CUPRINS
pag
INTRODUCERE……….…………………………………………………………..2
CAPITOLUL.I.NOŢIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A GLANDELOR
MAMARE
1.1 Noţiuni de anatomie a glandelor mamare...............................................................3
1.2Fiziologia glandelor mamare....................................................................................6
CAPITOLUL II .ASPECTE TEORETICE ALE BOLII. NEOPLASM MAMAR
2.1Definiţia NEOPLASMULUI MAMAR…....….........................................................6
2.2 Clasificarea si etiologia neoplasmului mamar ...........................................................7
2.3Stadializarea tumorilor maligne…………………………...............................……...10
2.4 Tabloul clinic si diagnosticul neoplasmului mamar.................................................12
2.5 Evoluţia neoplasmului mamar...................................................................................20
2.6 Tratamentul si pronostic............................................................................................22
ȊNGRIJIRI GENERALE ACORDATE PACIENȚIILOR CU NEOPLASM MAMAR
2 .2.1 Internarea -externarea pacientului pacientului in spital……..............................24
2.2.2Educaţia pentru sănătate.Profilaxie........................................................................27
Rolul asistentei medicale ȋn ȋngrijirea pacienţilor cu neoplasm mamar..................28
CAPITOLUL III. Studii de caz...………..…………..................................................29
Caz 1...............................................................................................................................29
Caz 2...............................................................................................................................33
Caz 3...............................................................................................................................38
CONCLUZII..................................................................................................................44
Bibliografie
Anexe

0
                     

Argument

Am preferat să susţin la examen, lucrarea de diplomă „ÎNGRIJIREA

PACIENTEI CU NEOPLASM MAMAR”, din mai multe motive: mi-am
dorit să cunosc şi să-mi însuşesc cât mai multe cunoştinţe despre această
afecţiune, cu ocazia alcătuirii lucrării, am reţinut mai bine cauzele care
pot duce la o asemenea afecţiune, importanţa autoexaminării, a
screeningului, a diagnosticului precoce, a începerii tratamentului, din timp
şi respectarea etapelor de tratament conform indicaţiilor medicilor. Toate
acestea contribuind la descoperirea neoplasmelor în stadii incipiente şi
astfel rata de supravieţuire fiind mai mare şi chiar ducând la vindecare
dacă este tratată şi îngrijită corect.
Rolul esenţial al asistentei medicale constă, in a ajuta persoana
bolnavă sau sanătoasă să-şi menţină sau să-şi recâştige sanătatea (sau să-
l ajute în ultima clipă) prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi
îndeplinit singură dacă ar fi putut.

INTRODUCERE

1
                     
Cancerul de sân şi prostată sunt localizările care au cea mai lungă durată medie
de supravieţuire, după apariţia primelor metastaze (2-4ani), mai ales cele osoase şi
peritoneale, spre deosebire de stomac, plămân, rinichi la care această durată medie este
de 6-8 luni. Cancerul reprezintă, incontestabil, una dintre marile probleme ale tuturor
timpurilor, dar mai ales a civilizaţiei noastre ultratehnicizate. Boala, de etiologie
multifactorială, cancerul se caracterizează în acelaşi timp şi printr-o mare
pluridiversificaţie putând-o întâlni în aceeaşi măsură în perimetru speţei umane, al
faunei ca şi al vegetaţiei.
Cancerul mai impresionează apoi prin extraordinara sa extindere în Europa
Occidentală mai ales că şi în America de Nord, un om din cinci moare din cauza acestui
morb. Se consideră că medicii generaţiei noastre au în îngrijire pe planetă o masă uriaşă
de aproximativ 5 milioane de canceroşi.
Cel mai important aspect din toate este legat de faptul că progresul agresiunii
cancerigene pare a ţine de progresul civilizaţiei însăşi. Statisticile confirmă întru totul
această realitate. Cu cât o ţară se află la o altitudine mai semnificativă din punct de
vedere al dezvoltării generale, al civilizaţiei deci, cu atât mai semnificativă este
escaladarea cancerului în respectiva ţară. Se consideră de asemenea ca efortul consumat
în prezent pe linie de cercetare, în problema cancerului, este cel mai mare efort din
istoria medicinei.
Ceea ce ştim despre cancer este că acesta rezultă dintr-un proces misterios, ceea
ce face ca o anumită celulă să se multiplice fără raţiune şi să prolifereze, fără ca nimic
să o oprească, conservându-se sau pierzându-şi în treacăt anumite caractere destinate ale
ţesuturilor din care a provenit.

1
CAP.I. NOŢIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A
GLANDELOR MAMARE

1
Anatomia omului Vol II, Victor Papilian, Ediția V, Editura didactică și pedagogică, București, 1982.
2
                     

Cap.1.1 Noţiuni de anatomie a glandei mamare

Aparatele de reproducere sunt reprezentate de aparatul genital feminin şi

aparatului genital masculin.
Aparatul genital feminin este alcatuit din: organe genitale externe, organe genitale
interne şi organele genitale externe cuprind: muntele lui Venus, formaţiunile labiale
(labiile mari si labiile mici) şi organele erectile (constituite de bulbii vestibulari, clitoris
şi corpusculii tactili speciali ai labiilor mici).
Organele genitale interne cuprind: vaginul, uterul, trompele uterine şi ovarele (în
număr de două). Acestea sunt situate în micul bazin.
Glandele anexe ale aparatului genital feminin sunt: glandele lui Bartholin, glandele
periuretrale, glandele vestibulare şi glandele mamare.
Glanda mamară sau mamela aparţine exclusiv mamiferelor, şi are rolul de a secreta
laptele matern, substanţă nutritivă pentru creşterea copilului.
Evoluţia glandei mamare este în strânsă legătură cu evoluţia ovarelor şi dezvoltarea ei
constituie unul din caracterele sexuale secundare feminine.
Aşezare şi formă. Este situată pe peretele toracic într-o regiune numită regiunea
mamară, cuprinsă între coastele a 3-a şi a 7-a. Este separată de torace prin şanţul
submamar.
Are formă hemisferică, fiind prevăzută cu un relief numit mamelon. Consistenţa este
remitentă şi moale, în funcţie de vârstă. Volumul este redus prepuberata, după care
creşte brusc, iar la menopauză se reduce din nou. În perioadele menstruale şi în timpul
gravidităţii, volumul creşte din nou.
În porţiunea sa mijlocie, glanda mamară prezintă areola şi mamelonul.
Areola (fig. nr. 1) este o regiune circulară, care înconjoară mamelonul, culoare brună,
care conţine glande sebacee şi sudoripare voluminoase ce predomină, formând
tuberculii Morgagani. Areola este prevăzută cu peri, mai mari la periferie şi mai subţiri
spre centru. În timpul sarcinii diametrul ei creşte, se pigmentează intens, iar tuberculii
Morgagani, devin glande mamare accesorii care secretă colostrul, luând numele de

3
                     
tuberculii Montgomery. Sub tegumentul aerolei se găseşte muşchiul subareolar care prin
contracţie determină erecţia areolei.
Mamelonul (fig. nr. 2) este porţiunea preominentă situată în mijlocul areolei,în al
cărui vârf se deschid 15-20 de orificii ale canalelor galactofore.
În structura lui intră fibre musculare ce formează muşchiul mamilar, prin contracţia
căruia se produce erecţia mamelonului. (fig. 1).

1.2 Fiziologia glandei mamare

Conturul glandei prezinta 4 prelungiri (fig 1):

 Axilara sau externa, care e cea mai frecventă şi cea mai important din punct
de vedere patologic, constituind o "coadă" axilară. Este atât de mare, încât formează o
masă axilară vizibilă care se măreşte premenstrual, în cursul lactaţiei sau în congestiile
mamare postpartum. Această prelungire poate preta la confuzii cu lipoamele sau adeno-
patiile regiunii axilare: de asemenea, cand e sediul unui carcinom, poate induce în
eroare pe clinician.
 Superioară sau subclavicula.
 Internă sau parasternală.
 Inferioară.
Pe secţiune verticală sânul prezintă urmatoarele straturi:
 pielea;
 tesutul celuloadipos pre- şi retromamar;
 fascia glandei mamare şi fascia axilară;
 glanda mamară.
Pielea (fig 2) este fină, subțire, cu puțini foliculi pilosebacei.
Aspectul pielii sub forma de "coaja de portocală" care apare în cancerul mamar prin
mărirea foliculilor piloși cauzată de edemul dermic, consecință a stazei limfatice,
secundară blocajului limfatic prin celule canceroase.

4
                     
Areola mamară este o arie discoidală delimitată la periferie de o linie neregulat
circulara, avand un diamteru intre 15-25 mm. Ea contine glande sudoripare, sebacee,
unele cu structura intermediară si chiar glande mamare accesorii.
Glandele sebacee sunt mari, situate superficial, proiectându-se adesea sub forma de
mici noduli pe suprafața areolei, numiți tuberculii Morgagani. Aceștia se măresc în
volum în timpul sarcinii și sunt cunoscuți sub denumirea de tuberculii Montgomery. În
luna a ll-a de sarcină se măreste și se închide la culoare, gradul de pigmentare diminuă
după lactație.Zona centrală a areolei prezintă o proeminență cilindrică sau conică,
numită mamelon, proiectată în spațiul IV i. c. la nulipare, care are o lungime de 10-12
mm și o lățime de 8-10 mm, având pe extremitatea liberă un număr de 15-20 de orificii
mici, pori galactofori, prin care se deschid canalele galactofore.
Țesutul celuloadipos înconjoară glanda mamară în totalitate cu excepția zonei
areolo-mamelonare. El este dispus într-un strat premamar care devine mai gros spre
periferia glandei unde fuzionează cu stratul retromamar.
Fascia glandei mamare. Glanda mamară este invelită de o fascie (capsulă) fibroasă,
dependentă de fascia superficială, care la nivelul sânului se împarte într-un strat
superficial și altul profund, care fuzionează la periferia glandei și se continuă în sus
până la claviculă, printr-un fel de lamă conjunctivă imprecis delimitată, constituind un
fel de ligament suspensor al mamelei, iar în jos fuzionează cu fascia pretoracică.
Glanda mamară (fig. nr. 2) de formă hemisferică și puțin conică prezintă o față
anterioară convexă și una posterioară concavă.
Este alcatuită din două elemente distincte:
 parenchimul glandular, format la rândul lui din canale galactofore și acini;
 țesut cojunctiv care constituie storma organului respectiv.
2
Parenchimul este format din aproximativ 20 de lobi glandulari dispusi radial în
jurul areolei, fiecare continuându-se cu un canal galactofor ce se deschide izolat, la
nivelul mamelonului, printr-un orificiu numit por galactofor, prezentând la baza

2
Anatomia și fiziologia omului, Editura Universal, București, 2001.Dr. Roxana Maria Albu, Dr Valeriu
Bistriceanu, Dr. Mioara Mincu(coordonator),

5
                     
mamelonului o ilatație fuziformă, denumită sinus galactofor. Fiecare lob glandular,
unitate morfofunctională a sânului se împarte în lobuli iar aceștia în acini.
CAP.II ASPECTE TEORETICE ALE BOLII.
NEOPLASMUL MAMAR

Prin neoplasm înțelegem o polulație celulară caracterizată prin prolifierea

nebișnuită, excesivă, care nu mai răspunde la mecanismele normale de contrl și
influiențele țesuturilor adiacente și are capacitatea de a disemina, pe diferite căi la
distanța de locul de origine.
Termenul de neoplasm derivă din cuvintele grecești : -neos = non și plassein = a
forma. În accepțiunea actuală termenul de tumoare este utliziat ca
sinonim al pleonasmului, deși etimologic derivă din latinescul (tumoră= umflătură),
desemnând orice tumefacție tisulară indiferent de natura acesteia. Autorii anglosacsoni
înțeleg prin neoplazii orice prolifiere celulară excesivă, recunoscând două aspect :
neoplazie benignă, când elementele celulare sunt aparent normale (identice cu țesutul de
origine) și nu au character invaziv local sau metastazant la distanță ; neoplazie malignă,
când celulele prezintă proliferare necontrolată, anarhică prin invazie locală și având
capacitatea de a metastaza la distanță de localizarea initial.
Neoplasmul malign, este cunoscut și sub numele de cancer (cancer – termen
provenit din limba latină).

