Sunteți pe pagina 1din 47

MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII TIINIFICE

COALA POSTLICEAL "INTELLECTUM"


GALAI

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A CALIFICRII


PROFESIONALE
NURSINGUL PACIENTEI CU CANCER OVARIAN

Domeniul: Sntate i asisten pedagogic


Calificare profesional: asistent medical generalist

ndrumtor:

Absolvent:

As. : Iacob Violeta

ENI DANIELA

2016

ARGUMENT

Prin elaborarea acestui proiect mi propun identificarea i evidenierea modalitailor


de evaluare, investigare, ngrijire i recuperare a unei paciente cu cancer ovarian prin care s se
asigure legtura de continuitate ntre pregtirea teoretic dobndit n coal i pregtirea
practic, dobndit prin nvmnt clinic, n uniti de asistent obstetrical.
Sntatea femeii este fr ndoial bunul cel mai preios. Organele genitale feminine,
care ndeplinesc o funcie att de important precum perpetuarea speciei, sunt expuse unor boli,
dintre care multe pot fi prevenite prin msuri i practici de igien. Acestea au ca scop pe de o
parte asigurarea dezvoltrii i funcionrii normale a organelor genitale, iar pe de alt parte
prevenirea mbolnvirii lor.
Prin tema de fa doresc s pun n eviden importana acestei afectiuni prin acordarea
unei atenii deosebite primelor semne patognomonice. ntruct numrul cazurilor noi este n
cretere la femeile tinere este foarte bine de tiut c descoperirea n stadiul su incipient poate
duce la o vindecare complet, prin urmare, a dori s menionez c pn la apariia cancerului
exist suficient timp ca aceste semne s fie descoperite i tratate corect, n felul acesta
prevenindu-se apariia bolii i agravarea ei.

CUPRINS
I.
II.

ARGUMENT..3
NURSINGUL
OBIECTIVUL I
Noiuni generale de anatomie i fiziologie a ovarului................................................4
OBIECTIVUL II
CANCERUL DE OVAR
a.Definiie..............................................................................................................10
b. Simptomatologie................................................................................................10
c.Etiologia..............................................................................................................11
d. Clasificare..........................................................................................................12
e.Diagnostic............................................................................................................13
f.Evoluie i tratament............................................................................................14
g.Tratament.............................................................................................................15
h.Complicaii...........................................................................................................16
OBIECTIVUL III
Rolul autonom i delegat al asistentului medical n ngrijirea pacientei cu cancer
ovarian...18
a. Fia tehnic 1......................................................................................................20
b. Fia tehnic 2......................................................................................................21
c. Fia tehnic 3......................................................................................................22
d. Fia tehnic 4......................................................................................................23
OBIECTIVUL IV
Procesul de ngrijire al unei paciente cu cancer ovarian

a.Interviu(culegerea datelor).26
b.Nevoi fundamentale dup V.Henderson26
c.Plan de ngrijire38
OBIECTIVUL V
Educaia pentru sntate ................................................................................................41

III.

Bibliografie
Anexe

OBIECTIVUL I
Notiuni de anatomie si fiziologie

OVARUL

Ovarele reprezinta glande sexuale feminine care produc ovule, secreta hormoni si
formeaza

impreuna

cu

trompele

uterine

si

ligamentele

largi

anexele

uterului.

Ovarul nu este o structura care functioneaza independent, ci face parte dintr-un ansamblu
complex numit gonadostatul, format din urmatoarele structuri:
-HIPOTALAMUS (structura nervoasa din sistemul nervos central),
-HIPOFIZA ( glanda care elibereaza hormoni specifici asupra ovarelor),
-OVARE (produc hormoni care actioneaza asupra organelor genitale dar si asupra altor sisteme)
Forma: migdalata, ovoida, usor turtita;
Volum: volumul variaza in functie de conditiile fiziologice, ovarul isi dubleaza volumul in
perioada ovulatorie;
Dimensiuni: 4/ 2/ 1 cm;
Aspect exterior:
-neted pana la pubertate si la menopauza;
-neregulat la femeia adulta datorita cicatricilor determinate de involutia corpilor galbeni si
formarea corpilor albicans
Situatie: Fata supero-mediala si marginea libera vin in contact cu segmentele invecinate ale
tractului digestiv. Fata infero-laterala vine in contact, prin intermediul peritoneului parietal
pelvian, cu foseta Krause , delimitata superior de vasele iliace externe, posterior de vasele iliace
interne si ureter, anterior de extremitatea ligamentului larg, iar inferior de trunchiul arterial
ombilical si uterina la origine. Aria acestei fosete este strabatuta, dinspre posterior spre anterior,
de nervul obturator, iritarea acestuia in cazul unor procese inflamatorii sau tumorale anexiale
explicand aparitia durerilor iradiate in teritoriul sau senzitiv(treimea interna a fetei mediale a
coapsei si fata mediala a genunchiului). La multipare, ovarul este situat posterior fata de vasele
hipogastrice si ureter, la nivelul fosetei Claudius.
Secretia hormonala este reglata de glanda hipofiza prin cele doua gonadotropine: FSH (hormon
foliculo-stimulant) si LH (hormon luteinizant).
Hormonii ovarieni sunt impartiti in 3 categorii
a.Estrogeni
-estradiol

-estriol
-estrona
b.Progestine
-progesteron
-17 alfa-hidroxiprogesteron
c.Androgeni
-androstenediona
-dehidroepiandrosteron (DHEA)
Actiunile hormonilor estrogeni sunt:
-stimuleaza cresterea uterului, a trompelor uterine si a vaginului si a glandei mamare
-secretia mucusului cervical devine subtire si abundenta
-stimuleaza cresterea foliculilor ovarieni
-protejeaza oasele impotriva osteoporozei, stimuleaza cresterea osoasa si inchide cartilajele de
crestere
-stimuleaza activitatea glandelor sebacee
-stimuleaza proliferarea endometriala (mucoasa uterului)=scade colesterolul seric si toleranta la
glucoza
-creste concentratia serica a HDL ( colesterolul bun), factori de coagulare
-creste productia hepatica de proteine
Actiunile progestinelor:
-produc un endometru secretor
-determina o secretie vascoasa si limitata a mucusului cervical
-suprima sinteza laptelui
-creste temperatura corpului
-scade motilitatea uterului
-scade retentia de apa din organism
Actiunile androgenilor:
-dezvolta parul pubian si axilar la femeie
OBIECTIVUL II
CANCERUL DE OVAR

Definitie
Cancerul de ovar este o afectiune depistata tardiv (avand o simptomatologie nespecifica),
cu o evolutie naturala rapida si reaparitia frecventa a unei recidive dupa un tratament considerat
radical.
A 5-a cauza de mortalitate la femei 32% din toate neoplasmele din sfera ginecologica
Mortalitatea prin cancer de ovar - 55% din totalul mortalitatii datorate neoplasmelor genitale
Factori de risc:
-istoricul familial
-nuliparitatea
-menarha la varsta frageda
-menopauza tarzie
-creste cu varsta
-sindromul Lynch
Factori de protectie:
-sarcina inainte de 25 de ani
-alaptatul
-contraceptivele orale
-ligatura trompelor uterine
-mutatiile genelor BRCA1(cromozomul 17q21) [gena supresoare tumorala si productia ei de
proteine actioneaza ca reglator negativ al cresterii tumorale] si BRCA2(cromozomul 13q12)
Screening:
-ecografia abdominala
-ecografia transvaginala -CA-125 prezinta relevanta diagnostica majora in cancerul ovarian
seros; poate fi folosit ca marker secundar in cancerul pancreatic, dupa CA 19-9 75% - stadiu III
sau IV
Etiopatogenia cancerului ovarian
Numerosi factori au fost implicati in patogeneza cancerului ovarian:
-factorii de crestere ai celulelor epiteliale ovariene
-factorii hormonali : hormoni steroizi hormoni peptidici
-oncogenele : exprimare aberanta

