Sondaje, spalaturi, clisme

 
Generalitati

Sondajul reprezintă introducerea unei sonde sau cateter de cauciuc sau

material plastic, prin căile naturale, într-o cavitate naturală a
organismului.
Scop – sondajul gastric se poate efectua in scop:
• explorator:  recoltarera produselor cavităţii sondate in vederea
efectuării examenelor de laborator
• terapeutic:
- evacuarea conţinutului cavităţii sondate
- introducerea unor substanţe medicamentoase
- hidratare
- alimentare
- curăţarea cavităţii de substanţe dăunătoare organismului introduse
accidental
Principii de respectat: instrumentele folosite pentru sondaje şi
spălături trebuie sa corespundă unor criterii generale, astfel:
• suprafaţa instumentelor să fie netedă, pentru a nu leza
mucoasele
• materialul din care sunt confecţionate să fie rezistent pentru a
nu se rupe în cursul manoperei
• varful sondelor să fie bont pentru a nu produce leziuni ale
canalelor sau conductelor prin care sunt introduse şi pentru a nu
forma căi false
• respectarea regulilor de asepsie · in cazul spălăturilor, cantitatea
de lichid trebuie sa fie întotdeauna mai mică decât capacitatea
organului spălat
• este interzisă introducerea lichidului de spălat sub presiune
• conţinutul evacuat prin sondaje si spălături se inspecteaza şi se
notează in foaia de observaţie
  
SONDAJUL GASTRIC

Definitie: sondajul sau tubajul gastric reprezintă

introducerea unui tub de cauciuc - sonda gastrica Faucher
sau Einhorn prin faringe şi esofag în stomac.
Variante:
a) sondaj nazo-gastric:
- se face cu sonde mai subţiri
- sonda poate fi lasată pe loc o perioadă mai lungă
- nu se efectuează în caz de patologie ORL (polipi,
deviaţie de sept, hipertrofia cornetelor)
b) introducerea sondei Blackmore în scop hemostatic
(varice esofagiene rupte)
Scop:
• Explorator:
- recoltarea conţinutului stomacal în vederea evaluării
funcţiei chimice şi secretorii (chimismul gastric)
- pentru studierea funcţiei evacuatoare a stomacului
• Terapeutic:
- evacuarea conţinutului stomacal toxic;
- curăţarea mucoasei de exsudate şi substanţe străine
depuse ;
- alimentatie enterala;
- introducerea unor medicamente.
Materiale necesare:
• tava medicala
• sonda din cauciuc sau material plastic(Faucher sau Einhorn)sterile
• soluţie pentru lubrefiere (aqua gel)
• seringa de 20 ml; seringă Guyon (50 ml) sterilă;
• stetoscop
• pense hemostatice
• eprubete
• tăviţă renală
• pahar cu apă
• pahar cu apă pentru proteză
• recipient pentru colectare
• mănuşi de unică folosinţă
• medicamente la indicaţia medicului
• leucoplast
• Sonda Lavin – gastro-duodenala. Pentru
alimentarea pacientului. Poate fi dublu-lumen.
Pregatirea pacientului:
• Psihic:
- se informeaza pacientul si i se explica necesitatea tehnicii
- este rugat sa respecte indicatiile date in timpul sondajului
• Fizic:
- se asaza pacientul pe un scaun cu speteaza, cu spatele cat
mai drept
- se protejeaza cu sortul de material plastic
- i se indeparteaza proteza dentara (cand este cazul) si se
aesaza intr-un pahar cu apa
- se asaza tavita renala sub barbia pacientului pentru a capta
saliva ce se scurge din cavitatea bucala
- este solicitat sa mentina tavita in aceasta pozitie
- pacientul nu va manca in dimineata efectuarii examenului
Efectuarea procedurii: sonda se poate introduce pe cale nazală sau
bucală
• asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, isi pune manusile
• umezeste sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe si
esofag
• se asaza in dreapta bolnavului si i se fixeaza capul cu mana
stanga, tinandu-l intre mana si torace
• prinde cu mana dreapta extremitatea rotunjita a sondei ca pe un
creion
• cere pacientului sa deschida larg gura, sa respire adanc si
introduce capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui,
cat mai aproape de radacina limbii, invitand bolnavul sa inghita
• prin deglutitie sonda patrunde in esofag si este impinsa foarte
atent spre stomac (la marcajul 40-50 mm citit la arcada dentara)
• verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului
stomacal cu ajutorul seringii
• Balon
Erlenmeyer
• se fixeaza sonda
• asaza la extremitatea libera a sondei balonul Erlenmeyer
(cand se colecteaza pentru o proba) sau aspira sucul gastric cu
seringa
• pentru a favoriza golirea stomacului, pacientul este rugat sa-si
contracte peretii abdominali
• extrage sonda printr-o miscare hotarata, cu prudenta, dupa
comprimarea ei cu o pensa hemostatica pentru a impiedica
scurgerea continutului in faringe (de unde ar putea fi aspirat
de pacient)
• cand capatul liber al sondei ajunge in gura pacientului se
prinde cu mana stanga si se indeparteaza sonda
• goleste continutul sondei in vasul colector
• aseaza sonda in tavita renala
Ingrijirea ulterioara:
• i se ofera un pahar cu apa sa-si clateasca gura
• se sterg mucozitatile de pe fata si barbie
• se indeparteaza tavita si sortul de cauciuc
• i se ofera proteza dentara (dupa caz)
• se asaza pacientul in pozitie comoda
Pregătirea produsului pentru examenul de laborator
• se determină cantitatea evacuată
• se completează formularele de recoltare
• se trimit probele etichetate la laborator
Reorganizare ;
-se indeparteaza materialele folosite;
-cele de unica folosinta se arunca in recipientele pentru colectarea deseurilor
Notare în foaia de observaţie
• se notează tehnica, data, cantitatea şi aspectul macroscopic al sucului gastric
extras,rezultatul delaborator.
Incidente/Măsuri pentru combaterea incidentelor :
• greaţă şi senzaţie de vărsătură/se combate prin respiraţii profunde,
dacă pacientul nu colaborează, la recomandarea medicului se poate folosi spray
anestezic;
• sonda poate pătrunde în laringe: apare reflexul de tuse, hiperemia feţei, apoi
cianoza, se retrage, pacientul este lăsat să se liniştească/se încearcă din nou;
• sonda se poate înfunda cu resturi alimentare;/desfundarea se face prin
insuflaţie cu aer
• se poate produce bronhopneumonii de aspiraţie
• lubrefierea sondei cu ulei sau alte substanţe grase (provoacă greaţă
pacientului)