Cap.2.1 Definitia neoplasmului mamar

Cancerul mamar este o tumoră malignă, dezvoltată de obicei din epiteliul

canalelor galactofore sau al acinilor glandulari. Prin frecvenţa sa în continuă creştere şi
prin gravitatea evoluţiei sale în faze avansate ale bolii, cancerul de sân continuă să fie o
problemă de mare actualitate. Într-adevar, astăzi frecvenţa cancerului de sân este foarte
ridicată, 1 la 12 femei fiind afectate de această boală, în Franţa înregistrându-se 30.000
de cazuri noi în fiecare an. În ţara noastră, această localizare se situează, de asemenea,

6
                     
pe primul loc în patologia oncologică la femei, ponderea cancerului de sân, în 1978 faţă
de 1960, fiind dublă, 13,5 faţă de 6,9. La fel, deşi sânul este accesibil examinării clinice,
deoarece neoplasmul mamar evoluează de obicei tăcut, aproximativ 1/3 din bolnave
ajung la medic în stadii avansate, când terapia este practic ineficace.
Populaţia cu risc crescut pentru cancerul de sân:
 femeile ale caror mame, surori, mătuşi sau alte rude apropiate au avut cancer de sân;
 nuliparele (femeile care nu au născut) sau femeile care au avut prima sarcina la
vârsta de peste 35 de ani;
 celibatarele;
 femeile care nu au alăptat;
 menarha (prima menstruație) precoce (înainte de 12 ani) și/sau menopauză (ultima
menstruație) tardivă (peste 50 de ani);
 vârsta peste 40 de ani;
 displazie mamară în antecedente;
 femeile care au avut cancer la un sân;
 terapia cu estrogeni prelungită după menopauza.

Cap 2.2. Clasificarea şi etiopatogenia neoplasmului mamar

Macroscopic, se descriu urmatoarele forme de cancer mamar:

1. forme encefaloide comune;
2. forme sferice cu scleroza retractilă pronunțată;
3. forme inflamatorii – mastită carcinomatoasă acută și cancerul nodular în pușeu acut.
3
Microscopic, după Bourjat, se descriu:
1. forme histologice fundamentale:
 cancerul glandular;
 mastită carcinomatoasă acută;
 cancerul glandular hipermucipar (cancerul coloid);

3
Forme clinice particulare ale cancerului de sân Dănuţ Vasile ,Radu Şerban Palade, , Ed. BIC ALL,
Bucureşti 2001.

7
                     
 cancerul dendritic intracanalicular;
 cancerul hidrosadenoid;
 cancerul pavimentos stratificat.
2. forme histologice particulare:
 maladia Paget a mamelonului;
 epiteliosarcoamele;
 sarcoamele primitive.
Trebuie subliniat faptul că din punct de vedere histologic, aspectele întâlnite în
cancerele infiltrate sunt multiple și variate, ceea ce a dus și la elaborarea de clasificări
multiple în funcție de școli și autori. Dintre acestea clasificarea lui Scarff și Torloni
(1968) împarte epitelioamele în trei tipuri:
 neinfiltrant;
 infiltrant;
 forme speciale de epiteliom: (mucoid, papilar, lobular, boala Paget).
Pe lângă acesta există și clasa sarcoamelor și epiteliosarcoamelor, forme foarte rare.
Cancerul mamar în situ (epiteliomul intracanalicular), foarte greu de descoperit prin
mijloacele actuale de diagnostic, din punct de vedere microscopic, leziunea se
caracterizează prin lărgirea lobului și canalului sau terminal, care apar umplute cu celule
largi, cu nuclei hipercromatici și mitoze.

Etiopatogenia neoplasmului mamar

Frecvenţa – dacă în anul 1960 cancerul glandei mamare avea o pondere de 6,9 %
din totalitatea tumorilor maligne, în 1978 ponderea acestei localizări s-a ridicat,
ajungând la 13,5 %, fiind pe primul loc în patologia oncologică la femei.
În ceea ce privește vârsta, grupele cele mai afectate sunt cuprinse între 45-50 de ani,
deci înainte de instalarea menopauzei și mai ales între 55-65 de ani, deci în
postmenopauză. Acest lucru este datorat tulburărilor metabolismului hormonal, care
joacă un rol deosebit în patogenia cancerului de sân, recunoscut ca fiind în mare măsură
hormonodependent.

8
                     
Hormonodependența – aceasta noțiune se aplică tumorilor care iși au originea într-un
țesut a cărei dezvoltare este sub control endocrin și a caror evoluție poate fi modificată
printr-un tratament hormonal. Dependența hormonală înseamnă, de fapt, ca în anumite
situații tumora malignă iși menține unele asemănări biologice cu țesutul din care a
provenit. Sistemul hormonodependent al cancerului de sân este, în stadiul actual al
cunoștințelor, sistemul estrogeno-dependent, care pune în joc receptori celulari
4
citoplasmatici și nucleari, având drept consecința creșterea celulară.
Mai mulți factori asociați cu lungă expunere la un exces de estrogeni pot crește
incidența cancerului de sân:
 instalarea mai precoce a menarhei ,o menopauză tardivă, antecedente de dismenoree
sau tumefiere a sânilor premenstrual;
 absența sarcinilor sau nașterea primului copil după 30-34 ani;
 lipsa alăptării la sân, sau intreruperea precoce a lactației. Legat de alăptare, se pare
că există o legătură între incidența foarte scăzută a cancerului mamar la femeile
japoneze și faptul că acestea alaptează foarte mult, timp de 1,5-2 ani. Alăptarea conduce
efectiv la o blocare a ovulației, ceea ce ar constitui o formă de castrare care ar reduce
riscul de apariție al cancerului mamar;
 tratamente hormonale intense și dezordonate, în special cu estrogeni și probabil și
folosirea pilulelor anticoncepționale, discuțiile fiind contradictorii.
 antecedente familiale de cancer de sân, factori genetici, în special existența în
familie, la rude directe, de cazuri de cancer mamar. Astfel, femeile ale caror mame au
avut un neoplasm de sân prezintă un risc important de a contracta un cancer.
 hiofuncția glandei pineale (epifiza) poate favoriza dezvoltarea cancerului de sân,
ipoteza sugerată de coexistentă cancerului de sân cu excesul de estrogeni, dar și de
observația ca hormonul glandei epifizare, melatonina – inhibă secreția de estrogeni.
 legat de factori hormonali, endocrini, unii autori incriminează ca factor favorizant și
hipotiroidia sau hipersecreția de prolactina din sindromul amenoree-galactoree sau cea
indusă medicamentos, prin diverse droguri ca rezerpina sau dopamina ;

4
Forme clinice particulare ale cancerului de sân Dănuţ Vasile ,Radu Şerban Palade, , Ed. BIC ALL,
Bucureşti 2001.

9
                     
 țesutul adipos abundent al glandei mamare poate fi, de asemenea, un factor
favorizant al cancerului de sân, constituind un depozit pentru agenții carcinogeni,
solubili în grăsimi de origine atât endogenă cât și exogenă;
 alimentația bogată în grăsimi este un alt factor care suscită actualmente interesul
cercetătorilor în țările nordice (Danemarca, Olanda, Anglia), unde se consumă multe
grăsimi, frecvența cancerului de sân fiind mult mai mare (Bremond). Aceasta crește
nivelul prolactinemiei, estrogenilor, catecolaminelor și serotoninei cerebrale;
 traumatismele mamare, în special cele mici și repetate, expunerea prelungită, intensă
și repetată la acțiunea razelor solare, ca și instabilitatea neuro-hormonală, labilitatea sau
traumele psihice, sunt alți factori favorizanți incriminați în etiologia cancerului mamar.

Cap2.3 Stadializarea tumorilor maligne

Procesul prin care se depistează dacă tumora s-a răspandit în interiorul glandei
mamare sau în alte părți ale organismului se numește stadializare.
Informația obținută în urma realizarii procesului de stadializare determină
stadiul de boală.
Pentru cancerul de sân sunt folosite următoarele stadii:
Stadiul 0 (carcinomul în situ)
Sunt două tipuri de carcinom în situ:
 carcinomul ductal în situ este o tumoră neinvazivă, un stadiu precanceros în care are
loc proliferarea celulelor modificate ale stratului superficial ce captusește ductele
glandei mamare.
 carcinomul lobular in situ este stadiul tumorii`in care celulele modificate au ca
punct de plecare lobulii de la nivelul glandei mamare.
În cazuri rare, carcinomul lobular în situ poate deveni o tumoră invazivă, cu toate ca
prezența carcinomului lobular în situ la nivelul unei glande mamare determină creșterea
riscului de a dezvolta cancer de sân și la nivelul celeilalte glande mamare. Dimensiunea