-antioncogenele : pierderea functiei normale a genei p53 de pe cromozomul 17p supraexpresia


genei BRCA-1 de pe cromozomul 17q -anomaliile cromozomiale : cei mai afectati cromozomi
au fost 1 si 11
Clasificare histo-patologica
-tumori epiteliale(adenocarcinom): apar la suprafaa ovarului (circa 90% din cazuri, n special la
femei peste 60 de ani). RSR-54%
-tumori stromale de cordon sexual(carcinom): apar n esutul care produce hormonii feminini
(5% din cazuri) RSR 87,8%
-tumori cu celule germinale: origine n interiorul ovarului (5% din cazuri, la tinere sub 30 de ani)
RSR 91%
Stadializare
1.Stadiu I: cancer limitat la ovar (ovare).
- stadiu IA: tumora limitata la un ovar (interior).
- stadiu IB: tumora limitat la ambele ovare (interior).
- stadiu IC: tumora la unul sau ambele ovare (interior); in plus, tumora apare la suprafata
ovarului sau celule de cancer ovarian sunt gasite in lichidul abdominal.
2.Stadiu II: cancer prezent la unul sau ambele ovare care a invadat alte zone din pelvis.
- stadiu IIA: tumora extinsa la uter, trompe sau ambele.
- stadiu IIB: tumora extinsa la vezica urinara, rect sau colon.
- stadiu IIC: tumora extinsa la oricare zona din cele de mai sus; in plus, tumora apare la suprafata
ovarului sau celule de cancer ovarian sunt gasite in lichidul abdominal.
3.Stadiu III: tumora prezenta la unul sau ambele ovare, extinsa la nodulii limfatici vecini sau la
alte organe abdominale cu exceptia ficatului.
- stadiu IIIA: tumora extinsa la peretele abdominal dar nu poate fi vazuta; nodulii limfatici nu
sunt afectati.
- stadiu IIIB: tumora extinsa la abdomen si e vizibila (sub 2 cm dimensiune); nodulii limfatici nu
sunt afectati.
- stadiu IIIC: cancer extins la abdomen (mai mare de 2 cm) si la nodulii limfatici.
4.Stadiu IV: cancer extins la plamini, ficat sau alte organe la distanta.
Simptomatologie
Tabloul - nespecific, needificator

In stadiile avansate acesta poate atrage atentia prin anumite simptoame si semne (25%
din cazuri):
-dureri pelviene sau abdominale
-dureri de spate
-tulburari de tranzit -meteorism
-tulburari urinare
-ascita
-dureri in timpul actului sexual
-neregularitati menstruale
-metroragii in menopauza
-formatiune tumorala abdominala
-durere abdominala acuta sau abdomen chirurgical - torsiune
In stadiile avansate pelvisul este ocupat :
-de un bloc tumoral dur, lipsit de mobilitate, care inglobeaza uterul, anexele si organele de
vecinatate (pelvis inghetat) ,
-scaderea in greutate, emacierea (in contrast cu balonarea abdominala) ,
-usor edem unilateral al membranelor inferioare;
-70% din cazuri - cancerul de ovar este bilateral
Explorari paraclinice-diagnostic
Diagnosticare tardiva, stadiile III, IV
-Ecografia conventionala transabdominala - permite un diagnostic precoce.
-Ecografia endovaginala - permite un diagnostic mai precis.
-Ecografia tridimensionala (eco-3D), metoda cea mai performanta, masoara in special volumul
tumorii, localizeaza topografic tumora in raport cu celelalte structuri din vecinatate.
-Computer tomograf - Poate evidentia noduli tumorali hepatici si pulmonari, mase tumorale
abdominale si pelvine, invazia ganglionilor retroperitoneali, leziuni secundare cerebrale. Metoda
are limitele ei, neputand detecta mase tumorale sub 2 cm diametru.
-RMN
-Limfangiografia - poate fi folosita pentru evaluarea bolnavelor cu cancer ovarian, evidentiind
prinderea ganglionilor limfatici (pelvini, paraaortici, aortici).

-Pelviscopia - metoda endoscopica ce are valoare in tumorile de ovar (mai ales la femeile
tinere). Ea este avantajoasa pentru depistarea precoce a cancerului de ovar. Are valoare deosebita
in cazul tumorilor benigne, in tumorile border-line, la femeile tinere sau la grupele de femei cu
mare risc.
-Histeroscopia - poate aduce informatii asupra cavitatii uterine, mai ales in contextul sangerarilor
anormale din perioada adulta sau in postmenopauza.
-Biopsia per-histeroscopica si examenul histopatologic al fragmentelor prelevate transeaza
diagnosticul.
-Laparoscopia
-Examenul histopatologic
-Markeri tumorali : CA 125, CEA, AFP, TPA (antigenul polipeptidic tisular)
-Markeri enzimatici: Fosfataza alcalina
-Markeri hormonali : -HCG (hormonul gonadotropic corionic uman fractiunea )
Diagnosticul diferential
La femeia adulta diagnosticul diferential se face cu:
-sarcina intrauterina;
-mola hidatiforma;
-sarcina ectopica;
-chistele de ovar functionale;
-fibroame uterine;
-chiste asociate sarcinii;
-endometrioza;
-malformatii uterine (uter dublu);
-rinichi ectopic;
-tumori intraperitoneale (de colon, rect, cec, singura, mezenter);
-tumori retroperitoneale;
-tumori ale oaselor pelvine;
-patologia infectioasa tubara; apendicita; abcese;
-flegmoane de ligament larg sau de fosa pelvina;
-chist hidatic intraperitoneal.
Tratament

-stadiul bolii
-extinderea tumorii reziduale
-gradul histologic
Interventia chirurgicala = prioritara
O interventie chirurgicala initiala completa si corecta este cruciala pentru tratamentul
cancerului ovarian. Succesul terapiei ulterioare este, in mare parte, determinat de actul
chirurgical initial. Exereza chirurgicala se practica in cazul tumorilor ovariene de granita (borderline) si cancerelor ovariene stadile I si II - salpingo-ovarectomie numai pacientele in stadiile I a
si I b cu tumori bine/mediu diferentiate din punct de vedere histologic, nu necesita tratament
adjuvant postoperator.
In stadiile II si III, in care tumora este diseminata in pelvis, respectiv in marea cavitate
peritoneala, realizand o masa tumorala apreciabila, actul chirurgical are ca scop indepartarea
celei mai mari parti a leziunilor, decisiva pentru evolutia ulterioara fiind, nu cantitatea de masa
tumorala extirpata, ci masa reziduala. Astfel, s-a propus aplicarea reinterventiei de control
(second look - examinare amanuntita a abdomenului si pelvisului, urmarindu-se aceeasi
procedura ca in cazul interventiei chirurgicale primare). Daca exista mase tumorale evidente
trebuie biopsiati ganglionii limfatici pelvini si paraaortici. Masa tumorala reziduala trebuie
rezecata daca este posibil.
Exista situatii in care interventia chirurgicala se restrange de la inceput la un act paleativ
sau o asemenea atitudine se impune cu ocazia uneia din interventiile de control.
Chimioterapia. Este principala metoda terapeutica adjuvanta actului chirurgical sau utilizata ca
tratament initial in cancerele ovariene avansate
Radioterapia - tratament adjuvant, dupa citoreductie chirurgicala maximala, pentru tratarea unor
tumori inoperabile, care nu raspund la chimioterapie
-ca terapie de salvare la pacientele cu boala persistenta dupa tratament primar,
chimioterapie si interventii second-look;
-ca tratament paleativ la pacientele cu mase pelvine sau metastaze (cerebrale,
hepatice, osoase).
Hormonoterapia - Intra in discutie la femei tinere cu stadiul IA si tumori border-line.
Imunoterapia - asociata chimioterapiei s-a dovedit activa in cancerul ovarian.
Prognostic

Prost - diagnosticarii tardive


Cancerul de ovar- cel mai sumbru prognostic dintre toate cancerele sferei genitale
Supravietuirea la 10 ani 84.1% stadiul IA la 10.4% stadiul IIIC RSR 45,5% .