• Tubajul gastric se efectuează în condiţii de asepsie

• pacientii inconstienti se pozitioneaza in decubit lateral stang
• pacienţilor inconştienţi li se urmăresc respiraţia, culoarea feţei; verificarea căii
de pătrundere a sondei se face prin introducerea capătului liber într-un pahar
cu apă - apariţia bulelor de aer confirmă pătrunderea în căile respiratorii
• Indicaţii privind schimbarea sondei:
• sondele de cauciuc pot fi lăsate pe loc 2-3 zile
iar cele din material plastic 4-6 zile;
• când există indicaţia de schimbare a sondei
între îndepărtare şi repunere trebuie să
existe un repaus în timpul nopţii de 6-8 ore;
• sonda se repune folosind cealaltă narină
 Spalatura gastrica

Definitie; evacuarea conţinutului stomacal şi curăţarea mucoasei de exsudate

şi substanţe străine.
Scop: terapeutic
• evacuarea continutului stomacal toxic
Indicatii :
• intoxicaţii alimentare sau cu substanţe toxice;
• stază gastrică însoţită de procese fermentative;
• pregătirea preoperatorie în intervenţiile de urgenţă sau pe stomac;
• pregătirea pentru examen gastroscopic.
Contraindicatii :
• intoxicaţii cu substanţe caustic;
• hepatite cronice; varice esofagiene;
• îmbolnăviri cardio-pulmonare decompensate;
• ulcer gastric în perioada dureroasa;
• cancer gastric
Pregatire materiale:
1. de protecţie:
• 2 şorţuri din material plastic
• muşama,aleza
• manusi
2. sterile:
• sonda gastrică Faucher
• seringa Guyon
• pensă hemostatică
3. nesterile:
• cană de sticlă sau de metal de 5 l
• pâlnie, apă caldă la 25-26°C
• vas colector gradat
• eprubete pentru recoltare in caz de intoxicatii
4. medicamente:
• cărbune animal, alt antidot la indicaţia medicului
Pregatirea pacientului
Psihica:
• se anunţă şi se explică importanţa examenului şi a colaborării sale
Fizica:
• se identifică pacientul;
• se verifică recomandarea medicală;
• se informează pacientul asupra necesităţii procedurii;
• se explică pacientului modul de derulare a procedurii;
• se informează pacientul că este posibil să aibe senzaţie de vomă;
• se obţine colaborarea şi consimţământul;
• se aşează pacientul pe scaun şi se protejează cu un prosop în jurul gâtului;
• se aşează şorţul de plastic;
• se îndepărtează proteza dentară (când este cazul);
• i se oferă tăviţa renală şi este rugat să şi-o ţină sub bărbie (pentru
captarea salivei şi pentru imobilizarea pacientului).
Efectuare:
• asistenta se spală pe mâini, îmbracă mănuşile;
• umezeşte sonda, se aşează în dreapta pacientului şi îi fixează capul între mână şi
torace
• cere pacientului să deschidă gura, să respire adânc;
• introduce capătul sondei până la peretele posterior al faringelui cât mai aproape de
rădăcina limbii invitând pacientul să înghită ;
• prin deglutiţie, sonda pătrunde în esofag şi prin mişcări blânde de împingere
ajunge în stomac (la marcajul 40-50 cm la arcada dentară);
• la capătul liber al sondei se adaptează pâlnia şi se aduce la nivelul toracelui
pacientului;
• se verifică temperatura lichidului de spălătură şi se umple pâlnia;
• se ridică pâlnia deasupra capului pacientului
• înainte ca ea să se golească complet, se coboară cu 30-40 cm sub nivelul
epigastrului în poziţie verticală pentru a se aduna în ea lichidul din stomac;
• se goleşte conţinutul pâlniei în vasul colector;
• se repetă operaţia până ce lichidul este curat, limpede, fără resturi alimentare sau
substanţe străine;
• cantitatea de lichid folosit fiind de 3-5 l în intoxicaţii;
• se îndepărtează pâlnia şi se pensează capătul
liber al sondei după care se extrage cu atenţie,
pentru a se împiedica scurgerea conţinutului ei
în faringe, de unde ar putea fi aspirat de pacient
• În caz de intoxicaţii, primul lichid eliminat se
captează separat pentru a se putea face
recoltări!
• se oferă pacientului un pahar cu apă să-şi
clătească gura;
• se şterge gura şi bărbia pacientului;
• se îndepărtează tăviţa renală.
Observații
• Poziţia sondei se verifică astfel:
• se introduce capătul liber al sondei într-un pahar cu apă şi se
observă dacă apar bule de aer;
• se introduce aer prin sondă şi se ascultă cu ajutorul unui
stetoscop;
• se supraveghează pacientul: dacă se cianozează, apare
reflexul de tuse este semn că sonda a ajuns în căile
respiratorii şi se retrage.
Pregătirea produsului pentru examen de laborator
• dacă spălătura s-a efectuat pentru eliminarea unor substanţe
toxice ingerate accidental sau voluntar, tot ceea ce s-a
evacuat din stomac se va păstra pentru examinarea de către
medic, iar un eşantion va fi trimis la laborator
Accidente:
• dacă apare senzaţia de greaţă şi vărsătură, se
indică respiraţie profundă sau se face anestezia
faringelui ;
• sonda poate ajunge în laringe, apare reflexul de
tuse, hiperemia feţei apoi cianoza - se retrage sonda
• sonda se poate înfunda cu resturi alimentare - se
îndepărtează prin insuflaţie de aer cu seringa
• se pot produce bronhopneumonii de aspiraţie
Reorganizare
Notare in foaia de observatie
 Introducerea sondei Blakemore
Scop: realizarea hemostazei în hemoragia digestivă superioară prin ruptura
varicelor esofagiene:
• când cantitatea de sânge pierdută este importantă şi/sau persistentă
peste 1000 ml;
• când tulburările hemodinamice nu se restabilesc după umplere vasculară
cu 1000 ml;
Pregătire materiale :
• sonda Blackmore cu dublu balonas
• sondă gastrică, laringoscop ,seringi de 20 ml
• pense hemostatice
• comprese
• aparat de aspiraţie;
• vas colector;
• medicamente:solutie novocaina
• substanţă lubrifiantă
Pregatirea pacientului
Psihica:se anunţă şi se explică necesitatea tehnicii
Fizica:
• se evacuează conţinutul gastric;
• se verifică etanşeitatea şi funcţionalitatea
balonaşelor;
• se lubrifiază sonda Blackmore;
• se face anestezia orificiilor nazale;
• se verifică aparatul de aspiraţie;
• se reperează pe sondă distanţa nas-ombilic
Efectuare:
• se introduce sonda endonazal, este împinsă progresiv şi prin mişcări de
degluţie va fi înghiţită până la marcaj (reflexul de sânge sau suc gastric
dovedeşte prezenţa ei în stomac);
• se umflă balonaşul gastric cu 200-250 ml aer;
• se trage sonda astfel ca balonaşul să fie în dreptul joncţiunii eso-cardiale
• se fixează la orificiul nazal printr-un sistem de prindere (guleraş) ;
• se umflă balonaşul esofagian 60-80 ml aer ;
• se aspiră conţinutul sondei ;
• se ataşează sonda la punga colectoare care va fi situată decliv (sifonaj);
• se verifică permanent presiunea din balonaşe prin intermediul
manometrului;
• presiunea necesară asigurării homeostazei este de 50-60 mm Hg ;
• se supraveghează fixarea, permeabilitatea sondei, tensiunea arterială şi
pulsul;
• se supraveghează episodul hemoragic;
• se va înscrie cantitatea de aer injectat pe
fiecare tub al balonaşului;
• pentru prevenirea ischemiei mucoasei şi
ulcerarea bazei esofagului se controlează
presiunea balonaşului – 50 – 60 mm Hg; se
dezumflă periodic balonaşul esofagian, la 4
ore, timp de 15 minute;
• dacă sangerarea nu este controlată, balonaşul
gastric se umflă 300 ml, dar volumul de aer să
nu depăşească 100 ml în balonaşul esofgian.
 SONDAJUL DUODENAL