10
                     
tumorilor glandei mamare poate fi de mărimea unui bob de mazare, a unei arahide, nuci
sau lămâi.
Stadiul I - În acest stadiu:
 tumora este de 2 centimetri sau mai mică și nu se răspândește în afara sânului.
5
Stadiul IIA -În acest stadiu:
 tumora nu detectată la nivelul ganglionilor limfatici axilari
 tumora este de 2 centimetri sau mai mică și s-a răspândit la nivelul ganglionilor
limfatici axilari;
 tumora este mai mare de 2 centimetri dar nu depășește 5 centimetri și nu s-a
răspândit la nivelul ganglionilor limfatici axilari.
Stadiul IIB
În stadiul IIB, tumora glandei mamare poate fi:
 mai mare de 2 centimetri dar nu depaseste 5 centimetri si s-a raspandit la nivelul
ganglionilor limfatici axilari;
 mai mare de 5 centimetri dar nu s-a raspandit la nivelul ganglionilor limfatici axilari.
Stadiul III A
În stadiul III A
 tumora nu este depistată la nivelul sânilor, dar tumora este detectată la nivelul
ganglionilor limfatici axilari care sunt ca o masă conglomerată, atașați unul de celălalt
sau sunt atașați de alte structuri;
 tumora este de 5 centimetri sau mai mică și s-a răspândit la nivelul ganglionlor
limfatici care sunt ca o masa conglomerată, atașați unul de celalalt sau sunt atașați de
alte structuri;
Stadiul III B
În stadiul IIIB, tumora poate avea orice dimensiune și:
 s-a răspândit la nivelul țesuturilor din apropierea sânilor (la nivelul pielii sau a
peretelui toracic, inclusiv la nivelul coastelor și țesutului muscular al toracelui);
 se poate răspândi la nivelul ganglionilor limfatici din interiorul sânului sau de sub
braț.
5
Nu hrăni cancerul,Cristela Georgescu, dr. Pavel Chirilă(medic primar boli interne), şi Mădălina Popescu
(specialistă în inumologie şi alergologie clinică) editura Christiana, 2012
11
                     
Stadiu IIIC
În stadiul IIIC, tumora:
 s-a răspândit la nivelul ganglionilor limfatici subclaviculari și la nivelul ganglionilor
limfatici din apropierea gâtului;
 se poate răspândi la nivelul ganglionilor limfatici din interiorul glandei mamare sau
de sub braț (axilari) și la nivelul țesuturilor din apropierea sânului. Cancerul de sân în
stadiul IIIC este clasificat în stadiul IIIC ce se poate opera și în stadiul IIIC care nu se
poate opera.
În stadiul IIIC operabil, tumora:
 este depistată la nivelul a 10 ganglioni limfatici sau mai multi de sub braț;
 este depistată în ganglionii limfatici subclaviculari și în apropierea gâtului de aceeași
parte a organismului cu tumora de sân;
 este depistată la nivelul ganglionilor limfatici din interiorul sânului afectat și la
nivelul ganglionilor axilari sateliți. În stadiul IIIC inoperabil, tumora s-a răspândit la
nivelul ganglionilor limfatici supraclaviculari și din apropierea gâtului de aceeași parte a
organismului ca și sânul afectat de cancer.
Stadiul IV
În stadiul IV, tumora s-a răspândit la nivelul altor organe din corp, cel mai adesea la
nivelul oaselor, plămânului, ficatului sau creierului.

Cap 2.4. Tabloul clinic şi diagnosticul neoplasmului mamar

Bolile neoplazice hematologice și nonhematologice pot induce o paletă variată de

modificări ale tabloului sangvin periferic. Modificările tabloului sanguin pot include
citopenii isolate (frecvent anemie, mai rar leucopenie sau trombocitopenie izolată),
pancitopenii, bicitiopenii precum și creșteri ale numărului de leucocite și modificări ale
formulei leucocitare constituindu-se în așa numitul tablou leucoeritroblastic.
Simptomele cancerului mamar. La 90% dintre femei, cancerul de sân este
observat mai întâi ca o excrescenţă (tumoră) ce iese din planul normal al sânului. Nouă
din zece excrescențe mamare sunt benigne. Totuși, există și alte semene ce necesită

12
                     
atenție: modificări ale dimensiunii, formei sau aspectului sânilor (creşterea unui sân
comparativ cu celălalt, încrețituri, ondulații, reacții cutanate), precum și lejerității de
mișcare a unui sân în comparație cu celălalt; mărirea nodulor limfatici de la periferia
sânului sau axilă, precum și apariția de noduli noi la aceste nivele, care persistă după
menstruație; dureri asociate nodulilor, care persistă și incomodează stilul de viață sau
somnul pacientei.
Simtomele cancerului mamar includ:
- modificarea mărimii sau formei sânului ;
- modificarea pielii de pe sân, cum ar fi o cută sau o pată;
- un nodul la nivelul sânului sau axilei apărut de curând;
- scurgeri sau sângerări la nivelul mamelonului care apar la strângerea acestuia;
- cruste la nivelul mamelonului;
- modificări ale mamelonului, cum ar fi retracţia sau inversia;
- modificări de culoare sau textură a pielii de pe sân, o culoare mai închisă în jurul
mamelonului;
- un nodul la nivelul mamelonului.
Tumorile maligne și în special cele hematopoietice pot fi cauza primară a uneia sau
mai multor citopenii. La pacienții cu sindroame mielodisplazice sau mieloproliferative,
o clonă anormală de celule stem hematopoietice înlocuiește hematopoieza normală în
măduva osoasă.
Aceste tumori produc în măduvă o reacție desmoidă sau fibroasă cu fibroză medulară
care determină distrugerea spațiului medular și sinusoidal, ceea ce poate afecta
eliberarea celulelor mature (diabaza) și poate produce tablou hematologic
leucoeritroblastic. Metastazele din măduva osoasă pot afecta hematopoieza normală prin
dislocarea sau distrugerea celulelor progenitoare, afectarea micromediului medular,
producție inadecvată a factorilor hematopoetici de creștere sau producerea de citokine
care inhiba hematopoieza.
Mieloftizia este deci o formă de insuficientă medulară datorată înlocuirii țesutului
hematopoietic cu țesut anormal (metastatic sau fibros), situație frecvent întâlnită în
cazul metastazelor carcinomatoase.

13
                     
Un tablou hematologic complex ce ridică deseori probleme de diagnostic diferențial
se întâlnește cu precădere în cazul unor carcinoame de regulă metastazate (de sân,
prostată, gastrice, pulmonare) care induc distrucție eritrocitară prin anemie hemolitică
microangiopatică (7,8,10).
Tabloul hematologic poate fi și mai mult complicat de asocierea trombocitopeniei,
adeseori severă, datorată fie producției medulare scăzute (prin metastazele medulare),
fie consumului periferic al plachetelor, în cadrul unei coagulări intravasculare
diseminate (situația cea mai frecvent întâlnită în practică) sau rareori în contextul unei
purpure trombotice trombocitopenice/sindrom hemolitic uremic.

Diagnosticul neoplasmului mamar

A. Diagnosticul clinic presupune:
 anamneza;
 inspecția;
 palparea.
Anamneza: o anamneză atentă trebuie să urmărească în primul rând obținerea de
date privind factorii de risc în etiologia cancerului mamar: antecedentele
heredocolaterale privind patologia mamară sau existentă altei localizări a bolii
canceroase, antecedentele personale fiziologice privind data primei menstruații, numărul
sarcinilor și a nașterilor, vârsta de instalare a menopauzei, antecedentele personale
patologice, cu referiri mai ales la existența leziunilor displazice sau tumorale benigne
ale sânului și la eventualele traumatisme sau tratamente hormonale efectuate.
În al doilea rând, anamneza va stabili natura acuzelor mamare, mai ales data apriției
primului simptom, felul și ritmul evoluției ulterioare a bolii. Cel mai frecvent simptom
întalnit este tumora, în 84,5 % (Hangensen, 1956) descoperită de obicei de bolnavă
însăși, fie prin palpare întâmplătoare, fie prin autoexaminare. În aproximativ 8 % din
cazuri, primul simptom pentru care se prezintă bolnava este durerea, care are cele mai
diverse caractere: localizată sau cu iradiere la distanță, continuă sau intermitentă, sub
forma de înțepături, junghiuri sau arsuri.

14
                     
În aproximativ 2 % din cazuri, primul simptom este reprezentat doar de adenopatia
axilară, sânul fiind aparent normal.
Inspecția – necesită o bună iluminare; se face în ortostatism și/sau în poziție
șezândă, inițial cu brațele pe șolduri și apoi cu ele pe ceafă sau întinse deasupra capului.
Prin inspecție se va acorda o atenție specială simetriei, aspectului exterior, stării areolei,
și mamelonului și retracției pielii.
Se va observa comparativ conturul și volumul ambilor sâni, notând anomaliile de
formă, asimetria, creșterea în dimensiuni a unui sân, existența de depresiuni exterioare
sau de proeminente anormale. Aspectul exterior, starea tegumentelor au, de asemenea, o
mare importanță semiologică, observând culoarea (roșeața, eritemul), dilatarea venelor
subcutanate, edemul.
6
Edemul care însoțește cancerul de sân este dat de un blocaj mecanic al vaselor
limfatice cutanate de către celulele neoplazice. Acest tip de edem, cauzat de obstrucția
limfaticelor, este denumit limfedem. Aspectul edematos al tegumentelor într-un cancer
de sân este frecvent desemnat sub denumirea de „coaja de portocală”.
Palparea – constituie cea mai importantă metoda clinică pentru stabilirea
diagnosticului de cancer mamar.
Pentru un examen complet al sânului, bolnava va fi examinată in poziție sezândă și în
poziție culcată (decubit dorsal). În ambele situații, se face mai întâi examenul cu brațele
întinse pe langă corp, apoi cu brațele ridicate și așezate pe cap.
Pentru perceperea unei eventuale tumori, poziția cea mai favorabilă este dată de
introducerea unei perne sub hemitoracele examinat. Palparea se execută cu mâna intinsă
și cu degetele apropiate, explorând sânul în întregime, de la stern și până la marginea
anterioară a marelui dorsal și de la clavicula până la șantul submamar, folosind mâna
stângă pentru jumătatea dreaptă. În situația în care se constată o masă tumorală în sân,
examinatorul va stabili întâi localizarea, sediul leziunii și dimensiunile, apoi va nota
caracterele tumorii însăși. Pentru stabilirea sediului leziunii sânul s-a împărțit
convențional în 5 cadrane: două externe, două interne și unul central.