OBIECTIVUL III

Rolul autonom i delegat al asistentului medical n ngrijirea pacientei cu


cancer de ovar

Asistenta medicala asigura si indeplineste o serie de sarcini, avand ca scopuri principale:


ingrijirea omului bolnav si prevenirea complicatiilor.
Salonul
Temperatura optima a saloanelor sa fie de 20-22 0C.Salonul trebuie aerisit ori de cate ori
este necesar, avandu-se grija ca bolnavii sa fie protejati de curentii de aer rece.
Curatenia se va efectua zilnic: dimineata si dupa-amiaza. Curatenia de dimineata se va
incepe imediat dupa terminarea toaletei bolnavilor si se termina inainte de inceperea vizitei
medicale, iar cea de dupa-amiaza se va efectua dupa odihna pasiva a bolnavilor, inainte de
servirea cinei, iar in zilele de vizita se va face imediat dupa plecarea vizitatorilor.
Mobilierul sa fie cat mai simplu pentru a facilita executarea curateniei si pentru a nu retine
praful. Curatenia se va face exclusiv cu aspiratoare si carpe umede pentru a evita ridicarea
prafului si a nu antrena inhalarea germenilor existenti.
Bolnavii vor fi plasati in saloane in functie de afectiunile lor, varsta, sex, tinand cont de
similaritatea bolii, avandu-se in vedere posibilele propagari a heteroinfectiilor (infectii
incrucisate).
Igiena salonului - incaperea in care sta bolnavul trebuie sa fie spatioasa, curata si bine
aerisita. In saloanele de bolnavi nu trebuie sa fie mai mult de patru paturi, iar distanta intre ele sa
fie de minimum un metru.
In anotimpul rece, aerisirea se va face de 2-3 ori pe zi, fereastra ramanand larg deschisa
20 de minute, timp in care bolnavul va fi bine invelit; in anotimpul cald, fereastra poata sa
ramana deschisa in permanenta. Temperatura camerei trebuie sa fie constanta in jur de 200C.
La curatenia incaperii se va evita maturatul, folosindu-se tehnica umeda sau mai bine
aspiratorul de praf. In acest fel, se evita ridicarea in aer a particulelor de praf incarcate cu
microbi.

Patul si accesoriile sale


Paturile trebuie sa fie deplasabile pe roti, rabatabile, prevazute cu rezemator mobil la care
treimea cefalica a somierei poate fi ridicata in pozitie oblica de 45 0, necesara pentru a asigura
confortabilitatea in pozitie semisezanda, in scopul favorizarii respiratiei.
Salteaua optima este cea din burete sau cauciuc umplut cu apa, pentru a preveni escarele
de decubit la bolnavii imobilizati. Pernele, in numar de doua, una mai mica si alta mai mare
pentru a asigura bolnavului o pozitie comoda. Patura trebuie sa fie confectionata din lana moale.
Lenjeria trebuie sa fie alba, din bumbac, cu cat mai putine cusaturi.
Patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul unde isi petrece majoritatea timpului si i se
asigura ingrijirile necesare. De aceea toate aceste accesorii au atat rolul de a proteja bolnavul
impotriva umiditatii, frigului si impotriva producerii leziunilor tegumentare (escare), cat si de a
usura munca asistentei medicale.
Toaleta bolnavului
In functie de starea generala a bolnavului, asistenta medicala va efectua toaleta acestuia
pe portiuni, respectand intimitatea acestuia si masurile de igiena sau daca pacientul este
independent, il va educa pe acesta sa efectueze toaleta generala, in salile de baie/dus ale
salonului.
Va insista asupra regiunilor inghinale pe care le va pudra apoi cu talc, pentru a evita
aparitia eczemelor si iritatiilor pielii.
Unghiile si parul vor fi curatate regulat, avand in vedere faptul ca la acest nivel stagneaza
un mare numar de agenti patogeni, iar bolnavul cu dizabilitati motorii se poate accidenta in
cadrul crizelor de agitatie.
Efectuarea toaletei are efecte benefice asupra circulatiei cutanate, pe care o stimuleaza,
favorizeaza mobilizarea anticorpilor formati de celulele reticuloendoteliale din tesutul celular
subcutanat, are efect relaxant si sedativ asupra organismului

Alimentatia
Alimentatia constituie substratul vital in ingrijirea bolnavului, constituind un obiectiv
important de realizat pentru asistenta medicala, alimentatia mentinand energia organismului.
Lichidele se vor administra in doze mici, fractionate, in acest timp bolnavul stand in pat
pentru conservarea energiei, iar asistenta medicala va urmari si calcula cu atentie ingesta-excreta,
pentru a elimina posibilitatea unei deshidratari masive sau aparitia unui dezechilibru electrolitic.
Se vor administra 5-6 mese mici,usor digerabile,sarace in fibre si lipide,alimente
bogate n vitamine i minerale, evitndu-se legumele bogate n celuloz, se interzice
consumarea buturilor alcoolice.
Cantitile vor fi adaptate la fiecare individ n parte, n funcie de vrst, sex, nlime,
greutate, grad de activitate, boli asociate, preferine culinare este util sfatul unui nutriionist.
Administrarea medicamentelor
Tratamentul medicamentos al cancerului este o alta componenta de baza a terapiei antitumorale, cu succes in anumite tipuri de cancer. Datorita efectelor secundare pot produce insa
perturbari functionale de durata.
Aceasta forma de tratament se aplica cel mai frecvent sistemic. Astfel,chimio- hormono- si
imunoterapia actioneaza la nivelul tuturor organelor.Citostaticele afecteaza, astfel, toate celulele,
nu doar pe cele tumorale, ci si pe cele sanatoase.
Administrarea dozelor de chimioterapice poate produce reactii diferite de la individ la individ.
Este sarcina personalului ingrijitor sa cunoasca posibilele modificari, pentru a putea fi diagnosticate la
timp.

FIA TEHNIC 1

Puncia fundului de sac Douglas


Definiie: Ptrunderea transvaginal cu ajutorul unui ac n fundul de sac Douglas.

Scop/indicaii:
-investigarea i stabilirea diagnosticului de sarcin ectopic;
-stabilirea diagnosticului n chistul de ovar, n piosalpinx.
Materiale necesare:
-specul sau valve vaginale sterile;
-soluii dezinfectante;
-tampoane, comprese;
-pense pentru col;
-pense porttampon;
-sering de 10ml;
-ace lungi de 10
-15 cm i groase de 0.8
-1 mm;
-sedativ;
-material pentru anestezie local;
-eprubete pentru recoltarea lichidului.
Pregtirea pacientei:
-se anun i se explic necesitatea;
-se respect pudoarea pacientei;
-se solicit pacientei s-i goleasc vezica;
-se obine consimmntul;
-cu 30 minute nainte se administreaz o fiol de mialgin;
-se aeaz n poziie ginecologic pe mas;
-dac se face anestezie, este recomandat s nu mnnce;
-se aplic speculul sau valvele;
-se face dezinfecia vaginal;
-se fixeaz colul uterin pentru a evidenia fundul de sac;
-se faceanestezia localprin infiltraie;
-se face puncia trecnd prin peretele vaginal al fundului de sac vaginal posterior;
-asistena urmrete permanent starea pacientei deoarece sunt riscuri de declanare ale unor
reflexe care pot produce lipotimie, sincop zona fiind foarte bogat inervat;

-aspiraia se face lent;


-lichidul extras se pune n eprubete care se eticheteaz pentru a fi trimis la laborator;
-se observ aspectul lichidului care poate fi seros, purulent, sanghinolent;
-se face dezinfecie, se retrage acul, se ndeprteaz pensa i valvele (speculul);
-pacienta este ajutat s coboare de pemas i condus la pat.
Ingrijirea dupa punctie:
-pacienta ramane in repaus pana dispare efectele anesteziei;
-se supravegheaza tamponul vulvar e posibil ca locul sa sangere;
-se urmareste temperatura.
Incidente/Accidente
-puncia negativ;
-sincopa;
-lezarea anselor intestinale a vezicii urinare.
Interpretarea rezultatelor
-lichidul seros poate fi de origine inflamatorie, neoplazicsau poate proveni dintr-un chist
de ovar;
-lichidul purulent va fi analizat din punct de vedere citologic i bacteriologic arat o infecie;
-lichidul serosanghinolentsugereaz o endometriozpelvin, ruperea unui chist de ovar sau
sarcin extrauterin;
-dac sngele nu coaguleazdemonstreaz existena hemoperitoneului iar dacaremicrocheaguri
de snge sugereaz sarcin ectopic;
-puncia alb nu exclude sarcina ectopic.

