Conflictul și soluționarea

acestuia
 Scop:
 Formarea competențelor necesare de înțelegere și
soluționare a unui conflict parvenit.
 Obiective:
 O1. Familiarizarea participanților cu noțiuni generale ale
conflicului;
 O2.Stabilirea actorilor conflictului după triunghiul lui
Karpman și cunoașterea modalităților de schimbare a
pozițiilor;
 O3.Studierea tipurilor de conflicte;
 O4.Studierea componentelor conflictului;
 O5. Modalități de diminuare a conflictului;
 Definiție:
 Conflictul este o luptă dintre valori și statusuri, putere,
surse în care scopurile oponenților sunt de a neutraliza,
leza, sau elimina rivalii.
 ( J. Coser)

 Conflictul – este un instrument de analiză, înțelegere și

estorcare a informației ascunse.
 (M. Ifos)
 Etapele conflictului
1. Etapa premărgătoare sau de incubiție(preconflict).
2. Etapa de escaladare( conflict).
3. Etapa de clarificare (postconflict).
 Răspunsul provocaților

 1. Metoda oglinzii.
 2. Metoda întrebătoare.
 3. Metoda soluționantă.
 4. Metoda de ignorare.
Triunghiul lui Karpman
 Tipuri de conflict
 1. Criteriul localizării:
 A. Conflict intern
 B. Conflict extern
 2. Criteriul aparenței:
 A. Conflict manifest
 B. Conflict nemanifest
 3. Criteriul naturii intrinseci
 A. Conflicte biologice
 B. Conflicte psihologice
 C. Conflicte socioculturale
 4. Criteriul perceperii adversarului:
 A. Luptă
 B. Joc
 C. Dezbatere
 Conflictul în Codul Penal al RM
 Art. 145 – Omorul intenționat;
 Art. 146 – Omorul săvîrșit în stare de afect;
 Art. 150 – Determinarea la sinucidere;
 Art. 151 –Vătămarea intenționată gravă a integrității
corporale, sau a sănătății;
 Art. 152 - Vătămarea intenționată medie a integrității
corporale, sau a sănătății;
 Art. 155 – Amenințarea cu omor ori cu vătămare gravă a a
integrității corporale, sau a sănătății;
 Art. 156 –Vătămarea gravă ori medie a integrității
corporale, sau a sănătății în stare de afect.
Psihologia dianectică prezintă
conflictul ca aspect pozitiv. Asalt
de informații.
Conflictul poate fi provocat
intenționat și poate oferi date și
despre actorii externi.
 Psihologia personalității prezintă
conflictul ca estorcare a informației
despre problemele adversarului.
 După Carl Gustav
Jung conflictul
prezintă umbra
personalității umane.
În cadrul conflictului
acesta în etapa de
escaladare face
reproșurile pe care și
le-ar face sie însuși.
Această analiză are și
aspect semiotic.
Psihologia socială explică conflictul ca
o luptă de interese.
Semiotica definește conflictul ca un
aspect cu o semnificație nedeosebită
și a cărei înțelegere oferă date greu de
obținut.
Teoria lui Carl Rogers
se referă la agitarea
oamenilor atunci
cînd simt pericolul
descoperirii
informației ascunse.
 Teoria disonanţei
cognitive a fost
introdusă de Leon
Festinger (1919-1989)
și se referă la o stare de
tensiune care apare ori
de câte ori o persoană
are în acelaşi timp
două opinii care nu
numai că nu se susţin
una pe alta, dar se
exclud.
 Componentele conflictului
1. Motivul;
2. Act volitiv;
3. Scop.
I. Motivele posibile ale conflictului
1. Divergențe de scopuri, opinii, interese, concepții de viață;
2. Modalități de atingere a scopului;
3. Particularitățile individuale ale oamenilor.
4. Incompatibilitățile dintre persoane;
5. Comunicare absentă, sau defectuoasă;
6. Lezarea stimei de sine;
7. Diferența de valori;
8. Diferența de norme;
9. Comportament neadecvat (egoizmul, minciuna);
10. Agresivitatea;
11. Absența;
12. Cadrul extern.
13. Ect.
 II. Actul volitiv