6
Tratamentul complex al cancerului O. Costachel U. Bunescu, , Editura Medicală, București 1961.

15
                     
Dimensiunile tumorii trebuie obligatoriu exprimate în centimetri, după diametrul sau
deoarece atât clasificarea stadială, cât și urmărirea evoluției ei în timp țin seama de
aceasta prima apreciere dimensională. Cât privește caracterele tumorii, se vor cerceta:
forma, conturul, consistența,limitele, mobilitatea și sensibilitatea, cunoscut fiind faptul
că o tumoră malignă este de obicei dură, cu margini neregulate, cu limite difuze,
imobilă (devenind fixă pe măsura ce invadează țesuturile învecinate) și, în cele mai
multe cazuri, indoloră (nedureroasă) – deși există și excepții de la această regulă.
Dat fiind faptul că 90 % din cancerele de sân sunt descoperite de bolnave, a aparut
un aspect deosebit al depistării precoce – autoexaminarea. Într-adevăr, în depistarea
precoce a cancerului de sân, femeile pot avea o contribuție importantă, printr-o
observație atentă, periodică și sistematică, putând să-și descopere singure modificările
anormale de la nivelul sânului.
Femeia trebuie să-și stabilească un plan regulat de examinare lunară a sânului. Este
recomandat ca autoexaminarea să se facă imediat după menstruații (la 1-2 zile),
deoarece un examen facut în timpul menstruației poate fi nesatisfăcător, din cauza
modificărilor temporare în consistență și sensibilitate sau în aceeași săptămână din lună
la femeile aflate la menopauă.
În continuare, femeia iși va schimba poziția capului și brațelor, modificările sânilor
fiind astfel mai evidente, după cum urmează:
 femeia va sta în picioare, în fața oglinzii, cu brațele în jos;
 femeia se apleacă apoi în fața, prin înclinarea de la mijloc, poziție în care sânii,
atârnând departe de corp, o eventuală retracție sau neregularitate, invizibilă anterior,
devine evidentă;
 se ridică apoi brațele și se apasă ceafa cu mâinile;
 femeia va apăsa cu putere mâinile pe șolduri, încordându-și mușchii pectorali și ai
brațelor.
Palparea trebuie efectuată cu grija și blândețe, cu palma întinsă și degetele lipite și nu
cu vârful acestora. Prin palpare se va căuta prezența unor eventuali noduli, o modificare
de consistență sau prezența unor ganglioni măriți la nivelul axilei .
Palparea se efectuează în urmatoarea ordine:

16
                     
 se ridică mâna stângă deasupra capului, iar cu mâna dreaptă se palpează jumătatea
internă a sânului stâng de sus și de la mamelon spre stern;
 se palpează jumatatea externă de jos în sus și de la mamelon spre partea laterală a
toracelui;
 se palpează cu mare atenție zona axilară;
Executată corect și numai dacă este folosită regulat, autoexaminarea dă rezultate foarte
bune, fiind popularizată ca mjloc eficace de depistare precoce a cancerului mamar.

B. Diagnosticul paraclinic
Mamografia – constă din examinarea radiologică standard a sânului, în câte două
incidente obligatorii, evidențiind, fără palpare, aspectul părților moi.
În cancerul de sân, mamografia arată o opacitate densă mai mult sau mai puțin
omogenă, cu contur neregulat, conținând microcalcifieri în mijlocul zonei opace și
distorsionarea țesutului conjunctiv în contact cu tumora tradusă prin imagini radiologice
de spiculi, coada de cometă sau nodul stelat și, în sfârșit, aspectul de edem peritumoral
sau cutanat, care se poate observa radiologic cu mult înainte de a deveni evident clinic,
sub forma unui lizereu cutanat îngrosat.
Mamografia are avantajul că descoperă cancerele debutante într-un stadiu
infraclinic, că situează exact tumora și ca măsoară extensia neoplaziei.
Acuratețea mamografiei este, prin confruntare cu examen histopatologic, foarte
mare, atingând 90-95% rezultate corecte, motiv pentru care a fost propusă ca mijloc de
depistare în masă a cancerului mamar.
Termografia de contact – această tehnică se bazează pe observația ca temperatura
pielii este crescută deasupra unui cancer mamar. Punctele termice de pe suprafața
sânilor se inregistrează electronic, cu un aparat de concepție romanească, fie la distanță,
printr-un dispozitiv electronic utilizând o cameră de infraroșu, fie prin termoviziune
(teletermografia).
Ecografia ultrasonică – permite localizarea leziunilor, dar in special diferentierea
formatiunilor chistice de cele solide, proportia rezultatelor corecte fiind de 85 % din
cazuri. Aceasta metoda se bazeaza pe principiul absorbtiei diferentiate a undelor

17
                     
ultrasonice in functie de caracteristicile fizice ale mediului examinat si de frecventa de
emisie a fasciculului utilizat.
Metodele de examinare în afecțiunile sânului sunt: consult clinic, mamografie,
ecografie, RMN, analize de sange ( HLG, VSH, PCR, FA, LDH, AST, ALT, GGT, FSH,
LH, CEA, CA 15-3 etc).
Ecografia mamară (sau ecografie sân) este o examinare ultrasonografică a
glandelor mamare, a țesuturilor învecinate și regiunii axilare.
Ecografia de sâni este prima investigație indicată mai ales tinerelor sub 35 ani,
gravidelor, celor care alaptează, femeilor cu sâni mici. Ecografia sânului este indicată
pacientelor cu simptomatologie clinică și o mamografie neconcludentă, pentru evaluare
și urmarirea modificărilor diagnosticate anterior, pentru ghidarea punctățiilor
diagnostice și/sau terapeutice.
Avantajele ecografiei mamare față de alte metode sunt: lipsa iradierii, metoda
neinvazivă, se poate efectua oricând în cursul ciclului menstrual, durează 20-30 minute
și are un cost redus. Leziuni lichidiene: chist mamar, abces, galactocel sau leziuni
nodulare: fibroadenom, lipom, fibrolipom, fibroepiteliom, și mai ales carcinom, precum
adenopatii regionale pot fi diagnosticate precoce prin investigații medicale periodice.
Examenul citologic al secrețiilor mamelonare – arată prezența unor anomalii
morfologice și de colorabilitate ale celulelor descuamate. Deși acuratețea metodei este
de aproximativ 80 %, diagnosticul nu este decȃt de suspiciune, fiind necesară verificarea
și confirmarea prin examenul histopatologic, lucru valabil și pentru o alta metodă, larg
raspandită și de mare valoare, folosită astăzi ca examen de rutină – examenul citologic
prin puncție aspirativă.
Examenul citologic prin puncție aspirativă – puncția aspirativă transcutanată a
tumorii se efectuează cu un ac obișnuit de scurgere, fiind facilitată de reperajul
radiologic sau de termografie. Este o metodă simplă, rapidă, ușor acceptată de bolnavă
și cu o mare eficiență, acuratețea diagnosticului fiind de 90%. .
Excizia sectorială cu examen histopatologic – conferă diagnosticul de certitudine.
Excizia se face până la țesutul sănătos, la distanța de tumoră, sub anestezie generală.

C. Diagnosticul stadial – clasificarea clinica preterapeutică TNM

18
                     
 Tis – carcinomul preinvaziv (carcinom în situ) boala Paget a mamelonului fără
tumoră demonstrabilă, tumora nu a invadat pereții canalelor galactofore (boala Paget cu
tumoră demonstrabilă se clasifică în funcție de marimea tumorii)
 T0 – fară semne de tumora primara „în situ”, tumora depistată numai prin examene
paraclinice (mamografia)
 T1 – tumoră pana la 2 cm în diametrul cel mai mare, fără să fie fixată la piele
 Ta – fără aderente la mușchiul pectoral
 T1b – cu aderente la mușchiul pectoral
 T2 – tumoră între 2-5 cm, neaderentă la piele
 T2a – fără aderente la mușchiul pectoral T2b – cu aderente la mușchiul pectoral
 T3 – tumoră de peste 5 cm în diametru, fără aderente la piele
 T3a – fără aderente la mușchiul pectoral
 T3b – cu aderente la mușchiul pectoral
 T4 – tumoră indiferent de dimensiune cu extensie directă la peretele toracic sau la
tegumentele sânului
 T4a – cu fixare la peretele toracic
 T4b – cu edem, infiltrarea sau ulcerarea tegumentului sânului, inclusiv piele în
„coaja de portocală”, deci aderente la piele.
 T4c – aderența la piele și torace – deci asocierea situațiilor T4a si T4b
 Tx – nu s-au putut realiza investigațiile minime necesare pentru aprecierea tumorii
primare
 Adenopatia regională: N
 N0 – fără adenopatie axilară palpabilă
 N1 – adenopatie axilară palpabilă, dar mobilă
 N1a – adenopatie clinic neinvadată
 N1b – adenopatie clinic invadată
 N2 – adenopatie axilară homolaterală fixată, fie sub forma de bloc ganglionar, dar cu
fixare la țesuturile vecine și considerată clinic invadată
 N3 – adenopatie supra – sau homolaterală subclaviculară, considerată clinic ca
invadată sau edem al brațului

19
                     
 Nx – nu s-au putut realiza investigațiile minime pentru aprecirea adenopatiei
regionale
 Metastaze la distanța: M
 M0 – fără semne de metastaze la distanță
 M1 – prezența metastazelor la distanță
 Mx – nu s-au efectuat investigațiile minime necesare pentru aprecierea metastazelor
la distanță.
D. Diagnosticul diferențial al cancerului mamar trebuie să elimine o serie de
afecțiuni tumorale, distrofice sau inflamatorii cronice:
 Papilomul intracanalicular – se manifestă clinic printr-o secreție
mamelonară seroasă, sero-sangvinolentă sau chiar sangvinolentă, fie spontană, fie
provocată prin presiunea areolei, la care se adaugă, când papilomul atinge dimensinui
mari, prezența unei tumorete în regiunea acesteia, investigațiile paraclinice și examenul
histopatologic stabilind diagnosticul.
 Mastoza sclerochistică Reclus – cea mai frecventă a sânului apare la femei tinere,
de obicei fiind bilaterală, tumoră bine delimitată, de consistență elastică, mobilă.
 7
Ectazia canalelor galactofore – denumită și mastita obliterantă, mastita cu celule
plasmatice sau tumoră varicocel a sânului, se traduce clinic printr-o tumoră retro-
areolara, de forma vermiculară, cu retracția mamelonului și secreție seroasă sau sero-
sangvinolentă.
 Necroza adipoasă traumatică – sau granulomul lipofagic, denumit și
lipogranulomul benign este o complicație a unui traumatism, care determină necroza
țesutului adipos din straturile superficiale ale sânului. Afecțiunea se caracterizează prin
prezența unei tumori bine delimitate, dar însotită de retracție cutanată determinată de
fibroză care urmeaza procesului necrotic. Diagnosticul diferențial se bazează pe
examenul histopatologic, care evidentiază necroza .

2.5 Evoluția și complicațiile neoplasmului mamar

7
Forme clinice particulare ale cancerului de sân Dănuţ Vasile ,Radu Şerban Palade, , Ed. BIC ALL,
Bucureşti 2001.

20
                     
O dată constituită leziunea malignă, ea se extinde continuu, în evoluția cancerului
mamar existând 3 etape:
 Etapa locală – inițial, celulele neoplazice infiltrează țesuturile în lungul canalelor și
formațiunilor fasciale, către grăsimea din jur, apoi se extinde către tegumente, de care
aderă, la început incomplet și pe care le infiltrează până la ulcerare.
 Etapa ganglionară – a doua etapă este extensia regională, pe cale limfatică, calea
principală fiind către ganglionii axilari, pentru cadranele externe.
 Etapa de diseminare la distanță de metastazare este ultima etapa evolutivă a
neoplasmului mamar; cele mai frecvente metastaze se produc, în special, în sistemul
osos, ficat, plămâni, creier, în aceastaă etapă eforturile terapeutice fiind ineficace.
Forme clinice ale cancerului mamar ː
 Boala Paget a sânului – este de fapt, un cancer intracanalicular, un carcinom al
canalelor galactofore terminale, mamelonare, care inițial se extinde spre tegumentele
mamelonului și areolei, producând leziuni eczematoase și eroziune însoțite de prurit și
senzația de arsură, apoi se extinde în profunzime, manifestându-se ca o tumoră
retroareolară, cu retracția mamelonului.
 Mastita carcinomatoasă – are o evoluție rapidă si grava, sânul este mărit de volum
în totalitate, are consistența dură șieste sensibil, caracteristica fiind triada
simptopatologică: edem, înroșirea tegumentelor și creșterea temperaturii. Ganglionii
axilari sunt palpabili și dureroși.
 Cancerul medular – este o tumoră bine delimitată și incapsulată, cu tegumente
supraiacente leziunii înrolite, de consitență mai puțin obișnuită.
 Cancerul coloid – se întâlnește mai ales la femeile în vârstă și se prezintă ca o
formațiune de dimensiuni mici, de consistentă renitentă, toate varietățile de cancer
putând suferi o transormare coloidală. prin puncția tumorii se extrage un lichid
gelatinos, caracteristic, a cărui natiră nu se cunoaște.
 Cancerul encefaloid – apare în special la femeile tinere, având toate caracterele de
malignitate, exceptând consistența, care este moale.

