Sunteți pe pagina 1din 44

Laborator de comunicare

ASIST.UNIV.DRD. RALUCA TOMA Facultatea de Psihologie i tiinele Educaiei, Universitatea din Bucureti

Comunicarea
O ncercare de definiie

Comunicare, limb, limbaj


Comunicarea este o relaie de schimb de semnificaie cu scopul modificrii comportamentului partenerilor implicai. Limba se definete ca totalitatea mijloacelor lingvistice (fonetice, lexicale, gramaticale) ce dispun de o organizare ierarhic potrivit unor reguli de ordonare sau este un sistem nchegat de semne (cuvinte) i reguli gramaticale stabilite social-istoric. Limbajul este activitatea de comunicare prin intermediul limbii.

Rolul comunicrii, limbii i limbajului n psihologie


Elementele eseniale care asigur nelegerea i explicarea individului i a societii. Elemente socio-genetice care au generat i asigurat persistena societii. Organizarea sociala este imposibil fr comunicare O societate este constituit din grupuri care comunic ntre ele

Raiunile individuale ale comunicrii, limbii i limbajului


Umanizeaz omul. Acesta i poate forma i dezvolta propria personalitate. Mijloace de influenare educativ informativ a individului Pun n micare alte mecanisme psihice. n lipsa lor, individul rmne la nivelul dezvoltrii biologice, nu se poate integra in comunitatea social. Absena lor afecteaz interaciunea natural dintre oameni, iar cooperarea devine imposibila.

Formele comunicarii (I)


Numrul de persoane implicate
Intrapersonal Interpersonal De grup Public

Prezena sau absena obiectivelor


Incidental Consumatorie Instrumental Prin comuniune
(M.Zlate, 2000)

Formele comunicarii (II)


Continuul comunicarii
Cognitiv Afectiv Motivaional Volitiv

Statutul interlocutorilor
Orizontal Vertical ascendent i descendent

Codul folosit:
verbal, paraverbal, Nonverbal
(M.Zlate, 2000)

Formele comunicrii (III)


Comunicare verbala Paralimbajul:
timbru, Intensitate etc.

Comunicare nonverbal
Prin corp: mimic, gesturi, piercing, vestimentaie Prin distan (Edward T.Hall) distana intim (ntre 15-40 de cm); personal (45-125 de cm); social (125-360 cm) i public ( de la 360 cm n sus). Prin imagine (M.Zlate, 2000)

Funciile comunicrii nonverbale


Roluri mijloacelor nonverbale n comunicare:
a) de a transmite; b) de a nuana i preciza comunicarea; c) de a ajuta persoanele s se exprime i s se neleag reciproc mai bine.

Funcii ale comunicrii nonverbale asociate celei verbale (De Vito)


accentueaz, completeaz, contrazice, regleaz, repet substituie comunicarea verbal (M.Zlate, 2000, p.196)

Rolul limbajului n sistemul psihic uman


Ax al SPU Prin verbalizare percepiile i reprezentrile devin semnificative Verbalizarea este garania memoriei de lung durat Relaia cu gndirea:
Gndirea i limbajul formeaz un tot unitar Gndim n cuvinte folosim limbajul Vorbirea fr neles = form fr coninut

Verbalizarea permite definirea motivelor Prin limbaj se realizeaz autoreglajul voinei

Funciile limbajului
Comunicare transferare a informaiilor; Cognitiv elaborare a gndirii; Simbolic reprezentativ substituire a obiectelor; Expresiv intonaie, mimic, gestic; Persuasiv convingere/ inducerea unei stri; Reglatorie determinarea unui comportament; Ludic joc, joc de cuvinte, creaie;

Formele limbajului
Activ transmitere: vorbirea, scrisul; Pasiv recepionarea: nelegerea, cititul, Limbaj oral
mijloace de expresivitate

Limbaj scris
Necesit o activitate de elaborare a frazelor Fr context, fr susinere prin dialog Fr posibiliti de revenire pentru corecturi

Limbaj intern

Limbaj intern
Se desfoar n interiorul individului Caracteristici:
Asonor Centrat pe intelesuri Economic Predicativ Viteza mare de lucru

Functii:
Anticipare Proiectare Conducere si coordonare a limbajului scris si oral