Sondajul sau tubajul duodenal constă din introducerea unei sonde Einhorn dincolo de
pilor, realizand o comunicare intre duoden si mediul extern
Scop/indicaţii:
• extragerea conţinutului duodenal în vederea unor teste de diagnostic;
• drenarea căilor biliare;
• administrarea unor lichide hidratante şi nutritive, a unor medicamente;
• aspirare continuă la pacienții chirurgicali.
Materiale necesare:
• sondă Einhorn sterilă;
• 2 seringi de 20 ml, seringă Guyon;
• mănuşi de unică folosinţă;
• pensă;
• muşama, aleză, prosop;
• pernă cilindrică sau un sul dintr-o patură;
• tăviţă renală;
• materiale în funcţie de scop (eprubete, soluţie sulfat de magneziu, novocaină, lichide
pentru hidratare şi pentru alimentare, medicamente);
• pahar cu apă.
• Sonda Einhorn
Pregătirea pacientului:
• se explică scopul şi necesitatea;
• se obtine consimţământul;
• se îndepărtează proteza dentară dacă există şi
se plasează într-un pahar cu apă;
• se alege nara funcţională;
• se aşează pacientul în poziţie şezândă sau
semişezândă.
Efectuare - Introducerea sondei:
• se aleg si verifica materialele in funcţie de obiectivul stabilit;
• se verifica recomandarea medicală;
• se identifica pacientul şi se transporta materialele in salon;
• se instrueste pacientul cum să inghită;
• se aseaza pacientul in poziţia aleasă şi plaseaza sub bărbia
acestuia un prosop ;
• se spăla mainile şi imbrăca mănuşile;
• se masoara sonda,se insemneaza masuratorile cu leucoplast,se
umezeste varful sondei pentru a favoriza inaintarea;
• se prinde sonda(umezită) cât mai aproape de olivă şi o introduce
cu blândeţe prin cavitatea bucală sau nazală până în faringe;
• se cere pacientului să respire adânc, cu gura deschisă şi să înghită
de câteva ori până când oliva trece în esofag;
• cu mişcări blânde ajută înaintarea sondei până la
marcajul 45cm la arcada dentară, moment în care se
consideră că sonda a trecut de cardia şi a pătruns în
stomac;
• se aşează pacientul în decubit lateral drept, cu trunchiul
uşor ridicat şi capul mai jos,coapsele flectate pe bazin;
• se introduce perna cilindrică sub hipocondrul drept;
• se împinge uşor sonda spre pilor până la marcajul 60cm;
• se continuă introducerea sondei (1-2cm la 3-5min);
• când diviziunea 75cm se află la arcada dentară, oliva
sondei a ajuns în duoden(după cca 1-1 ½ ore de la
pătrunderea ei în stomac)
Verificarea poziţiei sondei:
• dacă nu se scurge bilă sau lichidul scurs nu are
aspectul bilei, se verifică dacă sonda a ajuns în
duoden sau s-a încolăcit în stomac
• se insuflă 60ml de aer prin sondă cu seringă şi
după un minut se aspiră; dacă sonda a ajuns în
duoden se recuperează mai puţin de 20ml;
• se introduc 10ml de lapte care nu mai poate fi
extras dacă sonda a ajuns în duoden, dar poate
fi extrasă dacă ea se află în stomac
• se face control radiologic daca este cazul
Captarea bilei:
după 1-1 ½ ore de la pătrunderea sondei în stomac, la capătul liber
al sondei apare bila A, coledociană, de culoare galben-aurie, care se
colectează într-o eprubetă;
se introduc prin sondă 40 ml soluţie sulfat de Mg 33%, sterilă, încălzită
la temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare;
se închide extremitatea liberă a sondei prin înnodare sau cu o pensă;
• după 15-30min se deschide sonda şi se colectează 30-40ml bilă
vâscoasă de culoare închisă castanie –bila B, veziculară
• la indicaţia medicului se pot recolta 3-5ml bilă B într-o eprubetă
sterilă sau pe medii de cultură pentru examen
bacteriologic(bilicultura);
• după evacuarea bilei B se colectează o bilă clară care provine direct
din ficat –bila C, hepatică; aceasta, fiind în cantitate mai mare, se va
capta într-un recipient corespunzător;
• extragerea sondei se face după ce se insuflă câţiva ml de aer şi se
închide capătul liber cu o pensă
• extremitatea sondei se va ţine sub nivelul stomacului
pacientului pentru a împiedica scurgerea conţinutului ei
în faringe sau în cavitatea bucală
• se goleşte conţinutul sondei şi se aşază în tăviţa renală;
• sunt situaţii când sonda nu pătrunde în duoden datorită
unui spasm piloric; închiderea şi deschiderea duodenului
fiind reglată de reacţia conţinutului gastric se încearcă
neutralizarea sucului acid stomacal cu bicarbonat de
sodiu soluţie 10% 20-40ml;
• relaxarea spasmului piloric se poate face prin
administrare de medicamente antispastice
• relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin
introducerea a 5-10ml novocaină soluţie 1-2%
Ingrijirea ulterioară a pacientului:
• se oferă un pahar cu apă pentru clătirea gurii
• se şterg mucozităţile de pe faţă şi bărbie
• se îndepărtează şorţul din material plastic
• se aşează pacientul în poziţie comodă
Pregătirea produsului pentru examen de laborator:
• se determină cantitatea de bilă obţinută
• se etichetează recipientele
• se trimit probele la laborator
• Se reorganizează şi se notează în FO
Accidente:
• înnodarea sondei datorită contracţiilor pereţilor stomacali în
timpul senzaţiei de vărsături ;
• încolăcirea sondei în stomac;
• greţuri şi vărsături;
• imposibilitatea drenării bilei cauzată de un obstacol
funcţional(spasmul sfincterului Oddi) sau anatomic(coagularea
bilei vâscoase)
De evitat:
• aspirarea conţinutului sondei la extragerea ei
• oboseala pacientului prin prelungirea duratei sondajului peste
3h
• grăbirea înaintării sondei
• depăşirea duratei de execuţie >31/2h
 SONDAJUL VEZICAL