21
                     
 Cancerul mamar de sarcină şi lăuzieeste forma care se ȋntȃlneste cu o frecvenţă
mica(1,42,8٪)deoarece cancerul de sȃn apare,de obicei cȃnd funcţia de procreaţie
ȋncetează.
 Cancerul prelungirii axilare a mamelei – atrage peretele toracic de care se fixează,
deoarece țesutul glandular este foarte puțin dezvoltat la acest nivel; Cancerul bilateral
este foarte rar, singura manifestare clinică o constituie adenopatia axilară, leziunea
mamară fiind discretă sau chiar imposibil de pus în evidență.
 Cancerul de sân este frecvent întâlnit la barbații tratați de cancer de prostată. În
privința patogenezei, în aceste cazuri se pune problema dacă este un cancer
postestrogenic sau o metastază a unui cancer primitiv prostatic.
 Schirul mamar – apare la femei în vărstă, este o formă de proliferare fibroblastică,
de reactivitate imunologică locală, cu evoluție foarte lentă, caracteristică fiind tendința
de retracție continuă a țesutului.
Neoplasmul mamar se caracterizează printr-o evoluție cu variabilitate foarte mare,
de la o pacientă la alta. De cele mai multe ori, are inițial o evoluție locală ce poate dura
mai mulți ani, tumora având diametru de mai puțin de 1 cm. Acest interval de timp este
foarte prețios, deoarece diagnosticul afecțiunii în această perioadă acordă șanse maxime
de vindecare. Totuși, o proporție de aproximativ 7% au o evoluție foarte rapidă, boala
generalizându-se în câteva luni, nelăsând nici o speranță nici pacientei, nici medicului,
de a pune un diagnostic într-o fază terapeutică utilă.
Diagnosticul este stabilit de medicul specialist prin coroborarea datelor clinice
obținute prin inspecție, palpare, cu cele paraclinice și imagistice:mamografie, ecografie,
RMN, CT. Mamografia ocupă primul loc ca importanță și este un examen indispensabil
pentru descoperirea unui cancer asimptomatic. Ecografia este o metodă de diagnosticare
ce utilizează ultrasunetele şi este complementară mamografiei.Diagnosticul de
certitudine nu se poate pune decat prin examinarea histopatologică a formațiunii
tumorale prelevate prin biopsie excizională. Un diagnostic pozitiv pentru cancer atrage
după sine alte teste, pentru a stabili gradul de răspândire al acestuia. Cele mai practicate
teste sunt: tomografia computerizată, scintigrafia osoasă, ecografia hepatică, radiografia
pulmonară.

22
                     

Cap 2.6 Tratamentul şi pronosticul neoplasmului mamar

 Tratamentul profilactic – profilaxia cancerului mamar implică, în primul rând,

evitarea factorilor de risc implicați în etiologia acestei afecțiuni. Astfel, este cunoscut
faptul că neoplasmul mamar apare mai frecvent la femeile care nu alaptează, eforturile
medicului se vor îndrepta spre munca de convingere a viitoarelor mame, insistând
asupra avantajelor alăptării la sân și pledând pentru alimentația naturală a nou-
născutului. La fel se vor evita traumatismele mamare, mai ales cele mici și repetate și
traumatismele psihice, tratamentele hormonale intempestive și dezordonate, în special
cu estrogeni, ca și expunerile prelungite, intense și repetate la acțiunea razelor solare.
 Tratamentul curativ indicația terapeutică trebuie să fie pluridisciplinară
individualizată și strict adaptată fiecărui caz în parte, tinând cont de biologia foarte
complexă a cancerului mamar.
 8
Tratamentul chirurgical – cu intenția de radicalizare, constituie terapeutica de
bază în cancerul mamar. Principiul radicalității constă din extirparea glandei mamare
împreuna cu tumora, a țesutului perimamar, a tegumentelor de înveliș ale glandei, a
căilor limfatice și a principalelor grupe ganglionare regionale.
 Ablația tumorii primare și eventual a metastazelor ganglionare axilare reduce
masa tumorală și implicit numărul celulelor tumorale, oferind posibilitatea organismului
de a le elimina prin mecanisme imune, pe de altă parte în aceste condiții citostaticele pot
fi mai eficiente.
 Radioterapia – are un rol important în tratamentul cancerului de sân,iradiațiile
fiind în funcție de stadiul bolii. În formele operabile, se asociază la tratamentul
chirurgical, iar în formele avansate la chimioterapie și hormonoterapie. În formele cu
metastaze, radioterapia are un caracter paleativ. Ca modalitate de iradiere se folosește
roentgenoterapia, deci radiația conventională, cu energie mică, care realizează foarte
greu doza totală cu efect tumoricid, motiv pentru care se asociază cu telegammaterapie,

8
Tratamentul complex al cancerului O. Costachel U. Bunescu, , Editura Medicală, București 1961.

23
                     
telecobaltoterapia, fie preoperator dar cel mai frecvent postoperator. Iradierea începe la
10-15 zile după intervenția chirurgicală și durează 5-6săptămâni.
 Chimioterapia – constituie o armă eficace în arsenalul terapeutic al cancerului
mamar, fiind indicată sub forma de polichimioterapie, postoperatorie, ca și în recidive și
metastaze.
9
Curele de polichimioterapie se aplică secvențial intensiv, intermitent și prelungit, în
medie la 3 săptămâni, timp necesar pentru refacerea țesuturilor expuse la acțiunea toxică
a citostaticelor, mai ales a țesutului hematopoetic. Din acest considerent, pentru
refacerea hematopoiezei se recomandă o pauză de 30-45 de zile între terminarea seriei
de chimioterapie și începerea radioterapiei.
 Hormonoterapia – are la bază conceptul de hormonodependență a cancerului de
sân, recurgându-se la la mai multe metode:
 Hormonoterapia de adiție – este eficace mai ales în recidivele locale și metastaze.
Se utilizează progesteron sau derivate de 17-hidroxiprogesteron. Androgenii
(testosteronul), datorită posiblității de metabolizare în estrogeni și efectelor
masculinizate, se folosesc astăzi tot mai puțin, ca și estrogenii (dietilstilbestrol,
etinilestradiol), datorită efectelor secundare (hipercalciurie, accidente tromboembolice,
retenție hidrică 0.
 Hormonoterapia de supresie – principalele surse naturale de estrogeni (ovarele,
suprarenelele și chiar hipofiza anterioară) pot fi suprimate pe cale radiologică sau
chirurgicală, noțiunea de chirurgie endocrină în cancerul mamar fiind corolară cu cea de
hormono-dependentă.
Castrarea sau coforectomia – curent indicată la femeile în plină activitate genitală
sau când menopauza este de data recentă, în primii 2 ani de la instalarea acesteia în
cazul în care, castrarea profilactică de „principiu” nu și-a dovedit eficacitatea.
Imunoterapia – întărește mecanismele naturale de aparare organismului, stimularea
prin vaccin BCG preconizată de Mathe dând rezultate încurajatoare, promițătoare.
Tratamentul pe stadii:

9
Tratamentul complex al cancerului O. Costachel U. Bunescu, , Editura Medicală, București 1961.

24
                     
- Ȋn stadiul 0, carcinom „în situ” descoperit la mamografie (cu microcalcificări sau
imagini stelare), beneficiază doar de tratament chirurgical urmat de radioterapie;
rezultatele sunt favorabile în 80-90% din cazuri, fără recidive la 10 ani.
- În stadiile I si II în care este vorba de leziuni cu un diametru de până la 5 cm și fără
adenopatie regională sau cu adenopatie mobilă, clinic invadată sau nu, indicația inițială
este chirurgicală, recurgându-se la rezecția sectorială a glandei mamare cu examen
histopatologic intraoperator al tumorii în scopul stabilirii diagnosticului de certitudine.
- În stadiul III–se reȃncearcă reconvertirea cazurilor prin iradiere, supresia funcției
ovariene prin castrare, hormonoterapia antagonistă cu Tamoxifen.
- În stadiul IV – tratamentul nu are decât un caracter paleativ, bazându-se pe
polichimioterapie, hormonoterapie și eventual imunoterapie (Trestioreanu).

Prognostic
- În stadiul I supraviețuirea peste 5 ani atinge 80 %, în stadiul II 40 %, în stadiul
III procentul supraviețuitoarelor la 5 ani este doar de 10-15 %, stadiul clinic fiind deci
un important factor de prognostic: cu cât stadiul clinic este mai avansat, cu atât
prognosticul este mai nefast.
- Alte elemente de prognostic nefavorabil: dezvoltarea rapidă a volumului
tumorii, localizarea tumorii cele situate în cadranele interne și cadranul central dau mai
frecvent metastaze, vârsta tumorii, sarcina și mai ales starea ganglionilor axilari cu cât
numărul ganglionilor invadați este mai mare cu atât prognosticul este mai rezervat.
- Cancerul mamar recidivant este acea formă de cancer care reapare după ce a fost
tratat. Cancerul poate reapărea la sân, în peretele toracelui sau în alte părți ale corpului.
Riscul de recidivă a cancerului de sân este mai mare în primii 5 ani de la încetarea
tratamentului, însă maladia poate reapărea și până la 30 de ani după diagnosticul inițial.
Recidiva locală indică reapariția bolii în sân, după extirparea tumorii și
radioterapie, sau pe pielea peretelui toracic, după mastectomie.
- Recidiva regională arată reapariția cancerului mamar în apropierea nodulilor
limfatici, spre exemplu la nivelul nodulilor limfatici axilari (de sub braț) sau a nodulilor
limfatici supraclaviculari (cei din zona gâtului).

25
                     
- Recidiva la distanța semnifică răspândirea cancerului în alte părți ale corpului,
ca de exemplu în ficat, plămân, oase sau creier.