FIA TEHNIC 2

Pregtirea preoperatorie
Pregtirea pacientului pentru operaie are obiective specifice:

- restricia aportului de alimente i lichide;


- pregtirea cmpului operator (suprafaa cutanat);
- recoltarea produselor pentru examene de laborator;
- efectuarea igienei personale i pregtirea psihic a bolnavului;
- asigurarea siguranei pacientului dup administrarea medicaiei preanestezice;
- pregtirea documentelor pacientului pentru operaie: revederea semnturii
consimmntului chirurgical.
Pregtirea pacientului n ziua care precede operaia:
se face o pregtire psihic a pacientului;
se administreaz la indicaia medicului sedative, hipnotice n seara dinaintea interveniei pentru
a asigura o odihn adecvat a pacientului n timpul nopii;
igiena pacientului:
- se face baie, du sau toaleta pe regiuni, la pat, n cazul bolnavilor imobilizai;
- se cur regiunea ombilical i zonele de flexie pentru a reduce riscul infeciei
prin flor cutanat.
Crearea cmpului operator:
- se epileaz zona de intervenie prin raderea pilozitilor cu un aparat de ras individual,
pe o suprafa larg (15/25 cm);
- se interzice folosirea cremelor depilatoare;
- se dezinfecteaz zona ras cu alcool medicinal sau betadin.
Supravegherea naintea operaiei const n:
- msurarea funciilor vitale: puls,TA, temperatur, respiraie;
- se cntrete bolnavul pentru dozarea premedicaiei i anestezicelor;
- se noteaz eventualele semne de infecie de ci respiratorii sau apariia menstruaiei la femei.
Investigaia paraclinic va cuprinde obligatoriu:
- grupul sanguin i factorul Rh,
- hemograma,
- glicemia,
- ureea i creatinina seric,
- ionograma sanguin,
- probele hepatice,

- factorii de coagulare,
- sumarul de urin,
- se efectueaz ECG-ul i radiografia pulmonar.
Se va goli intestinul terminal:
- se face clism n seara dinaintea i n dimineaa interveniei chirurgicale n caz de
intervenie pe tub digestiv
- se administreaz un laxativ cu 12 - 24 de ore naintea inter-veniei, dac actul operator
nu se desfoar pe tubul digestiv i dac tranzitul bolnavului este normal.
Restricia alimentar:
- se scade aportul alimentar oral cu o zi naintea operaiei;
- se sisteaz orice alimente (lichide, solide) de la orele 21 naintea operaiei;
- se interzice fumatul sau consumul de alcool cu o sear nainte de operaie.

FIA TEHNIC NR.3

ngrijirea postoperatorie
1. Ingrijirea in sectia de terapie intensiva
Sectia de terapie intensiva (STI) este organizata fie pe spital, fie in sectia pe care o deserveste
(chirurgie, ortopedie, ginecologie). In Serviciul de Terapie Intensiva bolnavul este supravegheat
continuu de catre personalul medical specializat si de catre un numar mare de cadre medii (fata
de celelalte saloane ale sectiei). Aici sunt supravegheate activ functiile aparatului respirator,
cardiocirculator, urinar si digestiv.
In STI moderne supravegherea este efectuata dintr-un punct central pentru toti bolnavii cuplati la
sistemul de control.
Prin monitorizare se intelege determinarea continua a unor parametri a functiilor vitale.
Avantajele monitorizarii sunt:
- permite adaptarea continua a tratamentului administrat la starea biologica a bolnavului;
- permite depistarea precoce a unor complicatii si luarea de masuri terapeutice imediate;

- permite aprecierea corectitudinii tratamentului aplicat si eventualele compli-catii legate de


terapia administrata.
Principalii parametri monitorizati sunt:
1) Aparatul cardiovascular: puls, tensiunea arteriala, alura ventriculara, presiunea venoasa
centrala, ECG.
2) Aparatul respirator: frecventa si ritmul respiratiei, amplitudinea miscarilor respiratorii.
3) Aparatul urinar: curba diurezei cu debitul urinar, densitatea urinei, ureea sangvina si urinara.
4) Aparatul digestiv: starea abdomenului, staza gastrica (cantitate, calitate).
5) Curba febrila.
6) Sistemul nervos central: EEG, presiunea intracraniana.
7) Probe de coagulare: timpul de coagulare, timpul Howell, tipul de protrombina
8) Echilibrul acido-bazic: pH sangvin, PO2, PCO2.
9) Ionograma: Na, K, Cl,Ca.
10) Hematocritul, hemograma.
2.Ingrijirea postoperatorie generala
Indiferent de amploarea operatiei, bolnavii beneficiaza de ingrijiri speciale:
A) Pozitia bolnavului in pat este de regula in decubit dorsal. Dupa anumite interventii, pozitia
poate fi modificata: decubit ventral (interventii pe coloan), decubit lateral (interventii pe
rinichi), pozitie Trendelenberg (circulatie cerebrala deficitar), pozitie Fowler (drenaje pleurale,
insuficienta respiratorie).
B) Calmarea durerii postoperatorii. Intensitatea durerii postoperatorii urmeaza o curba
ascendenta cu un maxim in noaptea de dupa operatie, apoi diminuiaza progresiv.
C) Mobilizarea bolnavului trebuie inceputa cat mai repede: pentru operatiile mici si mijlocii,
chiar in ziua operatiei; pentru cele ample, in functie de starea generala a bolnavului. Astfel se
previn: tromboflebitele, bronhopneumoniile, escarele.
D) Reluarea alimentatiei se va face in functie de tipul operatiei, cat mai repede posibil. La
inceput i se permite bolnavului sa bea lichide (apa, ceai putin indulcit), apoi se prescrie supa de
zarzavat strecurata, sarata normal, dupa care se pot adauga iaurtul, laptele, piureul de legume,
carnea fiarta, in functie de reluarea tranzitului.
E) Reluarea tranzitului intestinal este un parametru al evolutiei postoperatorii favorabile. In mod
normal la 48-72 ore de la operatie bolnavul va emite gaze, apoi are primul scaun. Pentru

combaterea parezei postoperatorii se folosesc: amestec alfa-blocant +colinagonist, ulei de ricin


sau parafina, clisme usoare (contraindicate in suturile digestive joase), supozitoare emoliente.
F) Prevenirea si combaterea complicatiilor inflamatorii:
- Complicatiile pulmonare se previn prin aspirarea secretiilor, gimnastica respiratorie, masaj
toracic, mucolitice, tuse asistata, antibiotice.
- Complicatiile trombo-embolice se previn prin mobilizare precoce dar supravegheata,
anticoagulante.
- Complicatiile urinare se previn prin evitarea sondajului vezical, medicatie de stimulare a
mictiunii (alfa si beta blocante)
G) Supravegherea evolutiei plagii si a drenajului.
3. Ingrijirea postoperatorie a plagii chirurgicale
Orice interventie chirurgicala se incheie cu sutura plagii operatorii. Scoaterea firelor de la nivelul
plagii constituie actul final al vindecarii, care permite externarea bolnavului chirurgical.
De la punerea firelor si pana la scoaterea lor, plaga trece printr-o serie de faze. Daca plaga
evoluiaza fara nici o problema, firele se scot in a 5-a zi la operatiile mici, in a 8-a zi la operatiile
mijlocii si in a 10-12 zi la neoplazici, varstnici, denutriti.
Plaga va fi controlata zilnic la vizita. Daca evolutia este normala, ea este supla, nedureroasa, iar
pansamentul este curat. In acest caz pansamentul se schimba la doua zile. Pansamentul imbibat
cu secretii se schimba zilnic, iar daca secretia este abundenta, se schimba de mai multe ori pe zi,
pentru a evita iritarea pielii prin stagnarea secretiilor.
In cazul unei evolutii nefavorabile a plagii, in a treia sau a patra zi de la operatie, apare febra
insotita de senzatia de tensiune, durere, usturime la nivelul plagii. La ridicarea pansamentului se
constata o zona congestionata (rosie, bombata cu tegu-mente locale calde). Uneori printre fire se
scurge lichid seropurulent. Explorarea plagii se face cu un stilet sau cu pensa, constatandu-se
aparitia unei serozitati, sange sau puroi. Aparitia puroiului impune scoaterea firelor, debridarea
plagii, spalarea cu apa oxigenata si cloramina, si eventual drenarea ei. Se va recolta puroi intr-o
eprubeta sterila pentru examenul bacteriologic si antibiograma. Plagile supurate pot conduce la
complicatii severe (septicemii, gangrene, evisceratii etc.).
Plagile drenate din timpul operatiei, vor fi controlate zilnic pentru a se urmari eficacitatea si
calitatea drenajului, permeabilitatea tubului, cantitatea secretiilor drenate. Cand secretiile se
reduc, tuburile vor fi mobilizate, scurte si fixate cu ace de siguranta.