Definitie
• Introducerea unei sonde/cateter, prin uretra, in vezica urinara
realizand o comunicare intre aceasta si mediul extern.
Scop:
• Explorator:
- recoltarea unei cantitati de urina pentru examene de laborator;
- depistarea modificarilor patologice ale uretrei si vezicii urinare
- cistografie(radiografie a vezicii urinare dupa injectarea unei
substante de contrast)
• terapeutic - golirea continutului daca acesta nu se produce spontan
in:
- retentie acuta de urina,incapacitate de a urina(glob vezical)
- monitorizarea debitului urinar pentru bilant hidric, pregatire
preoperatorie
- executarea unor procedee de tratament prin sonda
Materiale necesare:
• tava medicala;
• sonde urinare sterile (Foley, Nelaton) de diferite dimensiuni;
• mănusi sterile de unică folosinţă;
• pensa hemostatica sterile
• seringi sterile (pentru umplerea balonasului ) ,apa distilata
• gel lubrefiant
• tampoane de vata sterile, comprese sterile, antiseptic
• camp steril decupat pentru regiunea organelor genitale
• 1-2 recipiente sterile; 1-2 recipiente curate şi uscate.
• punga colectoare de urina
• tavita renala
• musama si aleza
• materiale pentru toaleta organului genital externe (sapun, lubrefiant
• bazinet
Sondele sunt confectionate din material plastic sau cauciuc; au numarul
dimensiunii notat pe extremitatea externa
• Sonda Foley,sonda utilizata cel mai frecvent
prezinta varful rotunjit ,cu doua orificii laterale
pentru scurgerea urinei,balon de blocaj,canal
cu o supapa pentru introducerea apei distillate
in balonas si un canal pentru atasarea pungii
colectoare
• Sonda Nelaton
• nu are balonaş de fixare
• este mai rigida
• folosita pentru sondajul de scurtă durată
  SONDAJUL VEZICAL LA FEMEIE
Pregatirea psihica si fizica:
• se informeaza pacienta cu privire la necesitatea sondajului
• obtinerea consimtamantului si colaborarea acesteia
• se asigura intimitatea pacientei prin izolare cu paravan
• se asaza musamaua si aleza
• asezarea pacientei in poziţie ginecologică
• se indeparteaza perna de sub capul bolnavei, iar patura se
ruleaza la picioare
• se acopera bolnava lasand accesibila numai regiunea vulvara
• se asaza tavita renala intre coapsele bolnavei
• se efectueaza toaleta regiunii vulvare cu apa si sapun
Efectuarea tehnicii:
• spalare pe maini cu apa curenta si sapun si
dezinfectare cu alcool.
• se pun manusile sterile
• aseazare in partea dreapta a bolnavei si cu
policele si indexul mainii stangi se indeparteaza
labiile si se evidentiaza meatul urinar
• Se aseptizeaza meatului urinar- prin stergerea
orificiul uretral de sus in jos, in directia anusului
si nu invers; tamponul se utilizeaza pentru o
singura stergere!
• se repeta de 2-3 ori
• se prinde sonda intre degete mediu si inelar ale mainii drepte si se
lubrifiaza
• sonda se orienteaza cu ciocul inainte si in sus, tinand-o ca pe un
creion in timpul scrisului
• se introduce sonda in uretra la o adancime de 4-5 cm cu varful spre
simfiza pubiana
• paralel cu inaintarea sondei se coboara extremitatea externa a
sondei, printr-o miscare in forma de arc
• scurgerea urinei confirma prezenta sondei in vezica
• primele picaturi de urina se scurg in tavita renala si in continuare se
goleste vezica intr-un recipient pregatit sau se recolteaza potrivit
scopului (urocultura, examene biochimice etc.).
• se penseaza sonda la capatul extern si se indeparteaza prin miscari
inverse celor cu care s-a introdus.
Ingrijirea pacientei:
• se ajuta pacienta la imbracat
• se reaseaza perna si se inveleste pacienta
• se aseaza in pozitie comoda
• se verifica daca pacienta prezinta disconfort
Reorganizare:
• se colecteaza deseurile in recipiente speciale
• se indeparteaza manusile
• se spala mainile
Notarea procedurii:
• se noteaza data, ora, scopul sondajului
• numele persoanei care a efectuat procedura-
• aspectul şi cantitatea urinii eliminate / colectate
Evaluarea eficacitatii procedurii:
Rezultate aşteptate/dorite:
• Pacienta exprimă stare de confort
• Sondajul s-a efectuat fără incidente
Rezultate nedorite:
• Sonda nu se poate introduce:
- alegeţi sonda mai subţire
-controlaţi dacă poziţia sondei este corectă
- verificaţi dacă pacienta nu are malformaţii ale meatului
urinar 
• Sonda a fost desterilizată in timpul manevrelor: 
schimbaţi sonda
• Pacienta acuză dureri, sangerează;
- Se anunţa medicul
• Sonda este infundată cu cheaguri de sange sau
mucus:
-Incercaţi să desfundaţi prin aspirare
sau schimbaţi sonda
 SONDAJUL VEZICAL LA BARBAT
Scop/indicaţii:
- evacuarea conţinutului vezicii urinare când aceasta nu se mai produce
spontan, sau captarea urinei în caz de incontinenţă;
- spălătură vezicală.
Material necesar:
- sonde urinare sterile (Foley, Nelaton) de diferite dimensiuni;
- tăviţă renală;
- mănuşi sterile şi mănuşi de unică folosinţă;
- soluţii dezinfectante, tampoane şi comprese sterile, seringi, ser fiziologic sau
apă sterilă, lubrefiant pentru sonda;
- pungi colectoare;
- materiale pentru toaleta organelor genitale;
- muşama, aleză;
- recipient steril;
- recipient curat si uscat.
Pregatirea psihica si fizica a bolnavului:
• Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea
tehnicii.
• Obţineţi consimţămantul şi colaborarea
pacientului
• Asiguraţi intimitatea cu ajutorul uni paravan 
• Se asaza musamaua si aleza.
• Se aseaza bolnavul in decubit dorsal, cu
picioarele intinse si usor indepartate
Efectuarea procedurii:
• se verifică recomandarea medicală;
• se aşază pacientul în poziţia recomandată;
• se protejează patul cu aleză şi muşama;
• se spală mâinile şi se îmbracă mănuşi de unică folosinţă;
• se efectuează toaleta glandului cu apă şi săpun;
• se dezinfectează meatul urinar folosind 3 tampoane, ser fiziologic şi
soluţie antiseptică;
• se schimbă mănuşile cu cele sterile;
• se prinde sonda cu mâna dominantă;
• se lubrifiază în întregime şi extremitatea liberă se introduce încet 10-
15 cm;
• în timpul introducerii sondei, penisul se ţine în poziţie verticală, se
respectă traiectul fiziologic al uretrei;
• se continuă sondajul conform scopului
 Îngrijirea pacientului după procedură
• sonda poate să rămână pe loc în funcţie de scop;
• pacientul este aşezat într-o poziţie comodă;
• se verifică dacă acuză disconfort, dacă are senzaţie de
arsură.