ȊNGRIJIREA PACIENTULUI CU NEOPLASM MAMAR DIN MOMENTUL

INTERNARII ŞI PÂNĂ LA EXTERNARE

2.2.1.Internarea- Externarea pacientului in spital

Pentru un bolnav cu neoplasm mamar ,spitalizarea si boala poate fi o experienţă
stresantă deoarece este despărţit de mediul său de zi cu zi de persoanele dragi şi din
cauza alterării stării de sănătate.
Examinarea pacientului este cea mai importantă etapă a procesului de ȋngrijire, acesta
fiind punctul de plecare pentru asistentă ȋn procesul complex de ȋngrijire ce va urma a fi
implementat. Acesta cuprinde:
 Interviul
 Examenul clinic obiectiv
 Investigaţii paraclinice şi de laborator
Prima etapă şi cea mai importantă,este:Culegerea datelor
Din interviu putem afla:
 Vȃrsta
 Motivele internării- durere ,anemie etc.
 Antecedente heredo-colaterale-mediul ȋn care acesta trăieşte condiţii de viaţă,etc
 Antecedentele personale fiziologice-se va aprecia gravitatea problemelor anterioare
şrepercursiunule lor asupra condiţiilor de viaţă.
 .Suportul familial-nivelul de afectiune cu membrii familiei, frecvenţa vizitelor.
 Istoricul bolii-debut, evoluţie, simptome,repercursiuni.
Examenul clinic obiectiv vizează:
 Coloraţia tegumentelor-paloare
 Aspectul general-ȋnălţime,greutate,eventuale deformări ale sȃnilor.
Investigaţii paraclinice şi de laborator:
 Radiografie a sȃniilor
26
                     
 Examene de sȃnge :Hemoglobina,Leucocite,Hematii ,etc
Probleme cu care se poate confrunta pacientul cu neoplasm mamar la internare:
 Potenţial de infecţie (infecţii nosocomiale)
 Perturbarea somnului cauzat de durere,intervenţii,tratamente
 Anxietate
 Probleme de comunicare
10
Obiectivele vizează:
 asigurarea condiţiilor de mediu
 diminuarea neliniştii
 diminuarea manifestariilor de dependenă
 prevenirea complicaţiilor
 prevenirea accidentelor
Asigurarea condiţiilor igienice şi de securitate pacientului internat
- Aplicăm măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale(curăţenie
dezinfecţie,stelirizare,izolare)
- Este absolut necesară purtarea echipamentului de protecţie
- Nu se vor lasa medicamente la ȋndemȃna pacientului
- Asiguram condiţii de microclimat(salon aerisit,umiditate ,temperatură)
- Asiguram securitatea pacientului(plasăm patul departe de sursa de căldură)
- Asigurăm igiena obiectelor sanitare şi a lenjeriei de corp şi de pat)
Supravegerea funcţiilor vitale şi vegetative
- Măsurăm funcţiile vitale : puls,tensiune,respiraţie temperatură
- Măsurăm funcţiile vegetative:auz,văz ,simţul tactil,etc
- Observăm tegumentele şi mucoasele
- Observăm starea generală
- Monitorizăm comportamentul
Alimentaţia bolnavului
- Stabilim un regim igieno-dietetic corespunzător

10
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Titircă Lucreția, , Editura Viața Medicală
Românească, 2008.
27
                     
- Se vor respecta :regimul alimentar,orele de masă, somn ,baie.
- Supraveghem alimentaţia celor ce se autoservesc
- Urmărim apetitul,cantitatea de alimente ingerată şi eventualele simptome succedate
(greţuri,vărsături,diaree)
Administrarea medicamentelor
- La indicaţia medicului administrăm tratamentul medicamentos, pe cale orală şi
parenteral.
- AC, care combină Adriamicina cu Citoxan
- Pot fi adăugate uneori Taxol sau Taxotern
- CMF care combină Citoxan, Metotoxan şi Flouracil
- terapia hormonală cu Tamoxifen sau inhibitori de aromatază
Externarea pacientului
- se recomandă menţinerea regimului alimentar prescris;
- evitarea efortului fizic şi frigul
- evitarea expunerii la radiaţiile solare
- control în ambulatoriu de specialitate
- administrarea de antialgice la nevoie
₋ regim bogat în vitamine şi calorii

Îngrijiri postoperatorii

Unul din rolul asistentei medicale în îngrijirea unei paciente operate la sân este de a
urmări plaga,pansamentul şi drenajul. Tubul de dren trebuie să fie permeabil şi
dispozitivul de vacum să fie în permanenţă vidată pentru a asigura o aspiraţie constantă,
pentru a se evita colectarea de lichid sub piele şi a favoriza vindecarea rapidă.
Asistenta trebuie să inspecteze plaga pentru tamifiere sau secreţii patologice, iar
orice modificare trebuie raportată chirurgului, la fel şi urmarea pansamentului în
primele ore pentru a identifica o hemoragie locală sau o scurgere din regiunea axilară
înspre spate, care murdăreşte aşternutul.
Din cauza durerii de la nivelul pieptului, pacienta va respira superficial şi frecvent. O
uşoară apăsare pe rană din apropierea plăgii în timp ce pacienta va respira profund sau

28
                     
tuşeşte, îi poate fi abnubulantă din cauza sedării, asistenta va rămâne în preajma ei,
pentru a urmării efectuarea acestor exerciţii. După ce pacienta îşi revine de sub efectul
anesteziei, pentru a se ridica mai uşor se poate ajuta de o funie legată de pat. Ea va fi
încurajată să bea lichide pe gură imediat după ce şi-a revenit complet din anestezie.
Dacă are nevoie să urineze va fi ajutată.
De obicei după recuperarea de sub efectul anesteziei, chirurgul îi spune pacientei ce
s-a întâmplat şi dacă sânul a fost îndepărtat sau nu.
Aceasta este prima ei întrebare şi va încerca să afle răspunsul palpând rana operată.
Reacţii de nervozitate sau mânie pot apărea, iar asistenta va trebui să răspundă cu
înţelegere. Pacientei i se poate spune că va putea purta costum de baie sau bluze scurte
fără ca incizia să se vadă.

2.2.2 Educatie pentru sanatate.Profilaxie

Profilaxia include următoarele măsuri:
- limitarea consumului de alcool;
- respectarea regimului alimentar;
- stabilirea unui regim de muncă şi odihnă;
- activitate fizică regulată;
- normalizarea greutăţii corporale.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI

ONCOLOGIC

29
                     
Îngrijirea pacienţilor pentru a fi o artă şi ştinţă în acelaşi timp, trebuie să necesite
îngrijirea persoanei ca un întreg, nu numai punerea accentului pe nevoile fiziologice, ci
şi pe cele psihologice, emoţionale şi social ale pacienţilor şi familiilor acestora.
Procesul de nursing reprezintă aplicarea modului ştinţific de rezolvare a
problemelor şi îngrijirilor, pentru a răspunde nevoilor fizice, psihosociale ale
pacienţilor, îngrijire ce trebuie adaptată fiecărui pacient în parte. Nu se pot acorda
îngrijirile corespunzătoare fără a întocmi un plan de îngrijire complet, fără a avea
suficiente informaţii despre pacient. Scopul îngrijirilor este restabilirea independenţei
individului în satisfacerea nevoilor, până la realizarea acestora, rolul nursei este de a
suplini ceea ce el nu poate face singur. Procesul de nursing pe lângă aflarea nevoilor
alterate, ne ajută la găsirea surselor de dificultate care împiedică satisfacerea acestora,
intervenţiicare aplicate pot să reducă influenţa surselor de dificultate, ajutând pacientul
să-şi redobândească autonomia atât cât este posibil.
Asistenta medicală încearcă să aducă o umbră de căldură şi încredere în sufletul
bolnavilor suferind de cancer de sân. În primul rând discutăm cu pacientele şi le
explicăm în mod corect toate posibilităţile terapeutice şi rezultatele lor specifice bolii de
care suferă, trebuie să le redăm încrederea şi siguranţa, şi mai ales dorinţa de a se face
bine. Îngrijirea bolnavelor cu cancer de sân este o muncă de mare răspundere, care
reclamă cunoştinţele profesionale temeinice şi calităţile morale deosebite. Asistenta
efectuează recoltarea de produse biologice şi patologice, pregătind pacienta pentru
examinările paraclinice:
 Radiologice
 Examene citologice
Ea efectuează:
 Formele legale de internare și de ieşire din spital
 Ţine la curent evidenţele administrative şi medicale ale pacientei
 În funcţie de indicaţiile medicului pregăteşte condica de medicamente
 Administrează medicaţia prescrisă de medic, şi supraveghează efectul acesteia
 În cazul unor accidente le va semnala medicului
Comportarea şi atitudinea personalului madical are influenţa asupra psihicului
bolnavei, de acea atitudinea asistentei faţă de bolnavă trebuie să fie corespunzătoare
gravităţii şi temperamentului acesteia. Cadrele medicale trebuie să cunoască bine

30
                     
psihologia pacientei pentru a putea câştiga încrederea ei. Asistenta medicală trebuie să-
şi păstreze calmul, blândeţea, să imprime optimism, mai ales celor care se află în stare
gravă. Câştigându-i încrederea asistenta va încerca să-i explice că tratamentul este
necesar, dar că în urma lui pot apărea efecte secundare. Bolnava trebuie să fie convinsă
că tot ce se întreprinde e în folosul ei în scopul vindecării, de aceea asistenta încă de la
internare trebuie să-i ofere factorii de necesitate obligatorie:
 Ajutor psihologic
 Ajutor biologic
 Incluzând hrana
11
 Protecţia necesară şi eficienţa, căldură

CAPITOLUL III
STUDII DE CAZ

Caz clinic I
11
Titirca Lucretia- “Ghid de nursing”.
31
                     
Nume şi prenume: D. M.
Vârsta: 48 ani
Sex: F
Grupa sanguina: BIII, Rh pozitiv
Naţionalitate: Română
Stare civilă: căsătorită
Ocupaţia: croitoreasă
Domiciliu: Jud.Gorj Loc Tg-Jiu
Data internării: 11.03.2019
Data externării: 14.03.2019
Diagnostic la internare: Carcinom mamar drept
Diagnostic la externare: Carcinom mamar drept
Motivele internării: - formaţiune tumorală la nivelul sânului drept
A.H.C: neagă
A.P.P.: Anexectomie dreaptă (în anul 2012); Apendicectomie.
Condiţii de viaţă şi de muncă: corespunzătoare
Comportamente faţă de mediu: consumatoare de cafea şi tutun
Istoricul bolii: Pacienta în vârstă de 48 ani, cunoscută în antecedente cu anexectomie
dreaptă în 2009 şi apendicectomie, se prezintă pentru prezenţa unei formaţiuni
tumorale la nivelul sânului drept şi durere locală, apărute în urmă cu 3luni şi
accentuate în ultimele 2-3 săptămâni. Se internează în clinica de chirurgie
pentru diagnostic şi tratament de specialitate.
Examene de laborator:
A) Examinarea sângelui:
- Procente de protombina 100%
- VSH (la 1 ora) 12mm/h
- Hemoleucograma cu indicii
- Nr.eritrocite 4,82 mil/ul
- Volum eritrocitar mediu (VEM)85,4fl

