Sunteți pe pagina 1din 17

TEMA III

Limbajul nonverbal –
artĂ subtilă a comunicării Și
a succesului personal
1. Definirea şi rolul limbajului nonverbal:
• principalele influenţe exercitate de mediu asupra
limbajului nonverbal (cultura, subcultura, clasele
sociale, grupuri de referinţă, grupuri mici, familia);
• identificarea individului cu rolul şi limbajul
corpului;
• funcțiile limbajului nonverbal.

2. Tipurile limbajului nonverbal:


• Limbajul corporal (trupului).
• Paralimbajul.
• Metacomunicarea.
Obiective:
 să definească conceptul de comunicare nonverbală;
 să cunoască influenţele exercitate de mediu asupra limbajului
nonverbal;
 să definească și să delimiteze limbajul corporal (trupului);
paralimbajul; metacomunicarea.
 să cunoască funcțiile limbajului nonverbal;
 să conștientizeze rolul limbajului corpului în procesul de
comunicare;
 să înţeleagă utilitatea dezvoltării unor abilităţi specifice în
comunicare.
Comunicarea nonverbală
• transmiterea voluntară sau
involuntară de informaţii;

• exercitarea influenţei prin


intermediul elementelor
comportamentale;

• prezentarea fizică a individului sau


a altor unităţi sociale (grupuri sau
unităţi umane);

• percepţia şi utilizarea spaţiului şi a


timpului, dar şi a artefactelor.
(S. Chelcea)
FONDATORII
au inclus pentru prima dată termenul de
„comunicare nonverbalã“
în titlul cărţii
Comunicarea nonverbală
este comunicarea care nu foloseşte cuvinte şi prin care se
exprimă sentimente, emoţii, atitudini.

Comunicarea nonverbala completează, întăreşte,


nuantează sensul mesajelor verbale şi, în anumite situaţii,
este chiar mai credibilă decât comunicarea verbală.
FUNCŢIILE COMUNICĂRII NONVERBALE

A accentua

A înlocui A întãri

A repeta A contrazice

A regla
Comunicarea nonverbală
este de mai multe tipuri:

•Limbajul corporal (trupului)

•Paralimbajul

•Metacomunicarea
LIMBAJUL CORPORAL
este limbajul sentimentelor noastre şi formează
simpatii şi antipatii faţă de cei din jur mai
eficient decât orice putem exprima în cuvinte.
Paralimbajul

dimensiunea vocală, dar și nonverbală a


discursului, a comunicării.
Paralimbajul
poate fi exprimat în mod conştient sau inconştient şi
include accentul, volumul, intonaţia discursului.
Paralimbajul poate schimba înţelesul cuvintelor.

!!! Se referă la modul în care spunem ceva, nu la ce


spunem.

Paralingvistica - studiul paralimbajului.


Exemplu:
•“Eu trebuie să accept această slujbă!”
(Trebuie să o accept eu înaintea ta)
•“Eu trebuie să accept această slujbă!”
(Nu am altă alegere)
•“Eu trebuie să accept această slujbă!”
(Nu trebuie nici să o critic, nici să o resping, ci să o accept)

•“Eu trebuie să accept această slujbă!”


(Şi nu alta)
•“Eu trebuie să accept această slujbă!”

(O dispreţuiesc)
Metacomunicarea - interpretarea cuvintelor
și expresiilor pentru a ghici intențiile, ideile
vorbitorului.
Nu tot ce spunem reprezintă întotdeauna
gândul nostru real.

Metacomunicarea presupune un act de


ascultare activă.
În timp ce conștientul nostru spune ceva, subconștientul
degajă alte mesaje/trădează adevăratele gânduri.
Metacomunicare

• „Nu credeți că...", „nu vi se pare că...” - cer de la ascultător


răspunsul: „da" (și-i permit vorbitorului să-l manipuleze).
(„n-am vorbit prea mult, nu ?", "n-am întrecut măsura, nu?" cer
răspunsuri asiguratoare)

• „Fiindcă veni vorba...", „daca tot sunt aici", „ca să nu uit", „daca
mă gândesc bine" au drept scop sa atenueze importanta a ceea
ce vorbitorul vrea să spună, dar ceea ce urmează este de fapt
problema cea mai importantă.

• „Să nu mă înțelegeți greșit" = n-o sa va placa ceea ce auziți, dar


nu-mi pasa.

• „Nu-i vorba de bani, ci de principiu" - este vorba și de bani.


Metacomunicare
• „Sper să vă placă mămăliga" = indiferent de opțiune, veți fi
servit cu mămăligă.

• „Doar n-ai crezut că eu" = muta pe umerii celuilalt


culpabilitatea de a fi gândit de rău despre cineva.

• „Nu depinde numai de mine" = pot influenta situația în


direcția dorita, dar...

• „Reveniți peste câteva zile" = prima data: nu am timp de asta;


a doua oara: nu mă interesează asta.

• „Măcar am încercat" = nu mă prea așteptam să reușesc.


Metacomunicare

• „Te mai servesc cu ceva?"- sugerează răspuns negativ, atrage


atenția asupra încheierii întâlnirii.

• „Daca nu ajung in 10 minute, înseamnă că nu mai vin" =


puține șanse de a veni/

• „După umila mea părere", „Dacă vreți să aflați părerea


mea" - expresii care introduc păreri personale
autoapreciative.

• „Oare ? Chiar crezi?" - întrebări menite să ne inducă îndoiala.


Metacomunicarea

Ansamblul elementelor nonverbale ale comunicării


este uneori denumit metacomunicare (cuvântul grecesc
„meta” înseamnă „dincolo” sau „în plus”).
Metacomunicarea este deci ceva în plus faţă de
comunicare şi trebuie să fim totdeauna conştienţi de
existenţa sa.
NB! Metacomunicarea, care însoţeşte orice mesaj, este
importanta.

S-ar putea să vă placă și