Reorganizare:
- se colecteaza deşeurile in recipiente special
Notarea procedurii:
• Data, ora, scopul sondajului
• Numele persoanei care a efectuat procedura
• Aspectul şi cantitatea urinii eliminate / colectate
Evaluarea eficacitatii procedurii:
Rezultate aşteptate/dorite:
• Pacientul exprimă stare de confort
• Sondajul s-a efectuat fără incidente
Rezultate nedorite / Ce faceţi:-
• Sonda nu se poate introduce:
-Alegeţi sonda mai subţire
-Controlaţi dacă poziţia sondei este corectă
-Verificaţi dacă pacientul nu are malformaţii/stricturi ale meatului
urinar
• Sonda a fost desterilizată in timpul manevrelor 
-Schimbaţi sonda
- Pacientul acuză dureri, sangerează - anunţaţi medicul
-Sonda este infundată cu cheaguri de sange sau mucus- încercaţi şi
desfundaţi prin aspirare/Schimbaţj sonda
Complicatii :
Imediate:
- lezarea traumatica a mucoasei uretrale produce hemoragie-se impune intreruperea
imediata a tehnicii
- crearea unei cai false prin fortarea sondei;se previne prin efectuarea sondajului cu
blandete si rabdare fara a forta inaintarea sondei
- astuparea sondei cu cheaguri cu sange;se destupa prin insuflare de aer sau injectare de
solutie antiseptica
- ruperea balonasului prin introducerea rapida de apa distilata
Tardive:
-infectie urinara prin manopere si materiale nesterile
• Nu se va exercita presiune asupra hipogastrului pentru a accelera evacuarea urinei;
• Golirea brusca sau rapida a vezicii urinare,in special la persoanele in varsta,poate provoca
hemoragie
Observații
• Dacă sonda rămâne în vezică pentru mai multe zile, se foloseşte sonda Foley, la care după
introducere folosind ser fiziologic steril se umflă balonaşul care fixează sonda în interiorul
vezicii;
• Capătul exterior al sondei se adaptează la o pungă colectoare sau între două micţiuni se
clampează cu o pensă.
  
Spălătura oculară

Definitie - Introducerea unui curent lichid in sacul conjunctival.