32
                     
- Hematocrit 41,1%
- Nr.trombocite 217 mii/ul
- Volum trombocitar mediu (VTM) 9fl
- Nr.leucocite 6,5 mii/ul
- Hemoglobina 13,7 g/dl
- Glucoza serică 99 mg/dl
- Uree serică 36,7 mg/dl
B) examen de urină: - Urocultura negativă
Examenul obiectiv pe aparate şi sisteme:
Stare generală: bună
Stare de nutriţie: normoponderal
Stare de conştienţă: păstrată
Tegumente şi mucoase: normal colorate, cu cicatrice postoperatorie pubo-
subombilicală
Fanere: normal conformate şi implantate
Ţesut conjuctiv-adipos: normal reprezentat
Sistemul limfoganglionar: superficial nepalpabil
Aparatul locomotor: integru, musculatură normotonă, normokinetică
Aparatul respirator: CRS libere, puncte sinusale nedureroase, torace normal
conformat; amplitudine a mişcărilor egală bilateral; murmur vezicular prezent bilateral.
Aparat cardio- vascular: cord în limite normale; şoc apexian în spaţiul V intercostal
stâng pe linia medio- cervicală, AV şi pulsul sunt egale ( 80/ min), zgomote cardiace
ritmice, artere pulsatile, vene permeabile.
Aparat digestiv: abdomen normal conformat, mobil cu mişcările respiratorii, cu
cicatrice postoperatorie pubo- subombilicală, suplu, nedureros spontan sau la palpare,
fără formaţiuni tumorale palpabile, fără semne de iritaţie peritoneală.
Aparat uro- genital: loje renale libere, nedureroase; rinichi nepalpabili în decubit
dorsal; diureză şi micţiuni fiziologice. Sânul stâng cu ţesut adipos normal reprezentat,
fără formaţiuni localizate; Sânul drept- mamectomie radicală- cicatrice postchirurgicală.

33
Plan de nursing

33
 Diagnostic Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
nursing
11.03 .2019 Pacienta sa nu Ziua 1
Alimentaţie prezinte greţuri şi -ajut pacienta in timpul vărsăturilor ,sprijiniind-o; Pacienta este echilibrata
                    
inadecvată prin vărsături, să fie -protejez lenjeria cu musama si o aşez ȋn funcţie de poziţia nutriţional;
deficit din cauza echilibrată pacientei; Ziua a 2-a
greţurilor şi hidroelectrolitic şi -asez pacienta in decubit lateral cu capiul la marginea Greutataea corporala se
vărsăturilor nutritional. patului; menţine constantă
manifestată prin -realizez bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate; Ziua a 3-a
constipaţie Pacienta să fie -administrez substante acidulate cu lămȃi reci ,fără a fi Pacienta prezintă stare de bine
echilibrată volemic şi dulci la 2-3ore ȋn porţi mici (100ml); si confort , fără vărsături.
nutriţional. -aplic tratamentul medicamentos la indicaţia medicului; Pacienta este echilibrată
-administrez la indicaţia medicului laxative; nutriţional nu prezintă semne
-supraveghez pulsul ,tensiunea arteriala ,apetitul,semnele de deshidratare.
de deshidratare,scaunul si greutatea corporala.

Anxietate din Să se diminueze -furnizez pacientei cunostinţele necesare despre boală Ziua 1
cauza incertitudinii anxietatea pacientei ,despre tratamentul de ȋntreţinere; Anxietatea este diminuată
faţă de pronosticul ,să i se atragă atenţia -ajut pacienta sa identifice factorii care-i alterează
bolii manifestată asupra normelor capacitatea de a-şi conserva sănătatea; Ziua a 2-a
prin insomnie medicale şi de viaţă ce - fac impreună cu pacienta un bilanţ al forţelor şi Pacienta se simte ȋn
,ingrijorare, trebuie respectate; deficienţelor sale; sigurantă,este linistită din punct
iritabilitate -Pacienta să -asigur un climat cȃt mai personal posibil:obiecte personale de vedere psihic.
beneficieze de un aduse de acasă ,etc’ 34 Ziua a 3-a
mediu de siguranţă -iau masuri de evitare a receptivităţii la infecţii Pacienta are o stare bună.
fără infecţi intraspitalicesti;
-informez şi stabilesc impreună cu pacienta planul de
Dificultate ȋn a Pacienta să nu mai recuperare a stării de sănătate şi cresterea rezistenţei
Caz clinic nr. 2
Nume şi prenume:Stănescu Lavinia
Vârsta: 45 ani
Sex: feminin
Înălțime: 1,68cm
Greutate: 78 kg
Naționalitate: română
Religie: ortodoxă
Ocupație: casnică
Stare civilă: căsătorită
Mediul de proveniență: rural
Domiciliul: com. Scoarţa,sat Copăcioasa
Condiții de viață: corespunzătoare
Data internării: 03.02.2019
Data externării: 08 .08.2019
Diagnostic la internare: neoplasm mamar drept.
Antecedente personale:
-Prima menstruație: la 14 ani
- Ciclu menstrual: regulat la 28 zile/6-7zile
- Nr. sarcini la termen: 3
- Nr.avorturi: 3
- Menopauza la vârsta de: 40 ani
-Neagă boli cronice și infecto-contagioase
-Alte afecțiuni (apendicectomie în 2008; prolaps genital operat)
Antecedente heredocolaterale:
-Bunica paternă-neo de col uterin
Condiții de viață: corespunzătoare
Istoricul bolii: debut clinic de aproximativ 2 luni, când bolnava sesizează prezența
unei formațiuni tumorale la nivelul sânului drept, dureroasă la palpare, care începe să
crească în dimensiune. Se prezintă la secția de oncologie pentru consult de specialitate,
diagnostic și tratament.
Examenul clinic și mamografic relevă prezenta unui neoplasm mamar.
36
                     
Examenul biopsic din tumoară relevă prezenta unui carcinom invaziv
intrachistic. Examenul radiologic (RX) - nimic activ pleuro-pulmonar.
Examene de laborator:
A) Examinarea sângelui:
- TQ=12”
- Procente de protombina 100%
- VSH (la 1 ora) 12mm/h
- Hemoleucograma cu indicii
- Nr.eritrocite 4,82 mil/ul
- Volum eritrocitar mediu (VEM)85,4fl
- Hematocrit 41,1%
- Nr.trombocite 217 mii/ul
- Volum trombocitar mediu (VTM) 9fl
- Nr.leucocite 6,5 mii/ul
- Hemoglobina 13,7 g/dl
- Glucoza serică 99 mg/dl
- Uree serică 36,7 mg/dl
B) examen de urină
- Urocultura negativă
În comisia de sân a centrului de tumori mamare din IOC-N, se hotăraște în prim timp
intervenția chirurgicală, decizia finală este de mastectomie radicală modificată de tip
Madden.
Pregatirea pentru operație:
fizică - părul ras din axila homolaterală
- duș
- capul acoperit cu batic
psihică - i-am explicat pacientei ce fel de intervenție v-a suferi și necesitatea
efectuarii acesteia.
Examenul obiectiv pe aparate şi sisteme:
· Stare generală : bună, uşoare accese febrile.

37
                     
· Tegumente şi mucoase: normal colorate; ţesut celular subcutanat bine reprezentat.
· Sistemul limfoganglionar: gg.superficiali nepalpabili.
· Aparatul locomotor: integru, musculatură normotonă, normokinetică
· Aparatul respirator: CRS libere, torace normal conformat; amplitudine a mişcărilor
diminuată bilateral; murmur vezicular prezent bilateral.
· Aparat cardio- vascular: cord în limite normale; şoc apexian în spaţiul V intercostal
stâng pe linia medio- cervicală, AV şi pulsul sunt egale ( 80/ min), zgomote cardiace
ritmice.
· Aparat digestiv: Abdomen mobil cu respiraţia, cu panicul adipos bine reprezentat,
nedureros, spontan sau la palpare, fără semne de iritaţie peritoneală, fără formaţiuni
tumorale palpabile.
· Aparat uro- genital: loje renale libere; rinichi nepalpabili în decubit dorsal; micţiuni
fiziologice. Sânul drept cu ţesut adipos normal reprezentat, fără formaţiuni localizate;
Sânul stâng- mamectomie radicală- cicatrice postchirurgicală.
· Tiroida- nepalpabilă. Nu sunt semne de afectări endocrine
· Organe de simţ: normale

38
 Plan de ingrijire

Diagnostic Obiective de Interventile asistentei autonome şi delegate Evaluare

nursing ȋngrijire
.Ameliorarea -.-Acord suport psihologic pacientei și familiei Ziua 1
1.Anxietate anxietății în 3 zile - încurajez pacienta și familia să Bolnava a început să comunice mai
marcată datorită de la internare discute despre teama și anxietatea cu privire la operație și ușor despre temerile ei, ale căror
temei de cancer și . Pacienta să-și diagnostic rezultate au fost scăderea anxietății.
de moarte exprime temerile - susținerea morală a pacientei și Ziua a 2-a
și să discute familiei, prezentarea unor cazuri cu evoluție favorabilă; Bolnava înțelege informațiile
deschis. -explic necesitatea drenării secrețiilor din plaga operatorie cu despre controalele necesare și
ajutorul tubului și a pungii de dren. despre terapia pe care trebuie să o
-Administrez medicație anxiolitice și antidepresivă la urmeze în continuare.
indicația medicului Ziua a 3-a
Bolnava comunica relativ bine cu
echipa medicala si este linistita

.Pacienta să nu -Asigur un mediu corespunzător pentru un somn liniștit, Ziua 1

2. Alterarea mai prezinte odihnitor; așez bolnava în poziție de decubit dorsal sau cu Pacienta abia reuseste să doarmă 4
somnului datorită dureri . toracele ușor ridicat astfel încat cotul să fie mai sus decât ore .
39
                     
durerii și anxietății .Pacienta va fi umărul, mâna mai sus decât cotul, relaxată; Ziua a 2-a
capabilă să -Reducerea anxietății prin explicarea unor procedee; Pacienta reușește să doarmă 6 h/
doarma 6 -Ajut pacienta să pună brațul pe pernă. noapte, somn neântrerupt.
h/noapte, somn -Administrez medicaţie antialgică la indicaţia medicului. Ziua a 3-a
neântrerupt . Ajut pacienta să-şi reevalueze capacităţiile sale,să-şi planifice Pacienta se obisnuiește cu condițiile
activităţiile propuse,dreptul de a lua decizii care o privesc. din spital și are un somn mai
-Ajut pacienta in recuperarea fizică,psihică pentru reducerea liniștit.
complicaţiilor şi obţinerea independenţei. Obiectiv realizat.
3.Comunicare Pacienta să fie - Liniştesc pacienta cu privire la starea sa, explicȃndu-i scopul Ziua 1
ineficace la nivel echilibrată psihic. şi natura intervenţiilor. Pacienta este echilibrată psihic.
afectiv manifestată -Familiarizez pacienta cu mediul său ambiant. Ziua a 2-a
prin anxietate Pacienta să se -Asigur un mediu de securitate liniştit. Pacienta s-a obisnuit cu mediul său
cauzată de depresie poată afirma, să -Ajut pacienta să identifice posibilităţile sale de a asculta , de ambiant.
aibă percepţie a schimba idei cu alţii, de a creea legături semnificative. Ziua a 3-a
pozitivă de sine. -Administrez medicaţia recomandată de medic. Pacienta comunică relativ bine cu
personalul medical şi cu ceilalţi
pacienţi.