FIATEHNIC NR.4
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR-CHIMIOTERAPICE
Definiie:
Citostaticele sunt medicamente care opresc mitoza

celular,

afectnd

toate

celulele

organismului, nu doar pe cele tumorale.


Chimioterapia depinde de tipul, localizarea i stadiul evolutiv al tumorii.
Datorit mecanismelor diferite de aciune, frecvent, citostaticele se administreaz combinat.
Schema de administrare o stabilete medicul. Citostacele se administreaz n cure la intervale de
timp astfel ca organismul s se regenereze .
Cile de administrare :
-sub form de tablete pe cale oral ;
-pe cale parenteral prin injecii IV, injecii intraarteriala, IM, SC ;
-prin perfuzii IV ;
-intracavitar prin instilaii intravezicale, n cavitatea pleural
Pregtirea pacientului:
-psihic - este informat despre efectele secundare ale unor citostatice: produc
grea, senzaie de sufocare sau vom de intensitate grav sau puternic ; pot epuiza bolnavul;
inhib aprarea organismului producnd febr, alopecie temporar, modificri ale mucoaselor,
diaree. Se ia consimntul bolnavului.
Pacienii insuficient informai devin intolerani i nu au atitudine corespunztoare fa de boala
de aceea au nevoie de consiliere psihologic, de sprijin sufletesc din partea familiei i prietenilor
i n unele cazuri de administrare de calmante.
-fizic - naintea de nceperea tratamentului se recolteaz snge pentru examenul hematologice
(hematii, trombocite, leucocite, Hb, constante eritrocitare).
Regimul alimentar al pacientului va fi n funcie de starea general i de preferin.
Se administreaz medicamente antiemetice pentru prevenirea vrsturilor.
Pentru prevenirea gustului neplcut se recomad pacientului s mestece gum sau s consume
bomboane mentolate.
Pacientul va primi regim alimentar n prima zi de cur cu citostatice puternic emetizante :

-dejun normal sau la alegere ;


- la prnz nu va mnca ;
- cina : sup uoar ;
-lichidele se vor consuma dupa preferin.
A doua zi: mic dejun normal sau la alegere ; prnz i seara sup ;
A treia zi : la alegere dup apetit i starea general .
Medicamentele administrate bolnavului nainte de nceperea tratamentului sunt:
- antiemetice - Metoclopramid sub form de tablete, supozitoare sau fiole n perfuzie,
tb.. supozitoare sau fiole ;
- sedative - Diazepam cp., Flunitrazepam, Lorazepam.

OBIECTIVUL IV

Procesul de ngrijire al unei paciente cu cancer ovarian

Zofran

Anamneza : la nceput vom afla datele de identitate, vrsta i ocupaia bolnavei.


Motivele internrii vor evidenia prezena durerii, a febrei, a pierderilor de snge prin vagin,
modificri ale strii generale.
Antecedentele heredocolaterale ne vor informa despre starea de sntate a prinilor i a rudelor
apropiate.
Antecedentele personale vor evidenia data apariiei primei menstruaii (menarha), modul n care
s-a succedat (regulat, neregulat), cu sau fr dureri, examenele profilactice oncologice clinice,
citologice, colposcopice.
Se va nota momentul instalrii ciclului menstrual regulat, la ce interval de timp apare
menstruaia (28-30 zile), ct dureaz (3-4 zile), cantitatea sngelui (fluxul normal, redus,
abundent).
Se vor reine datele despre numrul naterilor i a avorturilor, modul cum au decurs sarcinile i
naterile, starea i greutatea feilor la natere.
Antecedentele personale patologice vor nota bolile infectocontagioase, cu influiena lor asupra
organismului, boli generale, intervenii chirurgicale, boli ginecologice.
Anamneza se finalizeaz cu istoricul bolii actuale, precizndu-se debutul (brusc, insidios) i
analiza temeinic a principalelor simptome.
De asemenea, ne intereseaz tratamentul efectuat la indicaia medicului sau din proprie iniiativ.
Examenul clinic general:Se face sistematic, cunoscndu-se faptul c multe simptome sau
sindroame n ginecologie constituie rsunetul unor afeciuni generale.
Se verific funcionalitatea aparatelor organismului, se msoar:
-Tensiunea arteriala,pulsul,respiraia,temperatura,diureza,se verific scaunul.
Examenul clinic ginecologic :Se face pe masa ginecologic i se efectueaz dupa miciune i
dac este posibil cu rectul evacuat.
Inspecia.Cu o privire general asupra bolnavei, vom observa starea ei fizic (nlimea,
configuraia), coloraia tegumentelor i a mucoaselor (palid, icteric, galben pai).
Se observ abdomenul pacientei, aceasta fiind n decubit dorsal (culcat pe spate), cu membrele
inferioare uor flectate.
Se poate observa uneori abdomenul mrit de volum, ocupat de o tumor i mrime variabil
(fibroame mari, tumori de ovar), alteori abdomenul este destins pe ambele flancuri (n caz de
existen a ascitei).

Palparea.Se face cu blandee, cu faa palmar a minii uor nclzit.


Se poate palpa o tumor dur, prezentnd chiar aderene la suprafaa profund a dermului.
Percuia.Prin percuie putem delimita forma i dimensiunile formaiunii tumorale.
Examenul genital
ncepe prin inspecia vulvei.Se observ configuraia labiilor, gradul impregnrii cu hormoni
sexuali, anumite anomalii, prezena unei rupturi de perineu. Se cere bolnavei s tueasc sau s
se scream, observndu-se modul n care coboar pereii vaginali, vezica i rectul. Se vor mai
observa leziunile de sifilis, condiloamele acuminate, scurgerile.
Examenele vaginale cu valve
Este primul gest n tehnica examinrii genitale. Se observ cavitatea vaginal i colul.
Precede ntotdeauna tactului vaginal permind prelevarea de secreii din vagin sau canalul
cervical, pentru examenul bacteriologic i parazitologic, citologic i de pH.
MANIFESTRI DE DEPENDEN N SATISFACEREA
CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson pornete de la existena unor necesiti


fiziologice i aspiraii ale fiinei umane, numite nevoi fundamentele. Cadrul conceptual al
Virginiei Henderson se bazeaza pe definirea celor 14 nevoi fundamentale, cu componente
biologice, psihologice, sociale, culturale i spirituale ale individului. O nevoie fundamental este o
necesitate vital, esenial a fiinei umane pentru ai asigura starea de bine, n aprarea fizic i
mental.
Atingerea de ctre pacient a independenei n satisfacerea acestor nevoi este elul profesiei de
asistent medical.
Abraham Maslow, psiholog i umanist american, afirm c exist cinci categorii de nevoi umane,
ierarhizate n ordinea prioritilor : nevoi fiziologice, de siguran, de apartenen, de recunoatere
social, de realizare (depire).
Dup aceast teorie, trebuie s fie satisfcute nti nevoile de baz fiziologice i de securitate
pentru ca persoana s poat tinde spre satisfacerea nevoilor de ordin superior (apartenena, stima,
realizarea).