Modelul clasic al comunicrii

Emitorul
Cinci baze ale influenei exercitate de emitor n transmiterea mesajului:
a) puterea recompensatoare (bazat pe abilitatea de a rsplti); b) puterea coercitiv (recpetorul se ateapt la pedeaps din partea emitorului dac nu se conformeaz mesajului emis de acesta); c) puterea referenial (receptorul se identific cu emitorul vzut ca un model de referin); d) puterea legitim (se aplic n cazul relaiei prini - copii, deoarece exist un cod standard acceptat de ambele pri potrivit crora copilul trebuie s asculte de prini); e) puterea expertului (aceast putere este determinat contextual i nseamn atribuirea de cunotine superioare emitorului, care au impact asupra structurii cognitive a receptorului). (John R.P.French i Bertram Raven apud.Ion-Ovidiu Pnioar, 2003, p.22):

Atitudinile interlocutorilor
Atitudinea de intepretare, const n a formula i verbaliza pentru cellalt raiunile ascunse care se afl la originea spuselor sau faptelor sale Atitudinea de evaluare Atitudinea de ajutor sau consiliere, const n prezentarea de soluii sau elemente ale unor soluii, n funcie de mesajul exprimat de interlocutorul tu. Atitudinea de chestionare, reprezint, alturi de atitudinea de evaluare, apanajul prinilor supraprotectori i constituie prin tehnica pe care o implic (a pune ntrebri la care cellalt rspunde), o limitare a orizontului de expresie a interlocutorului Atitudinea de comprehensiune, const n a-i arta celuilalt c te intereseaz ceea ce i spune i c asculi pentru a ncerca s-l nelegi, nu pentru a-l judeca. (J.Abric, 2003)

Modele de comunicare i tehnici pentru optimizarea comunicrii


Modele de comunicare - explicatii ale comportamentului uman
Modelul colii de la Palo Alto Analiza Tranzacional Programarea neuro lingvistic

Tehnici pentru optimizarea comunicrii


Asertivitatea Formularea mesajelor ntr-o manier pozitiv Ascultarea activa Feed-back-ul

Axiomele comunicarii coala de la Palo Alto Comunicarea este inevitabil. Comunicarea este un proces continuu, ce nu poate fi tratat in termeni de cauza efect sau stimul raspuns . Comunicarea este ireversibil Comunicarea presupune procese de ajustare i de acomodare
(A.Nu, 2004)

Analiza tranzacionala (I)


Ex
P
S

A
R

A comunica eficient nseamn a putea nelege tranzaciile interumane


Corina (Eul adult): De unde ai cumprat pinea? Dan (Eul adult): De la alimentara din col.

Analiza tranzacionala (II) Ex.


P A
S

P A C

(I.Mitrofan, 2008)

Viorica (Eul copil): Mi-e aa o lene. Adu-mi tu, te rog, cana cu ap! Cornel (Eul copil): Rsfato!

Analiza tranzacionala (III) Ex.3:


P
S

P A
R

Alexandra (Eul copil): Mi-am pierdut cerceii! Ce m fac?! Florin (Eul printe): Stai linitit. i voi cumpra eu alii!
(I.Mitrofan, 2008)

Analiza tranzacionala (III)

Ex.
P
S

P A
R

A C

(I.Mitrofan, 2008)

Costel (Eul adult): De unde ai cumprat pinea? Elena (Eul printe): De unde puteai foarte bine s-o cumperi tu cnd ai venit acas!

Tranzacii paralele sau complementare


Dac acesta accept invitaia i reacioneaz dup ateptri, cu starea adresat, va rezulta o tranzacie paralel (complementar). Exemple: Ct este ceasul? Dou fr cteva minute! (A-A) Ridic te rog hrtia aceea! Oh, m scuzai, n-am vzut-o (PN-CA) Copiii de la grupa I a au fost iari extrem de indisciplinai.!- Nu-i de mirare, cu educatoarea pe care o au! (PN-PN) Este prea dificil, nu voi reusi sa fac desenul asta! Lasa ca ti-l fac eu!(CV PS)

Tranzacii ncruciate
Tanarul: Nu am suficienta experienta ca sa-mi organizez singur ziua de nastere. (Adult) Pedagogul social: Daca te-ar fi interesat cu-adevarat acest lucru ti-ai fi dat silinta pana acum sa inveti! (Parinte) Tanarul: Ei ca si cum aveam de la cine ! (copil rebel)

A doua regula de comunicare: in momentul in care se produc tranzactii incrucisate comunicarea este compromisa, apar neintelegeri intre interlocutori si se deschide calea spre conflict.In aceste situatii comunicarea este deviata de la obiectivul initial vizat de emitator iar restabilirea situatiei este posibila doar daca unul sau celalat partener de interactiune relizeaza o trecere spre tranzactiile complementare.