40
                     
CAZ CLINIC NR. 3
Nume şi Prenume: G. M.
Naţionalitate: română
Vârsta: 58 de ani
Grupa sanguină: B(III)
Sexul: M
Alergic: NU
Domiciliată în Tg Jiu
Condiţii de viaţă: Pacienta este căsătorită şi locuieşte împreună cu soţul într-un
apartament cu 3 camere.
Ocupaţia: Este pensionară
Religie: ortodoxă.
Echipa de susţinere: familia
Motivele internării: În urmă cu circa o săptămână la o nouă palpare a sânului
constată apariţia durerii şi modificarea uşoară a dimensiunilor nodulului. Se
îngrijorează brusc şi conform programării se prezintă pentru consult de specialitate.
Data internării: 30.05.2019
Diagnostic la internare:– Formatiune tumorală sân drept
Examene de laborator:
- calciu seric: 9,5 mg/ dl
- magneziu seric:2,2 mg/ dl
- sodiu seric: 144 urg/l
- alaninaminotransferaza (GPT/ALAT/ALT) : 23 u/ l
- aspartataminotransferaza (GOT/ASAT/AST) :25u/ l
- fosfataza alcalina : 70 u/ l
- lactat de hidrogenaza (LDH):513
- bilirubina totala: 0,9mg/dl
- glucoza serica:98mg/dl
- uree serica:37,9 mg/dl
- creatinina serica:0,9 mg/dl
41
                     
- VSH:la 1h 6 mmhg
- eritrocite: 4,75 mil/ ael
- hematocrit: 44,1%
- nr.trombocite: 272 mii/ ul
- nr.leucocite: 6,3 mii/ ael; hemoglobina:14,3 g/dl
Examen serologic: VDRL dubios +/-
- anti treponema palidum- micro -negativ
Antecedente personale: A născut 3 copii la termen natural, pe care i-a alăptat la sân
până la 9 luni, nu a avut avorturi, menarha s-a instalat la vârsta de 14 ani, a avut
frecvenţă regulată, iar de 2 ani a intrat la menopauză.
Starea generală a pacientei este bună, însă este prezentă teama de afecţiune care suferă,
de tratament şi efectele adverse
Istoricul bolii- Pacientă în vârstă de 52 de ani afirmă că de circa două luni a observat
în timp ce făcea duş o asimetrie uşoară a sânilor în special a sânului drept al cărui
sfârc avea o altfel de orientare faţă de cea cunoscută. Întrucât nu are simptome
dureroase amână consultul medical de specialitate, deşi la palpare simte existenţa unui
nodul de mărimea unei nuci în profunzimea sânului.
În urma discuţiilor purtate cu pacienta am aflat că de aproximativ 2 luni şi-a descoperit
prin autopalpare o formaţiune tumorală nedureroasă şi jenă la nivelul lojii axilare
drepte.
Acest lucru a determinat-o să se prezinte la medicul oncolog, care în urma examinării
i-a recomandat efectuarea unei mamografii bilaterale.
Mamografia a confirmat existenţa unei formaţiuni tumorale de aproximativ 7mm
fapt care a impus efectuarea unei puncţii mamare pentru examenul citologic (pentru a
confirma diagnosticul de malignitate şi are un rol major în stabilirea schemei de
tratament citostatic şi a etapelor tratamentului)
La examenul clinic general se observă tegumente şi mucoase normal colorate, la
palparea sânului se constată prezenţa unei formaţiuni tumorale de circa 3-4 cm
diametru în profunzimea ţesutului glandular al sânului drept. Se decide internarea
pentru investigaţii şi tratament de specialitate.

42
                     
Examenul citologic a confirmat existenţa celulelor maligne în stadiu evolutiv
avansat şi astfel s-a hotărât cu acordul pacientei începerea tratamentului oncologic şi
chirurgical prin mastectomie radicală.
Examenul obiectiv pe aparate şi sisteme:
· Stare generală buna.
· Accese febrile tranzitorii, din cauza procesului infecţios.
· Respiră spontan, activitate cardiacă prezentă
· Tegumente şi mucoase: palide; ţesut celular subcutanat bine reprezentat.
· Sistemul limfoganglionar: poliadenopatie
· Aparatul locomotor: integru, musculatură normotonă, normokinetică
· Aparatul respirator: torace normal conformat; amplitudine a mişcărilor diminuată
bilateral; murmur vezicular prezent bilateral.
· Aparat cardio- vascular: cord în limite normale; şoc apexian în spaţiul IV
intercostal stâng pe linia medio- cervicală, AV şi pulsul sunt egale ( 78/ min)
· Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros; ficat la nivelul rebordului costal;
greaţă, vărsături, tranzit intestinal prezent pentru gaze; tranzit încetinit pentru materii
fecale.
· Aparat uro- genital: loje renale suple; rinichi nepalpabili în decubit dorsal;
micţiuni prezente. Sânul stâng cu ţesut adipos normal reprezentat, fără formaţiuni
localizate; Sânul drept- mamectomie radicală- cicatrice postchirurgicală.
· Tiroida- nepalpabilă. Nu sunt semne de afectări endocrine
· Organe de simţ: normale

43
PLAN DE ÎNGRIJIRE

45
Diagnostic Obiective Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluare
nursing
Pacienta să Linistesc pacienta cu privire la starea sa,explicȃndui scopul si natura Ziua 1
1.Izolare foloseasca intervenţiilor. Pacienta ȋncepe să comunice.
manifestată mijloace de Familiarizez pacienta cu mediul său ambient.                     Ziua a 2-a
prin comunicare Asigur un mediu de securitate linistit. Pacienta comunică relativ bine
comunicare adecvate stării Ȋncurajez pacienta de posibilitatea unui raspuns pozitiv la tratament. cu personalul medical şi cu
ineficientă sale.Pacienta Educ si informez pacienta despre boală şi interventia chirurgicală. pacienţii.
Risc de să beneficieze Discut despre temerile şi grijile acesteia.Urmăresc şi apreciez corect Ziua a 3-a
complicaţii. d e un mediu potenţialul infecţios al pacientei,receptivitaea sa şi aplicarea Pacienta a fost aşezată ȋntrun
ambiant fără măsurilor de izolare a surselor de infecţii . salon ferit de accidente şi infectii
accidente şi Aerisesc camera zilnic .
infecţii Limitez numărul vizitatorilor. Obiectiv realizat
Explic pacientei că nu trebuie să folosească unguente sau deodorant

2.Somn şi Pacienta să fie Ȋnvăţ pacienta cum să efectueze tehnici de relaxare şi de cȃte ore dde Ziua 1
odihnă odihnită somn are nevoie. Paciena abia a reusit sa doarma 4
inadecvată Pacienta să Observarea şi notarea funcţiilor vitale şi vegetative,perioada de somn ore pe noapte
cauzată de prezinte o odihnă ,comportamentul pacientei. Ziua a 2-a
depresie şi stare de bine Identific cauza anxietăţii şi discut cu pacienta Pacienta a reusit sa doarma 7 ore
anxietate Creez un climat linistit. pe noapte
manifestată Reduc anxietatea prin explicarea unor procedee. Ziua a 3- a
prin Administez medicaţia indicată de medic. Se ȋmbunătăţeşte somnul
slăbiciune Observ efectele medicamentelor pacientei.
profundă 46 Obiectiv realizat.
3.Realizare Ajut pacienta săşi reevalueze capacităţiile sale,săşi planifice Ziua 1
inadecvată Pacienta săşi activităţiile propuse ,dreptul de a lua decizii care o privesc, să fie Pacienta şia recăpătat ȋncrederea
cauzată de recapete responsabilă de tot ce face. şi stima de sine.
pierderea ȋncrederea şi Ajut pacienta ȋn recuperarea fizică, pshică pentru obţinerea Ziua a 2-a si a 3-a
 CONCLUZII

Cancerul mamar este o tumoră malignă, dezvoltată de obicei din epiteliul canalelor
galactofore sau al acinilor glandulari.
Populaţia cu risc crescut pentru cancerul de sân:
- femeile ale caror mame, surori, mătuşi sau alte rude apropiate au avut
- cancer de sân;
- nuliparele (femeile care nu au născut) sau femeile care au avut prima
- sarcina la vârsta de peste 35 de ani;
- celibatarele;
- femeile care nu au alaptat;
- menarha (prima menstruație) precoce (înainte de 12 ani) și/sau
- menopauza (ultima menstruație) tardivă (peste 50 de ani);
- vârsta peste 40 de ani;
- displazie mamară în antecedente;
- femeile care au avut cancer la un sân (risc major de apariţie la celălalt,
- chiar dupa 10 ani);
- terapia cu estrogeni prelungită după menopauză.
Cancerul mamar recidivant este acea formă de cancer care reapare dupa ce a fost
tratat. Cancerul poate reapărea la sân, în peretele toracelui sau în alte părți ale corpului.
Riscul de recidivă a cancerului de sân este mai mare în primii 5 ani de la încetarea
tratamentului, însă maladia poate reaparea și până la 30 de ani după diagnosticul
inițial.Documentația mamografică ulterioară a trasat diagonsticul evidențiind nodulul
mamar, cu metastaze medulare osoase. Procesul prin care se depistează dacă tumora s-a
răspandit în interiorul glandei mamare sau în alte părți ale ganismului se numește
stadializare. Informația obținută în urma realizarii procesului de stadializare determină
stadiul de boală.

47
                     

BIBLIOGRAFIE

1.Cristela Georgescu, dr. Pavel Chirilă(medic primar boli interne), şi Mădălina

Popescu (specialistă în inumologie şi alergologie clinică) Nu hrăni cancerul, editura
Christiana, 2012 .

2.. Dănuţ Vasile ,Radu Şerban Palade, Forme clinice particulare ale cancerului de
sân, Ed. BIC ALL, Bucureşti 2001.

3. O. Costachel U. Bunescu, Tratamentul complex al cancerului, Editura Medicală,

București 1961.

4. Dr. Roxana Maria Albu, Dr Valeriu Bistriceanu, Dr. Mioara Mincu(coordonator),

Anatomia și fiziologia omului, Editura Universal, București, 2001.

5.Titircă Lucreția, Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Viața Medicală

Românească, 2008.

6. Titircă Lucreția, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali,

Editura Viața Medicală Românească, 2008.

7. Titirca Lucretia- “Ghid de nursing”.

8.Victor Papilian,Anatomia omului Vol II, Ediția V, Editura didactică și pedagogică,

București, 1982.

48
                    

49
                    

50
                    

51
                    

52