Scop – terapeutic:
• în procesele inflamatoare ale conjunctivei
• în prezenţa unor secreţii conjunctivale abundente
• pentru îndepărtarea corpilor străini
Indicatii:
• in tratamentul conjunctivelor mucopurulente abundente
• in tratamentul arsurilor chimice
• in caz de corpi straini conjunctivali
• in arsuri chimice imediat dupa accident (ser fiziologic,solutie
Ringer, solutie salina, solutie glucozata)
Elemente de apreciat:
• nivelul de intelegere al pacientului
• existenta secretiilor sau a corpilor straini
 Material necesare:
• comprese, tampoane de vată sterile
• seringa cu canula, undină sau alt recipient
picurător
• solutia de spalatura (ser fiziologic,solutii sterile
pregatite special in farmacie, ambalate in
flacoane de 10ml din material plastic de unica
folosinta,acid boric 3%etc)
• tavita renala
• Dozator tip seringa cu canula
Pregatirea pacientului:
Psihică:
• se anunţă pacientul
• i se explică necesitatea şi inofensivitatea tehnicii
Fizică:
• se aşează pacientul în poziţie şezând, cu capul aplecat pe
spate, cu privirea în sus
• se protejează ochiul sănătos cu o compresă sterilă
• se protejează cu un prosop în jurul gâtului
• se aşează tăviţa renală lipită de gât, de partea ochiului ce
urmează a fi spălat (susţinută de bolnav sau ajutor)
• dacă starea generală nu permite poziţia şezând, pacientul va
sta în decubit dorsal sau lateral, cu capul aplecat înapoi si
lateral.
Tehnica - asistenta:
• se spală pe mâini; se dezinfectează
• verifică temperatura lichidului de spălătură: 37°C (temperatură mai
joasă declanşează reflexul de închidere a pleoapelor)
• aşează pe cele două pleoape câte o compresă îmbibată în soluţia
antiseptică de spălare
• deschide fanta palpebrală cu degetele mâinii stângi şi toarnă încet
lichidul din undină (sau alt recipient) în sacul conjunctival, evitând
corneea
• solicită pacientului să rotească ochiul în toate direcţiile
• repetă tehnica la nevoie şi verifică prezenţa corpilor străini în lichidul de
spălătură (când este cazul)
• îndepărtează tăviţa renală
• Ciocul undinei va fi ţinut la distanţă de 6-7 cm de ochiul pacientului
pentru ca eventualele mişcări reflexe produse de acesta sau gesturile
greşite ale asistentei să nu traumatizeze ochiul cu vârful recipientului
Ingrijiri ulterioare:
• usucă faţa pacientului
• aspiră lichidul rămas în unghiul nazal al ochiului
• îndepărtează compresa de pe ochiul protejat
• aşează pacientul în poziţie comodă
Reorganizare, notare in FO:
• se notează tehnica şi numele persoanei care a
efectuat-o
• aspectul lichidului de spălătură
• Se evita infectarea ochiului sănătos prin lichidul de
spălătură de la ochiul bolnav
 Spalatura auriculara
Definitie: spălarea conductului auditiv extern
prin introducerea unui curent de lichid pentru
îndepărtarea secreţiilor sau a corpilor străini.
Indicaţii:
• dop de cerumen sau dop epidermic;
• corpi străini intraauriculari;
• otite cronice.
Pregătirea materialelor:
Se pregătesc pe o măsuţă rulantă:
• seringa Guyon cu capacitate de 150-200 ml,
sterilă;
• lichid de spălătură la 37°C;
• soluţia medicamentoasă prescrisă de medic;
• tăviţă renală;
• un prosop de unică folosinţă/şorţ din material
plastic
• tampoane auriculare.
Pregatirea pacientului:
Psihica:
-se anunţă pacientul
-i se explică scopul tehnicii
Fizica:
- în cazul dopului de cerumen, cu 24 ore înainte se instilează în conductul
auditiv extern de 3 ori pe zi soluţie de bicarbonat de Na în glicerină 1/20
- în cazul dopului epidermic se instilează soluţie de acid salicilic 1 % în ulei de
vaselină (conglomerat de epiteliu descuamat, acumulare de scuame)
- în cazul corpilor străini hidrofili (boabe de legume şi cereale), se instilează
alcool
- în cazul insectelor vii se fac instilaţii cu ulei de vaselin, glicerină sau se aplică
un tampon cu alcool cu efect narcotizant
- pacientul se aşează în poziţie şezând pe scaun
- se protejează lenjeria de corp cu şorţul de plastic
- se aşează tăviţa sub urechea pacientului care va ţine capul înclinat spre tăviţă
Efectuarea procedurii:
- se aşază pacientul în poziţie şezândă;
- se aplică prosopul sub bărbia pacientului;
- se invită pacientul să ţină tăviţa renală sub urechea afectată şi să
încline uşor capul spre taviţă pentru ca lichidul să se scurgă în
aceasta
- asistenta medicală se spală pe mânini şi îşi pune mănuşi de unică
folosinţă;
- se verifică temperatura lichidului de spălătură şi se aspiră în seringa
Guyon;
- se solicită pacientului să deschidă gura, pentru lărgirea
conductului auditiv;
- se trage pavilionul urechii în sus şi înapoi cu mâna nedominantă;
- cu mâna dominantă se injectează lichidul de spălătură în conduct,
spre peretele postero-superior şi se asteapta evacuarea
• se repetă operaţiunea de mai multe ori, până când lichidul
este curat;
• se usucă conductul auditiv extern cu tampoane auriculare;
• se pune uşor în meatul conductului auditiv un tampon de vată;
• se solicită pacientului să stea în repaus, în decubit dorsal,
pentru câteva minute şi să evite curentul de aer;
• se verifică lichidul de spălătură;
• se reorganizează locul de muncă si se colectează materialele
folosite în recipiente speciale;
• se spală mâinile;
• se notează procedura în fişa pacientului;
• se supraveghează pacientul după spălătură;
• se anunţă medicului eventualele incidente: ameţeli, dureri,
vărsături de cauză centrală.
Accidente :
• vărsături, ameţeli, lipotimie, dureri, traumatizarea timpa­
nului datorate presiunii prea mari sau temperaturii scazute
sau crescute a lichidului de spalatura.
•  Cerumenul, este o substanta pe care corpul o produce in
mod natural cu scopul de a curata, proteja si “lubrifia”
urechile. Cerumenul se formeaza in cele doua treimi externe
ale canalului auditiv, nu in treimea care da spre timpan.
• Cerumenul actioneaza ca un agent de auto-curatare pentru
a mentine urechile sanatoase. Murdaria, praful si alte
particule mici se opresc in cerumen, care actioneaza ca o
bariera, impiedicandu-le in a inainta in profunzimea urechii.
• Masticatia, miscarea mandibulei si descuamarea pielei din canalul
auditiv contribuie la eliminarea cerumenului vechi dinspre interior
catre orificiul exterior al urechii, unde se exfoliaza si cade singur
sau este indepartat in timpul baii. Acest proces normal al producerii
de ceara si a indepartarii catre exterior a celei vechi este continuu.
• Uneori, se intampla ca procesul de auto-curatarea urechii sa nu
functioneze foarte bine, ceea ce determina acumularea depozitelor
de cerumen, care pot sa blocheze partial sau total canalul auditiv.
Acest mecanism se numeste impactare. Cerumenul impactat (dop
de cerumen sau, denumit popular, “dop de ceara”) poate sa
determine simptome precum pierderea auzului, mancarime sau
durere auriculara. Poti avea aceste simptome atat cand canalul
auditiv este complet blocat, cat si atunci cand este partial blocat.
Cerumenul impactat ingreuneaza consultul efectuat de catre
specialistul ORL.
 Spalatura vezicala
 