Independena n satisfacerea nevoilor reprezint atingerea unui nivel acceptabil n satisfacerea


nevoilor (un bun echilibru fiziologic i psihologic) prin aciuni pe care le ndeplinete individul
nsui, fr ajutorul unei alte persoane. Independena este deci satisfacerea uneia sau mai multor
nevoi prin aciuni proprii, ndeplinite de persoana nsi.
Dependena n satisfacerea nevoilor reprezinta incapacitatea persoanei de a adopta comportamente
sau de a ndeplini singur, fr ajutorul unei persoane, aciuni care s-i permit un nivel acceptabil
n satisfacerea nevoilor astfel nct s fie independent.
Originea probabil a acestei dependene este o lipsa de for (pacientul nu poate), lips de voin
(pacientul nu vrea), lips de cunoatere (pacientul nu tie cum s acioneze pentru satisfacerea
nevoilor fundamentale).
Dependena poate s intereseze aspecte biologice, psihologice, sociale, culturale i spirituale al
fiinei umane.
Pacientul poate s prezinte mai multe forme de dependen: potenial, actual, descrescnd,
permanent (cronic).
Nivelurile de intervenii acordate n ngrijiri se clasific astfel:
ngrijiri de prevenire primar, se ntelege meninerea i promovarea sntii, prevenirea
mbolnavirilor.
Interveniile urmresc: educaia sanitar, prevenirea specific (vaccinuri).
ngrijiri de prevenire secundar, urmresc interveniile curative (tratarea bolilor, prevenirea
complicaiilor).
Rolul asistentei este de a descoperi problemele aprute n timp.
ngrijiri de prevenire teriar, urmaresc recuperarea.
Rolul asistentei este de susinere a persoanei ngrijite n recuperare, pn la recuperarea
independenei personale.
Sursele de dificultate se definesc ca fiind cauza dependenei, reprezint orice obstacol major care
mpiedic satisfacerea uneia sau a mai multor nevoi fundamentale.
Sursele de dificultate pot fi cauzate de:

factori de ordin fizic


factori de ordin psihologic
factori de ordin social
factori de ordin spiritual
factori legati de insuficiente cunostiinte
1. NEVOIA DE A RESPIRA I A AVEA O BUN CIRCULAIE
A. Probleme de dependen n satisfacerea nevoii de a respira:
Alterarea vocii
Manifestari de dependen:disfonie, afonie, senzaia de sufocare.
Dispneea
Manifestri de dependen: ortopnee, apnee, bradipnee, tahipnee, amplitudine modificat,
hiperventilaie, hipoventilatie, tuse, hemoptizie, mucoziti (sput), dispnee de tip Cheyene
Stockes, Kusmaul, zgomote respiratorii, cianoz.
Obstrucia cilor respiratorii
Manifestri de dependen: respiraie dificil pe nas, prezena unor secreii abundente, epistaxis,
deformri ale nasului, strnutul, aspiraia pe nas sau sforitul, tuse, cornaj, tiraj.
B. Probleme de dependen n satisfacerea nevoi de a avea o circulaie bun
Circulaie inadecvat, care are surs de dificultate de ordin fizic (alterarea muchiului cardiac,
alterarea pereilor arteriali, alterarea debitului cardiac sau suprancrcarea inimi sau obstruciile
arteriale), psihologic (anxietate, stres, situaii de criz), cunotine insuficiente despre alimentaia
echilibrat, despre sine, despre alii, despre obiceiurile duntoare.
Manifestri de dependen: tegumente modificate (reci, palide, cianotice), modificri de frecven
a pulsului (tahicardie, bradicardie), modificri de volum al pusului (filiform, asimetric), modificri
de ritm al pulsului (aritmic, dicrot), modificri ale tensiunii arteriale (hipertensiunea arteriala,
hipotensiunea arteriala), hipoxia (diminuarea cantitii de O2 n esuturi) i hipoxemia (scderea
cantitii de O2 din snge).
2. NEVOIA DE A BEA I A MNCA
Probleme de dependen
Alimentaia i hidratarea inadecvat prin deficit

Manifestri de dependen: anorexie, disfagie, condiia cavitii bucale (ulceraii, glosite, carii,
gingivite, etc.), digestie (dificultate n digestia i absorbia alimentelor, grea, vrsturi, aerofagie,
pirozis, recurgitaii), hidratare insuficient, dezechilibru fizic ( slbiciune, tegumente i mucoase
uscate), gust i valoare acordate mncrii (obiceiuri gresite).
Alimentaia i hidratarea inadecvat prin surplus
Manifestri de dependen: indice ponderal (peste 15- 20 %), bulimie, polifagie greuri i vrsturi.
Dificultate de a se alimenta i hidrata
Dificultate de a urma dieta
Greuri sau vrsturi
Refuz de a se alimenta i hidrata
3. NEVOIA DE A ELIMINA
Probleme de dependen
Eliminare urinar inadecvat
a. Cantitativ
Manifestri de dependen : poliurie, oligurie, anurie,
b. Calitativ
Manifestri de dependen : polakiuria, nicturia, disuria
c. Alte manifestri: hematuria, albuminuria, glicozuria, hiperstenuria, hipostenuria, izostenuria,
edeme, urina tulbure.
Retenia de urin (ischiuria)
Manifestri de dependen : glob vezical, ischiuria paradoxal, polakiuria.
Incontinena de urin i de materii fecale
Manifestri de dependen : enurezis, incontinena urinar, incontinena de fecale.
Diareea
Manifestri de dependen : frecvena, consistena, cantitate, culoare, miros, aspect, crampe, colic,
durere local, semne de deshidratare.
Constipaia
Manifestri de dependen : frecvena, orarul, cantitate, consistena, forma, culoare, crampe,
meteorism, flatulen, tenesme, fecalom, anorexie, cefalee, iritabilitate.

Vrsaturile
Se urmrete: frecvena, orarul, cantitatea, coninutul, culoarea, mirosul, fora de proiecie i
simptomele ce o nsoesc (dureri, cefalee, grea, transpiraii).
Pot fi: ocazionale, frecvente, incoercibile.
Eliminare menstrual i vaginal inadecvat
Manifestri de dependen : amenoree, dismenoree, metroragie, oligomenoree, menoragie,
polimenoree, hipomenoree, hipermenoree, leucoree patologica, hidroree, culoarea i aspectul
scurgerilor vaginale, ritmul scurgerilor.
Diaforeza (transpiratia n cantitate abundent)
Manifestri de dependen : orar, cantitate, miros, localizare poate fi: generalizata, localizata.
Expectoraia
Manifestri de dependen: culoarea, mirosul, consistena, forma sputei, aspect, cantitate.
4. NEVOIA DE A SE MICA I A AVEA O BUN POSTUR
Probleme de dependen
Imobilitatea
Manifestri de dependen : absena sau diminuarea micrilor, atonie, atrofie, hipertrofie
muscular, escare de decubit, contractura muscular, rs sardonic (n tetanie), anchiloza, crampe,
diminuarea interesului pentru micare.
Hiperactivitate
Manifestri de dependen : vorbire caracteristic, reacie la toi stimulii, spasme, ticuri, manie,
euforie, micri caracteristice.
Necoordonarea micrilor dificultatea sau incapacitatea de a-i coordona micrile diferitelor
grupe musculare (akinezie, ataxie, convulsii, tremurturi, tulburri de mers, etc.).
Postura inadecvat
Manifestri de dependen : oboseal muscular, deformri ale coloanei vertebrale, deformri ale
oldului, poziii inadecvate (patognomonice) date de boala, dificultate n schimbarea poziiei,
torticolis, bttur (clavus).
5.NEVOIA DE A DORMI I A SE ODIHNI

Probleme de dependen
Insomnia
Tipuri de insomnie : insomnie dormiional, insomnie predormiional, insomnie postdormiional.
Manifestri de dependen : aipiri n timpul zilei, comaruri, somnambulism, apatie, pavor
nocturn, nelinite, confuzie, iritabilitate, sentiment de tristete, depresie, concentrare sczut,
oboseal.
Hipersomnia
Manifestri de dependen : somn modificat, somnolen, letargie, narcolepsie, oboseala,
inactivitate.
Oboseala
Manifestri de dependen: faa, ochii, pulsul, tensiunea arterial, somn, tegumente, stare psihica,
greutate corporala, astenie.
Disconfort
Manifestri de dependen : iritabilitate, indispoziie, jen, stare de disconfort, diaforez, dureri
musculare.
Dificultate sau incapacitate de a se odihni