Tranzacii ascunse
Nivelul social:"Educatoarea Alinei i-a dat voie sa mearga la film in seara aceasta". Nivelul psihologic:"Vreau sa ma lasati si pe mine!" Nivelul social:"Mi-e sete!" Nivelul psihologic:"Adu-mi un pahar cu apa!" sau"Cumpara-mi un suc! Nivelul social:"E tarziu!" Nivelul psihologic:"Ar cam fi cazul sa pleci! (C.Acris, D.Mihaita, 2004)

Tranzacii ascunse
Atenie la context, mimic, ton Renunarea la tranzacii ascunse. Raspundei doar sensului concret. Cerei un mesaj direct prin ntrebri Exista situaii in care tranzaciile ascunse pot fi plcute i amuzante ca de exemplu n flirt sau n discuiile amicale ironice, dar in aceste cazuri ambii parteneri de discuie sunt avizai de existenta planului ascuns.

Programarea neurolingvistic
1972-informaticianul Richard Bandler i psiho-lingvistul John Grinder au format o echip care a nceput s studieze structura a ceea ce ei numeau "excelena n relaiile interpersonale programare se refer la aptitudinea fiecruia dintre noi de a produce i transpune n practic o gam variat de programe comportamentale Harta nu e teritoriul. Simurile sunt canalele prin care primim informaie Trebuie studiate la interlocutor + pacing and leading
poziia corpului mimica i gesturile expresia feei privirea calitatea vocii cuvintele utilizate.

Suntem asertivi atunci cnd


Le permitem celorlali sa-si termine ideile inainte de a ncepe sa vorbim Putem sa intram spontan intr-o conversaie folosind un ton si un volum ale vocii, moderate ncercam sa intelegem sentimentele celorlali inainte de a le descrie pe ale noastre ncercm sa evitam rnirea sau suprarea cuiva vorbind despre probleme inainte ca ele sa apar, sau cutnd mijloace raionale de rezolvare pentru atunci cnd vor apare Ne consideram puternici, capabili i egali cu majoritatea celorlali oameni Suntem direct responsabili de situaia, nevoile si drepturile noastre

Suntem non-asertivi
Stm in spatele grupurilor Permitem altora sa decid pentru noi Vorbim incet si evitam contactul vizual pentru a nu atrage atenia asupra noastr Suntem de acord verbal cu ceilali in ciuda sentimentelor noastre reale Permitem sa fim noi cei dezavantajai mai degrab dect sa-i suparm pe ceilali Lsam de la noi numai ca sa nu avem probleme sau sa nu fim nevoii sa luam o decizie ntotdeauna ne consideram mai slabi si mai puin capabili dect ceilali ntotdeauna scpm de responsabiliti cu scuze si motive "ntemeiate (C.Acris, D.Mihaita, 2004)

Suntem agresivi
Ii intrerupem pe ceilali cnd vorbesc ncercam sa impunem propria noastr poziie Luam decizii pentru altii Vorbim tare pentru a atrage atenia asupra noastr Acuzam, invinuim si gsim greeli altora fr sa inem cont de sentimentele lor Ii suparm gratuit pe ceilali Ocolim subiectul, distorsionam faptele sau omitem adevrul pentru a ajunge la o soluie care poate fi repede acceptata ntotdeauna ne consideram mai puternici si mai capabili dect alii Ne situam pe o poziie de putere si autoritate pentru a putea manipula sau a ne exprima cu vehementa prerile

Formularea mesajelor intr-o maniera pozitiva


Motivaie negativ: Daca nu i mnnci poria de spanac, nu mergi la joac! Motivaie pozitiv: Imediat ce i mnnci poria de spanac, poi merge la joac. (C.Acris, D.Mihaita, 2004)

Ascultarea activ
aratati intelegere fr sfaturi personale Fr De ce? nu va luati raspunderea problemelor altcuiva fr interpretari personale referiti-va strict la ceea ce este de interes aici si acum ocupati-va in primul rand de sentimente

Feed-back
Este un proces de descriere a efectelor unui comportament individual pentru beneficiul individului si al invatarii. Feed-back rapid Un feedback constructiv duce la constientizarea de catre subiect, ii ofera acestuia posibilitati de a alege si favorizeaza activitatea de dezvoltare personala.