 Este capacitatea, dorința și voința, predispoziția unei

persoane de a acționa, sau de a reacționa într-un
anumit mod.
 Analiza actului volitiv
 1. Analiza tipului de personalitate;
 2. Analiza comportamentală în privința stabilirii gradului de
pericol social.
 3. Analiza ridurilor faciale;
 4. Analiza indicatorilor nonverbali;
 5. Analiza emoțiilor și atitudinilor;
 Analiza comportamentală și
anamnezică în privința stabilirii
gradului de pericol social
Personalitatea Narcisistă
 Manifestările personalității narcisiste
 Este o personalitate egocentrică;
 Personalitatea care se supraevaluează pe ea însăși și îi
subevaluează pe ceilalți;
 În loc de empatie găsiți aroganță și pretenții;
 Personalitatea care folosește scurtăturile, încalcă regulile și
depășește limitele;
 Personalitatea care simte nevoia să dețină controlul;
 Tind să domine și sunt lideri de grup.
Personalitatea paranoică
 Manifestările personalității paranoice
 Personalitate excesiv de suspicioasă, temătoare și
secretoasă;
 Dogmatică, certăreață, înclinată spre ură;
 Personalitate care colecționează răni, ranchiunoasă;
 Este capabilă de a spune ceva rău despre ceilalți;
 Consideră că toată lumea îi vrea rău.
Personalitate instabil emoțională
 Manifestările personalității instabile
emoțional
 Este o pesonalitate hipersensibilă;
 Este dornică de afecțiune și exagerat de pretențioasă;
 Manipulatoare;
 Personalitate irațională, gîndire de tipul total sau nimic;
 Este impetuoasă, impulsivă, în căutarea de senzații.
Personalitate “Prădător”
 Manifestările personalității “Prădător”
 Personalitate lipsită de empatie, de remușcări și de
conștiință;
 Personalitate rece, crudă, calculată, dominatoare;
 Multe impulsuri fără control și nici-o mustrare de cuget;
 Primește plăcere făcînd rău altora;
 E necinstit, minte tot timpul.
Temperamentele
Ridurile feței
Stabilirea emoțiilor în conflict
Cele 7 emoții de bază
Frica
 Sprincene ridicate și apropiate.

 Pleoapele superioare ridicate.

 Pleoapele inferioare încordate.
 Buzele ușor încordate și întinse
orizontal către urechi.
2. Bucuria (Fericirea)

 riduri în jurul ochilor (Zâmbet

Duchene – zâmbetul natural);
 obrajii ridicați;

 mușchii feței așezați în

concordanță cu ochii.
3. Tristețea

 Pleoapele indică “căderea”;

 Privire care nu este concentrată
pe un punct fix;
 colțurile buzelor se duc în jos.
4. Mânia (Furia)

 sprâncene apropiate puternic;

 privire extrem de fixă;

 încordarea și apropierea
buzelor.
5. Disprețul

 colțul buzelor încordat și ridicat

doar pe o parte a feței;
6. Dezgustul

 nas încordat și ridicat, mișcare

care îi provoacă riduri nasului;

 buza superioară ridicată;

7. Uimirea

 sprâncenele ridicate;

 ochii larg deschiși;

 gura deschisă;
Semnificația combinațiilor de emoții în
conflict
 Bucurie + dezgust +dispreț = Machiavelie.
 Uimire + frică + mînie = Descoperirea informației ascunse.
 Dispreț + dezgust + mînie = Invidie.
 Frică + mînie = Teama de detronare.
 Uimire + tristețe = Dezamăgire.
 Uimire + furie = Încălcarea terenului propriu.
 Ect.
 III. Scopul

 Anihilarea adversarului;
 Intimidarea și înfricoșarea adversarului;
 Scăderea nivelului de încredere în sine;
Semiotica îți oferă decodificarea semnalelor
secrete prin analiza conflictului:
1. Perceperea corectă a semnificației adversarului;
2. Studierea nonverbalului, psiho-morfologicului;
3. Găsirea motivului implicării în conflict prin aplicarea tehnicii “5
De Ce?”;
4. Stabilirea scopului implicării în conflict;
5. Acumularea informației despre numărul susținătorilor
adversarului și interesele acestora;
6. Acumularea informației despre numărul oponenților
adversarului și interesele acestora;
7. Elaborarea hărții de interese.
 Stiluri de răspuns la conflict:
1. Evitarea;
2. Competiția;
3. Compromisul;
4. Acomodarea;
5. Colaborarea.
Psihologia /
Psihocriminalistica
conflictologia

- Implică sfera afectivă față de - Implică o stare neutră față de

adversar. adversar.

- Degajează emoții. - Provoacă analiză.

- Duce spre aplanare. - Duce spre găsirea și înțelegerea

părții ascunse.

- Se finisează cu eficientizarea - Se finisează cu concluzii și decizii.

relațiilor.
 Concluzii:
 - Permite întroducerea corectărilor în acțiunile
nedorite ale altor persoane.
 - Emoționarea, oferirea de informații conservatoare și
scăderea capacității de concentrare în muncă.
 - Dezvoltă capacitatea de analiză și sinteză.
 - Implicarea de noi actori.
 - Scoate la suprafață o serie de probleme ascunse.
 - Ajută la soluționarea problemelor de abia apărute.
 - Oferă verticalitate.
ÎNTREBĂRI