6.NEVOIA DE A SE MBRCA I DEZBRCA


Manifestri de dependen:
dificultate sau incapacitatea de a se mbrca si dezbrca
dezinteres pentru inuta vestimentar
alegere neadecvata de mbrcminte
7.NEVOIA DE A FI CURAT, NGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTELE I
MUCOASELE
Probleme de dependenta
Carena de igin la nivelul: prului, unghiilor, nas, cavitate bucal, piele, deprinderi igienice.
Alterarea tegumentelor i fanerelor: eritem, excoriaii, cruste, vezicule, pustule, papule, fisuri,

descuamaie, acnee, furuncule, intertrigo, vetiligo, ulceraii, escare, edeme, varice, hemoroizi,
ulcere varicoase, alopecie
Dezinteres fa de igien
Dezinteres de a urma prescripiile de igien
Alterarea mucoaselor
8. NEVOIA DE A MENINE TEMPERATURA CORPULUI N LIMITE NORMALE
Probleme de dependen
Hipertermia
Manifestri de dependen : subfebrilitate, febr moderat, febr ridicat, hiperpirexie, frisoane,
piele roie, umed, cald, piloerecia, sindrom febril, erupii cutanate.
Tipuri de curbe febrile : febra intermitent, febra continu, febra remitent, febra recurent, febra
ondulant.
Hipotermia
Manifestari de dependen : hipotermie, hipotensiune arteriala, cianoza, eritem, edem generalizat,
oboseal, tulburri de vorbire, somnolen, degerturi, durere, apatie, parestezii.
9.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Probleme de dependen
Vulnerabilitatea fata de pericole
Manifestri de dependen :
risc de accidente, rniri, cderi ;
risc de infecii ;
risc de mbolnavire, fatigabilitate, surmenaj ;
comportament agresiv sau depresiv.
Alterarea integritii fizice sau psihice ori amndou
Manifestri de dependen:
semne inflamatorii,
semne de insecuritate psihologic.
10.NEVOIA DE A COMUNICA

Probleme de dependen
Comunicare ineficient la nivel senzorial si motor
Manifestri de dependen :
tulburri senzoriale (cecitate, anosmie, hipoestezie, hiperestezie, surditate),
tulburri motorii (pareze, paralizii) ;
tulburri de limbaj (afazie, dizartrie, blbiala, dislalia, mutism) ;
reacii afective insuficien sau exces senzorial (nelinite, inactivitate, anxietate, halucinaii,
izolare).
Comunicare ineficient la nivel intelectual
Manifestri de dependen :
dificultate de a-i aminti evenimentele trecute (amnezie) ;
dificultate de a face o judecata, vorbire incoerent,
comportament neadecvat ;
confuzie, obnubilare.
Comunicare ineficienta la nivel afectiv
Manifestri de dependen : agresivitate, alienare mintal, devalorizare, apatie, egocentrism, fobie
(agorafobie, claustrofobie, nozofobie), euforie, delir, idei de suicid, halucinaii ; dificultatea de a se
afirma, de a-i exprima sentimentele, ideile, opiniile ; dificultatea de a stabili legturi semnificative
cu semenii.
Confuzie
Singuratate
Atingerea integritii funciei i rolului sexual
Izolare social
Perturbarea comunicrii familiale
11. NEVOIA DE A ACIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI I VALORI, DE
A PRACTICA RELIGIA
Probleme de dependen

Culpabilitatea
Manifestri de dependen: sentiment de vinovie, depresie, anxietate, tegumente reci i umede,
respiraie accelerat.
Frustrarea
Manifestri de dependen: sentiment de pierdere, de inutilitate, supunerea la un regim,
incapacitate de a exercita practica religioas, tulburri de gndire, ignoran fa de sensul propriei
sale existente.
Dificultate de a actiona dupa credintele si valorile sale
Dificultate de a participa la activitati religioase
Neliniste fata de semnificatia propriei existente
12.NEVOIA DE A FI PREOCUPAT N VEDEREA REALIZRII
Probleme de dependen
Devalorizarea
Manifestri de dependen : sentiment de inferioritate, descurajarea, incapacitate de a trece unele
dificulti, somnolen, agresivitate, diminuarea motivaiei, obsesia, disperarea.
Neputina
Manifestri de dependen : conflict personal, eec profesional, dificultate n luarea deciziilor,
retragere, resemare, fatalitate, agasare, lipsa de ambiie, docilitate.
Dificultate de a se realiza
Dificultate de a-i asuma roluri sociale
13. NEVOIA DE A SE RECREA
Probleme de dependen:
neplacerea de a efectua activitati recreative,
dificultatea de a ndeplini activiti recreative,
refuz de a ndeplini activiti recreative.
Manifestri de dependen : inactivitate, plictiseal, tristee.
14.NEVOIA DE A NVA CUM S-I PSTREZI SNTATEA
Probleme de dependen:

ignorana fa de dobndirea de noi cunotine, atitudini, deprinderi ,


dificultate de a nva,
cunotine insuficiente.

PLAN DE NGRIJIRE
Manifestari de dependenta:
crampe abdominale cu intensitate crescanda
durere lombara sau abdomeno-pelvina
hemoragii vaginale anormale, in special dupa menopauza
aparitia unei scurgeri si secretii vaginale mucoase sau mucosangvinolente
durere in timpul actului sexual (dispareunie)
greata, pierderea apetitului, indigestie
senzatie permanenta de balonare, flatulenta care nu se amelioreaza prin tratamentul la
domiciliu
marirea in dimensiuni a abdomenului si chiar palparea unei formatiuni tumorale la acest nivel
astenie
modificarea tranzitului intestinal, indifferent ca este vorba de constipatie sau diaree
modificarea frecventei mictiunilor, aparitia mictiunilor imperioase, a poliuriei
scadere neintentionata in greutate
dispnee
menstre neregulate
Examinari paraclinice:
nu exista teste de screening pentru cancerul ovarian
anamneza este etapa initiala prin care se afla simptomele pacientei
hemograma (poate avea anemie cronica)
investigarea tabloului biochimic (in vederea stabilirii functiei hepatice si renale)
determinarea nivelului gonadotropinei corionice umane (hCG) pentru excluderea unei sarcini
normale sau ectopice
determinarea nivelului de antigen CA 125: aceasta masoara concentratia unei proteine de la
suprafata celulelor neoplazice ovariene
ecografii abdomeno-pelvine
ecografii transvaginale
radiografii toracice (se efectueaza de rutina)
tomografii computerizate (mai ales ale regiunii pelvine)
biopsia percutana cu ac fin
Tratament:
chirurgical
chimioterapie
radioterapie
psihologic, suportiv si paleativ

medicamentos
Problemele pacientei:
greturi, varsaturi
stare de rau general
tulburari de somn
impactul emotiona

Nume : I.
Prenume : R.
Vrsta : 36 ani
Domiciliu :
Religie : ortodox
Ocupaie : omer, necstorit
Data internrii : 20. 02. 2010, ora 5.10
Diagnostic internare : Anexit acut stnga
Displazie col uterin. Suspiciune carcinom in situ
Motivele internrii : stare general alterat, subfebrilitate, leucoree rozat cu aspect de spltur
de carne, urt mirositoare, durere accentuat n etajul abdominal inferior, vrsturi, constipaie.
Antecedente heredo-colaterale : fr importan patologic
APF : menarha la 16 ani, cicluri neregulate, dismenoreice, abundente, durata 4 zile
APP : bolile infecto-contagioase ale copilriei,
Nateri : 2 Avorturi : 7 la cerere
Ultima menstruaie : 5. 02. 2010
Istoricul bolii : Bolnava afirm c n cursul serii a nceput o durere violent n partea stng a
abdomenului inferior, este subfebril 37,6C. tie c are o ran pe col, dar nu a respectat
indicaiile medicului privind tratamentul medicamentos ; de circa 6 luni prezint ntre menstruaii
leucoree abundent, urt mirositoare i de circa 2 luni, leucoree rozat. Din acest motiv, se
prezint la un consult de specialitate i rmne internat pentru investigaii i tratament.
Examene paraclinice :
Hemoleucograma : Ht 30% ; Hb 9,6% ; Leucocite 9800 VSH : 28