Cum s dai feed-back

Pornete de la ceea ce analizeaz nsui subiectul. S fie util Mesaje de tip Eu Specific Referire la comportament observabil Fii selectiv Referire la viitor Discut

Cum se primete feedback


1. Ascult. 2. Fara judecati pripite. 3. Las persoana s termine. 4. Parafrazeaz. Verific ceea ce ai auzit pentru a-i clarifica percepia. 5. Cere date specifice 6. Evit s te ceri, s negi, s te justifici sau s minimalizezi. Este punctul de vedere al celeilalte persoane. Decide ceea ce vrei s faci cu informaia. 7. Adun informaii suplimentare din alte surse. Confirm ele feedback-ul? Ai avut un feedback similar nainte? 8. Decide ceea ce vrei s faci n continuare.

Comunicare. Concluzii
Cuvintele (ce spui)
=7% Creeaza mesajul Argumente Logica = 38 % Voce si fata Congruenta, integritate, credibilitate, onestitate Caracter

Tonul (cum spui)

Comunicare nonverbala (ce arati)


= 55 % Arata respect, asculta, arata interes Emotie

Conflictul in comunicare Neintelegerile reprezinta cea mai des intalnita forma a


comunicarii Conflictul presupune o opozitie bazata pe incompatibilitate opiniilor, intereselor, scopurilor, convingerilor, sentimentelor. Fazele aparitiei unui conflict:
Dezacord Alimentarea dezacordului Ruptura Conflict

Comportamentele care faciliteaza comunicarea


Stabilirea contactului vizual cu persoana cu care vorbim Folosirea raspunsului minimal si a incurajarii Concentrarea atentiei pe ceea ce spune vorbitorul Evitarea judecarii sau interpretarii a ceea ce spune celalalt Reflectarea sentimentelor celuilalt Adresarea intrebarilor Concentrarea atentiei pe aspectele importante din discutie Evitarea sfaturilor Evitarea intreruperii persoanei care vorbeste

Bariere in comunicare
A. Bariere la nivelul procesului de comunicare
Judecarea celuilalt Oferirea rapida de solutii Lipsa de interes pentru nevoile si preocuparile celeilalte persoane

B. Bariere cognitive
Stereotipurile:
Convingeri referitoare la caracteristicile, atributele si comportamentele specifice membrilor unei categorii sociale Iau nastere din generalizarea unei experiente individuale sau prin invatare indirecta, copiind atitudinea

Prejudecatile
Atitudini negative ce presupun generalizari nefavorabile in legatura cu membrii unui grup anume.

Obstacole in procesul rezolvarii conflictului


Tendinta naturala de a explica mai intai care este punctul nostru de vedere. Ineficienta noastra ca ascultatori. Teama ca lucrurile nu vor iesi asa cum ne dorim. Presupoziia ca noi vom pierde, iar celalalt va castiga.

Strategiile cel mai frecvent folosite


Renuntarea Evitarea Dominarea Delegarea responsabilitatii Apelul la un mediator Folosirea umorului Compromisul Integrarea si colaborarea (G.Lemeni, M.Miclea, 2004)

Strategii de abordare constructiva a conflictului


Utilizarea mesajelor la persoana I pentru a descrie problema Ascultarea activa a descrierii problemei din punctul de vedere al celeilalte persoane Reflectarea sentimentelor pentru a intelege si a clarifica ceea ce simte cealalta persoana Generarea a cat mai multe solutii impreuna Analiza alternativelor si alegerea variantei potrivite Obtinerea unui angajament Planificarea datei la care se face evaluarea

Bibliografie

Abric, J., Cl., (2003) Psihologia comunicarii, Editura Polirom, Iasi. Acris, C., Mihaita, D., (2004), Pedagogie sociala teoretica, Bucuresti, Editura Cartea Universitara. Lemeni, G. Miclea, M. (2004). Consiliere i orientare. Ghid de educaie pentru carier. Ed. ASCR, Cluj-Napoca. Mitrofan, I., (2008), Psihoterapie, Editura SPER, Bucureti, Nu, A., (2004), Abiliti de comunicare, Editura SPER, Bucureti. Pnioar,I.O, (2003), Comunicarea eficient, Iai, Editura Polirom Santiago, C, (2004), An overview of Nancy K. Schlossbergs Transition Theory, http://www.ceciliasantiago.com/Papers/TransitionTheoryResearchPaper.pdf Smith E. E.,. Fredrickson B.L., Nolen-Hoeksema S., Loftus G.R., (2008), Introducere n psihologie, Editura Tehnica. Szilagyi, A.A., (2008), Manualul consultantului n carier, Institutul European, Iai. Zlate, M, (2000), Fundamentele psihologiei, Ed.Prohumanitate.

V mulumesc pentru atenie!