Oricine spune că nu putea să facă mai mult nu este un om
onest.
• Dana Grecu: Lăsaţi, că nu în sensul ăsta. O să-l rog pe domnul Berceanu să ne
spună şi nouă nişte termene legate de autostrăzi, de drumuri, ce aveţi în vedere.
Cât avea PD-L în programul de guvernare? 800 şi ceva de km...
• Radu Berceanu: 836.
• Dana Grecu: Publicitate, revenim. Da, doi miniştri, aşa-mi place mie să
spun, unul care este în funcţie, altul care tocmai ce a plecat de la
Ministerul Transporturilor, sunt aici ca să ne spună despre drumuri şi
despre cât de bine o să ne fie circulând noi cu nervii întregi pe drumurile
patriei. Domnule ministru în funcţie, Radu Berceanu, daţi-ne nişte termene
pentru nişte drumuri în ţara asta. Încadraţi-vă vă rog frumos în cei 836, nu-
mi spuneţi că faceţi 849 de km anul acesta.
• Radu Berceanu: Daţi-mi voie mai întâi să fac o mică corectură. Văd că aţi
scris acolo „Minister bogat, drumuri proaste". Depinde ce înţelegeţi prin
minister bogat. Ministerul ăsta n-a fost niciodată bogat în legătură cu ce
are el de făcut, indiferent cine a fost ministru, prim-ministru şi aşa mai
departe. Şi sunt destul de preocupat pentru că am impresia că nici acum
nu o să fie nu un minister bogat, o să fie un minister foarte sărac şi în
sfârşit, mai discutăm despre proiectul de buget şi după aia o să vedem şi
ce proiect de buget o să fie aprobat.
• Dana Grecu: Dar ce titlu aţi vrea să punem? Deci nu „Minister bogat,
drumuri proaste", cum aţi vrea să se numească?
• Radu Berceanu: Pot să vă spun ce am scris şi în programul de guvernare şi am spus-
o de nenumărate ori inclusiv aici la dumneavoastră că nu avem drumuri în primul rând
pentru că niciodată niciun guvern şi înainte de '89, mai ales după '89 pot să vă spun...
• Dana Grecu: Dar nu mai spuneţi asta, că asta o ştim.
• Radu Berceanu: Ce ştiţi, de unde ştiţi ce spun eu?
• Dana Grecu: Păi pentru că aţi mai spus domnul ministru.
• Radu Berceanu: Sunteţi foarte intuitivă. Exact asta spuneam, am mai spus, n-a dat
suficienţi bani, nu a dat. Eraţi supărată că pe A1 nu sunt curăţate nişte lucruri.
Lucrurile alea se curăţă cu bani. Gropile de care vorbeaţi se astupă cu bani, nimic nu
se poate face cu sume infime...
• Dana Grecu: Dom'ne, dar cum se îmbogăţesc oamenii ăştia care repară drumuri în
România? Oamenii ăştia care fac afaceri în domeniul drumurilor, reparaţiilor de
drumuri, cum se îmbogăţesc dacă spuneţi că nu sunt bani, că sunt nişte...?
• Radu Berceanu: Furând o parte din puţinii bani care şi-aşa există.
• Dana Grecu: Vă mulţumesc. Cine acceptă furăciunile?
• Radu Berceanu: Cine acceptă sper să facă puşcărie.
• Dana Grecu: Şi eu sper să merg în siguranţă acasă.
 […]
• Dana Grecu: Domnul ministru, vreau să vă întreb aşa, dacă spuneţi că...
• Radu Berceanu: Dar pot să spun şi eu ceva?
• Dana Grecu: Vă rog.
• Radu Berceanu: Nu, credeam că rolul meu e să tac în emisiunea asta, dar
să ştiţi că...
• Dana Grecu: Vi s-a părut că aţi tăcut până acum?
• Radu Berceanu: Da, mi s-a părut.
• Dana Grecu: Mie nu mi s-a părut.
• Radu Berceanu: Luaţi emisiunea după aia şi număraţi aşa să vedeţi cam
câte minute a vorbit fiecare ca să vă daţi seama.
• Dana Grecu: Nu suntem în campanie ca să numărăm timpii.
 […]
• Dana Grecu: Profit de faptul că domnul Berceanu este aici şi vă spun că
dacă-mi spuneţi câţi bani costă să spele ăştia de la CNADNR parapeţii de pe
A1, ca să vezi pe ce sens eşti şi spuneţi că suma o pot suporta eu din salariu
vă dau eu banii ca să îi spălaţi domnul ministru.
• Radu Berceanu: Puteţi să suportaţi pentru vreo 20 de metri.
• Dana Grecu: OK. Bun, dacă nu ştiţi pe ce sens sunteţi pe Bucureşti-Piteşti
asta e, daţi fază lungă, vă luaţi înjurături. Drumuri? În viaţa asta puţin posibil.
Vă mulţumesc pentru atenţie. Vă mulţumesc domnilor pentru explicaţii...
• Ludovic Orban: Fiţi mai optimistă doamna Grecu.
• Dana Grecu: Vă rog să... Da, sunteţi în opoziţie.
• Ludovic Orban: În mod paradoxal o să-l sprijin pe domnul Berceanu în toate
demersurile de alocare a investiţiilor.
• Dana Grecu: Mulţumesc foarte mult. Aşteptăm să vedem câţi bani primeşte
domnul Berceanu de la buget. Mulţumesc, ştirile Antenei 3 în câteva clipe.