FCV : celule cu caracter aproape sigur de malignitate (nuclei gigani, hipercromatism nuclear,
raport nucleu-citoplasm inversat)
Test de sarcin negativ.
Ecografie : vezica urinar n semirepleie
AS : 33/20mm, hiperechogen, uter de dimensiuni normale, nelocuit. Nu sunt colecii n
Douglas. Rinichi fr ectazii.
Examen obstetrical :
T.A. 120/70 mmHg
Puls 90 b/ min
T 37,6 C
nlime 162 cm, greutate 58 kg
IDENTIFICARE PROBLEME
1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie
Probleme : respiraie inadecvat, circulaie inadecvat
Manifestri de dependen : dispnee ; tahicardie moderat 90b/min Surse de dificultate :
anxietatea

2. Nevoia de a bea i a mnca


Probleme : posibil alterare prin deficit a alimentaiei i hidratrii Manifestri de dependen :
greuri, vrsturi, inapeten
Surse de dificultate : iritaie peritoneal
3. Nevoia de a elimina

Probleme : eliminri menstruale alterate


Manifestri de dependen : leucoree rozat, cu aspect de spltur de carne Surse de dificultate :
displazie de col uterin
Probleme : eliminri intestinale alterate
Manifestri de dependen : constipaie
Surse de dificultate : afeciune malign a colului uterin
4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur
Pacienta nu prezint dependen n satisfacerea acestei nevoi.
5. Nevoia de a dormi i a se odihni
Probleme : insomnie, disconfort, oboseal
Manifestri de dependen : somn insuficient calitativ i cantitativ
Surse de dificultate : durere, anxietate
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca
Pacienta pune mare accent pe felul cum arat i cum se mbrac, hainele reprezentnd pentru ea
un atu n societate.

7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale


Probleme : hipertermie
Manifestri de dependen : subfebrilitate 37,6C
Surse de dificultate : proces inflamator
8. Nevoia de a fi curat i a proteja tegumentele

Pacienta i menine cu greu igiena intim datorit caracterului i cantitii leucoreei ; se schimb
foarte des i se spal de cel puin 6 ori pe zi.
9. Nevoia de a evita pericolele
Probleme : alterarea integritii fizice Manifestri de dependen : semne inflamatorii
Surse de dificultate : durere n fosa iliac stng, durere i sngerare la contact sexual sau consult

10. Nevoia de a comunica


Probleme : comunicare ineficient
Manifestri de dependen : retragere, izolare
Surse de dificultate : deficit de cunotine
11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri, valori
Respect omul ca valoare i nu este o mare practicant a cultului religios.
12. Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii
Probleme : neputina
Manifestri de dependen : incapacitate n faa realitii
Surse de dificultate : durere, disperare
13. Nevoia de a se recreea
Probleme : anxietatea
Manifestri de dependen : -

Surse de dificultate : deficit de cunotine


14. Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea
Pacienta dorete ct mai multe informaii i o rezolvare ct mai rapid i favorabil a situaiei.

Probleme :
alterarea confortului fizic : durere, secreii vaginale
alterarea confortului psihic : deficit de cunotine, comunicare ineficient, anxietate
eliminri intestinale i menstruale alterate
potenial deficit de volum lichidian i alimentaie
risc de complicaii

OBIECTIVUL V
EDUCAIA PENTRU SNTATE
Educarea pacienilor oncologici este cel mai important aspect. Trebuie s le furnizm
informaiile potrivite i detalii despre posibilele reacii adverse care pot aprea. S le explicm
mecanismul acestora, s le dm sfaturi ct mai clare i specifice despre cum pot reduce aceste
efecte secundare i cel mai important, cum s le previn.

Una dintre marile provocri n chimioterapie i radioterapie este dat de diminuarea i


controlul efectelor adverse, care variaz de la oboseal, grea, pn la diferite reac ii aprute la
nivelul pielii. Dozele puternice de radiaii nu ucid numai celulele canceroase, ci i celulele
sntoase din zona tratat, cauznd spargerea dermei i apariia unor leziuni grave la nivelul
pielii sau al cavitii bucale. Aceste reacii adverse pot fi ns ameliorate att printr-o bun
educaie a pacientului n ceea ce privete igiena tegumentelor i mucoaselor, ct i prin folosirea
unor produse revoluionare.
Pacienii bolnavi de cancer sufer frecvent de durere. Adeseori ei se tem c durerea nu va
putea fi controlat, iar unii medici cred de asemenea c n majoritatea cazurilor nu se poate
obine un control eficient al durerii.
Informarea att a pacientului ct i a aparintorilor despre modalitile prin care durerea
poate fi inut sub control. Sperana este ca toi pacienii cu cancer s beneficieze de un tratament
eficace al durerii lor, putndu-se bucura de o mai bun calitate a vieii.
Medicul trebuie s indice pacientelor tratate pentru cancer ovarian s revin la controale
periodice astfel:
n primul an - la 3 luni
n al doilea an - la 4-6 luni
n anul al treilea - la 6 luni
ulterior - anual

Caracteristici generale: bogat n calorii i proteine, srac n


grsimi
i dulciuri (normocaloric, hiperproteic, hipolipidic, normoglucidic).
Vor fi servite 5 mese pe zi, cu evitarea meselor abundente.
Meniul va fi alctuit din urmtoarele alimente:

- lapte doar n preparate: iaurt proaspt, brnz de vaci, ca,

vaier, brnzeturi nefermentate;


- carne fiart, nbuit, fript, la cuptor, pete rasol, pete n

pergament;
61

- ou doar n preparate sau ca spume de albu;


- pine prjit;
- fina va fi limitat la sufleuri, budinci, aluaturi, dar fr

drojdie i foetaje;
- legume doar fierte, pasate, ca piureuri, soteuri, sufleuri. Se

exclud cartofii i leguminoasele (fasole, mazre, linte);


-fructe sub form de gelatin din sucuri, piureuri, fructe coapte,

banane;
- dulciuri: gelatine, chiseluri, biscuii uscai, picoturi, tarte cu

fructe, peltea de gutui;


- e permis unt i ulei vegetal, nu margarin;
- ceaiuri de ment, mueel, mcee, cafea neagr slab, citronade;
- condimente ca cimbru, dafin, verdeuri aromate, scorioar;
- supe creme de legume, bor de legume, supe de carne, bor de

carne.
Cantitile vor fi adaptate la fiecare individ n parte, n funcie de
vrst, sex, nlime, greutate, grad de activitate, boli asociate,
preferine culinare este util sfatul unui nutriionist.

BIBLIOGRAFIE

1.Mozes C. Tehnica ngrijirii bolnavului, Editura Medical, Bucureti, 1997


2.N. Crian Ginecologie, Ed. Societatea tiina Tehnica, Bucureti 1996. 3.Negru T. M. G.
erban Fiziopatologie, manual pentru coli sanitare postliceale, Ed. D. P., Bucureti, 1994.
4.Niescu V. Obstretic i ginecologie, manual pentru coli sanitare postliceale, Ed. D. P.
Bucureti, 1996
5.Titirc L Tehnici de evaluare i ngrijire acordate bolnavilor de asisteni medicali, Ed. Viaa
Medical Romneasc, Bucureti, 2001
6.Titirc L Ghid de nursing, Ed. Viaa Medical Romneasc, Bucureti, 1999
7.Titirc L Manual de ngrijiri specifice acordate de ctre asistenta medical, Ed. Viaa
Medical Romneasc, Bucureti, 1998

ANEXE

Anatomia ovarului

Cancerul ovarian

Puncia de sac Douglas

Administrarea citostaticelor

Pregtirea preoperatorie

ngrijirea postoperatorie