Definitie:
• Introducerea printr-o sondă a unei soluţii
medicamentoase in vezica urinară, pentru
indepărtarea exsudatelor patologice şi pentru
pregătirea in vederea unor explorări (cistoscopic,
pielografie); profilaxia şi tratamentul complicaţiilor in
cazul sondei a demeure.
Materiale necesare:
• Materialele pentru sondajul vezical;
• Soluţie pentru spălătură 1l, recomandată de medic
(Rivanol 0,1-2%, nitrat de Ag1-4%
• Seringa Guyon
Pregătirea pacientului:
• se anunţă, se explică necesitatea efectuării
procedurii;
• se asigură respectarea intimităţii;
• se efectuează toaleta externă;
• se aşază în poziţie ginecologică;
• se protejează patul cu aleză şi cu muşama
Efectuarea procedurii:
• se identifică pacientul;
• se verifică indicaţia medicului;
• se obţine consimţământul;
• se începe cu toaleta organelor genitale;
• se continuă cu sondajul vezical evacuator;
• se adaptează la sondă seringa Guyon;
• se introduc 80-100ml soluţie;
• se detaşează seringa şi se lasă să se elimine lichidul
într-un bazinet sau în tăvăța renală;
• se repetă operaţia până când lichidul evacuat este
limpede;
Îngrijirea pacientului după procedură:
• sonda rămâne pe loc, fiind închisă cu o pensă sau racordată, după caz, la o
pungă colectoare;
• se observă aspectul meatului urinar.
Notarea procedurii:
• Data, ora, soluţia folosită, aspectul lichidului;
• Comportamentul pacientului in timpul procedurii;
Evaluarea procedurii:
Rezultate asteptate:
• Pacientul exprimă stare de confort, nu acuză dureri;
• Nu sunt semne de infecţie urinară, urina este limpede;
Rezultate nedorite/ce faceti?
• Infundarea sondei cu exudate sau cheaguri de sange-insuflare de aer sau
cativa ml soluţie dezinfectantă;
• Lezarea uretrei şi posibilă infecţie- se observa aspectul meatului urinar şi
aspectul urini; se anunta edicul dacă se constata vreun semn de infecţie; se
recolteaza o probă de urină pentru a fi examinată la laborator.
 Spalatura vaginala
Obiectivele procedurii:
-indepartarea secretiilor
- indepartarea mirosului
- prevenirea iritatiei si escoriatiei
- prevenirea infectiei
- promovarea confortului
Pregatirea materialelor:
- canula vaginala cu duza perforata (pentru reducerea
presiunii lichidului)
- solutie la temperatura corpului (cantitatea si tipul
recomandate de medici)
- irigator
- pensa
- gel pentru lubrifiere
- tub de cauciuc cu pensa sau tub din material plastic cu
clema
- tampoane de vata
- stativ pentru suspendarea irigatorului
- aleza, musama
- manusi de protectie
Pregatirea pacientei
• Psihica:
-se instruieste pacienta si explica procedura si
motivele pentru care s-a recomandat
-se instruieste pacienta sa stea linistita si relaxata
pentru a evita eventualele senzatii neplacute
-se obtine consimtamantul pacientei
• Fizica:
- se asigura intimitatea
- se instruieste pacienta sa-si goleasca vezica
-se asigura pozitia corecta (ginecologica)
Efectuare :
• se asambleaza echipamentul si verifica temperatura lichidului
• se verifica recomandarea medicala
• se explica desfasurarea procedurii
• se verifica daca pacienta si-a golit vezica
• se aseza pacienta in pozitie ginecologica
• se inveleste pacienta cu un pled si se aseza musamaua si aleza sub
pacienta
• spalarea mainilor
• se clampeaza tubul si se pune in irigator solutia la temperatura corpului
• se declampeaza tubul, se evacueaza aerul ,se reclampeaza
• imbracarea manusilor de protectie
• se face toaleta organelor genitale externe
• canula se lubrefiaza cu gel sau vaselina
• se agata punga/irigatorul in stativ la o inaltime de 50-70 cm de la simfiza
pubiana
• se indeparteaza cu o mana labiile iar cu cealalta se
introduce canula in vagin, aproximativ 8-10 cm (la 10-11 cm
se atinge fundul de sac vaginal)
• se indeparteaza pensa , permite solutiei sa curga sub forta
gravitatiei; se roteste cu blandete canula in timpul irigatiei;
• se clampeaza tubul inainte de terminarea lichidului si se
indeparteaza canula cu blandete
• se spala regiunea vulvara cu apa si sapun si se usca bine cu
un prosop
• se examineaza aspectul lichidului; daca lichidul contine
mucus, puroi sau sange se prezenta medicului
• se indeparteaza manusile
• se conduce pacienta la salon
• se reorganizeaza locul de munca
• se noteaza procedura in FO
Evaluarea eficacitatii procedurii:
• Rezultate asteptate/ dorite:
- Spalatura s-a desfasurat fara incidente, pacienta se simte bine
- Pacienta este cooperanta si demonstreaza intelegerea
informatiilor primite
- Pacienta este capabila sa-si efectueze spalatura
• Rezultatele nedorite/ ce faceti:
- Pacienta acuza senzatii neplacute, durere
- Verificati temperatura solutiei, presiunea si viteza de scurgere
- Verificati daca pacienta si-a golit vezica
- Scadeti presiunea prin coborarea irigatorului sub 50 cm
 CLISMA
Clisma este o forma speciala a tubajului,prin care se introduc diferite lichide in
intestinul gros(prin anus,in rect si colon).
Scop:
1. evacuator:
- evacuarea continutului intestinului gros
- pregatirea pacientului pentru examinare(rectoscopie, colonoscopie)
- interventii chirurgicale asupra rectului
2. terapeutic:
- introducere de medicamente
- alimentarea sau hidratarea pacientului
Clasificare dupa efect:
• clisme evacuatoare care pot fi :simple,inalte,prin sifonaj, uleioase,
purgative
• clisme terapeutice – medicamentoase cu efect local,anestezice
• clisme alimentare – hidratante
• clisme baritate – cu scop explorator
Materiale necesare:
De protectie: paravan, musama, aleza,invelitoare, manusi
Sterile :
• canula rectala
• comprese
• para de cauciuc pentru copii
Nesterile :
• stativ pentru irigator
• irigatorul si tubul de cauciuc de 1,5-2 m lungime si 10 mm diametru
• tavita renala,bazinet
• apa calda la 35-37 grade C (500-1000 ml pentru adulti,250 ml pentru
adolescenti,150 ml pentru copil,50-60 ml pentru sugari)
• sare(1 lingurita la un litru de apa)
• ulei(4 linguri la un litru de apa)sau-glicerina(40g la500ml)
• sapun(1 lingurita rasa la 1 litru apa)
• medicamente – solutii medicamentoase in cantitatea sau concentratia
ceruta de medic
• substanta lubrifianta(vaselina)
Pregatirea pacientului:
Psihica:
• se anunta si i se explica tehnica
• se respecta pudoarea
Fizica:
• se izoleaza patul cu paravanul si se protejeaza cu musamaua
si aleza
• se aseaza pacientul in functie de starea generala in pozitie :
- decubit dorsal, cu membrele inferioare usor flectate
- decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si
dreptul flectat
- genupectorala
• se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se inveleste
pacientul cu invelitoarea
1. Clisma evacuatoare simpla:
• se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul
• se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase
• se umple irigatorul
• se evacueaza aerul si prima coloana de apa
• se fixeaza irigatorul pe stativ
• asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza ,manusi de
protectie
• indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga
• introduce canula prin anus in rect (cu mana dreapta)
perpendicular pe suprafata subiacenta, cu varful indreptat
inainte in directia vezicii urinare.
• dupa ce varful canulei a trecut prin sfincter se ridica extremitatea
externa si se indreapta varful in axa ampulei rectale.
• se introduce 10 – 12 cm
• se deschide robinetul sau pensa si se regleaza viteza de
scurgere a apei prin ridicarea irigatorului la aproximativ
50 cm de suprafata patului pacientului.
• pacientul este rugat sa respire adanc, sa-si relaxeze
musculatura abdominala, sa retina solutia 10 – 15
minute
• se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa se apropie
de nivelul tubului de scurgere.
• se indeparteaza canula si se aseaza în tavita renala
• pacientul este adus in pozitie de decubit lateral drept,
apoi de cubit dorsal pentru a usura patrunderea apei la o
adancime mai mare.
• se capteaza scaunul la pat sau la toaleta
Ingrijirea pacientului:
• După eliminarea scaunului verificaţi starea de igienă a zonei anale şi dacă
este nevoie oferiţi pacientului apă, săpun şi prosop
• Dacă pacientul este imobilizat efectuaţi toaleta zonei folosind un alt basinet
• Verificaţi aspectul, culoarea şi cantitatea materiilor fecale eliminate
Reorganizare:
• Indeprtati paravanul şi aerisiţi salonul
• Indepărtaţi materialele utilizate iar pe cele refolosibile curăţaţi-le şiaşezaţi-
le in locul obişnuit de depozitare
• Asiguraţi-vă că plosca a fost golită şi curăţată
• Spălaţi-vă pe maini cu apă şi săpun 
Notarea procedurii în FO:
• Cantitatea, aspectul şi culoarea materiilor fecale in foaia de temperatură
sau in planul de ingrijiri
• eventuale aspecte patologice (culoare, consistenţă, prezenţa sangelui,
puroiului, mucusului)
• Comportamentul pacientului pe durata procedurii
Evaluarea eficacitatii procedurii:
Rezultate aşteptate/dorite:
• pacientul exprimă confort
• conţinutul intestinal gros este eliminate
• materiile fecale au aspect normal
Rezultate nedorite / Ce facem dacă:
• Canula intampină rezistenţă după pătrunderea in anus- nu forţaţi
introducerea canulei- retrageţi uşor, lăsaţi să curgă o cantitate
mică de apă şi continuaţi introducerea cu mişcări uşoare de rotaţie
• Pacientul acuză dureri, crampe, senzaţie puternică de defecaţie-
presiunea sau viteza de introducere a lichidului este mare - opriţi
cateva momente introducerea lichidului, coboraţi irigatorul sau
reglaţi presiunea cu ajuiorul robinetului (dacă există)-
• Pacientul este slăbit şi nu poate reţine lichidul- ţineţi fesele
pacientului stranse ajutandu-l să ţină lichidul
2. Clisma inalta
• Se procedeaza la fel ca la clisma evacuatoare
simpla
• Se introduce canula flexibila 30-40cm in colon
• Se ridica irigatorul la 1,5m pentru a realize o
presiune mai mare a apei
3. Clisma prin sifonaj :
• se practica pentru indepartarea mucozitatilor,
puroiului,exsudatelor sau toxinelor microbiene de pe
suprafata mucoaselor
• in parezele intestinale, ocluzia intestinala
• se foloseste o canula rectala (sonda) de 35-40 cm lungime si
1,5 cm diametru, din cauciuc semirigid si prevazut cu orificii
largi
• se adapteaza la tubul irigatorului o palnie de 1,5 l (in loc de
rezervor)
• se umple palnia cu apa calda la 35ْ C si se deschide robinetul
sau lasand sa iasa aerul
• se lubrifiaza canula si se introduce pana in colonul sigmoid
• se ridica palnia pana la inaltime de 1 m si se da drumul apei
• inainte ca acesta sa se goleasca, se coboara
sub nivelul colonului, apa se va reintoarce in
palnie
• se goleste palnia intr-un recipient
• se repeta operatia de 5 – 6 ori pana ce prin
tub se evacueaza apa curata
4. Clisma uleioasa :
• se folosesc uleiuri vegetale (floarea soarelui, masline),
incalzite la 38 grade C in baia de apa
• se introducerea in rect se face cu ajutorul unui irigator
la care rezervorul este inlocuit cu o palnie sau cu
ajutorul unei seringi
• se introduce la presiune joasa
• aproximativ 200 ml de ulei se introduc in 10 – 15 min
• se mentine in rect 6 – 12 ore (este bine sa se execute
seara iar pacientul va elimina dimineata un scaun
moale nedureros)
• se indica in constipatii cronice, fecalom
5. Clisma purgativa :
• evacueaza colonul prin actiunea purgativa ( nu
mecanica)
• se utilizeaza solutia concentrata de sulfat de
magneziu (250 ml apa cu 2 linguri Mg SO4), care
prin mecanism osmotic produce o transudatie
de lichid prin peretii intestinali in lumen,
formand un scaun lichid abundent
• se mai poate folosi bila de bou ( un varf de cutit
de bila pulbere la 250 ml apa) care are actiune
stimultanta asupra peristaltismului intestinal
6. Clisma terapeutica:
– se foloseste cand se doreste o actiune locala
asupra mucoasei, cand calea orala nu este
practicabila sau cand se doreste ocolirea caii
portale
– se pot administra medicamente ca : digitala,
clorura de calciu, tinctura de opiu, chinina care se
absorb prin mucoasa rectala sau cele cu efect local
( solutii izotonice) in microclisme picatura cu
picatura ( la o ora, 1 ½ h dupa clisma evacuatoare)
cu un ritm de 60 picaturi pe min.
7. Microclisma:
• substanta medicamentoasa se dizolva in 10 – 15 ml apa, ser
fiziologic sau solutie izotona de glucoza si se introduce cu
ajutorul unei seringi adaptate la canula rectala
8. Clisma picatura cu picatura:
– se pot introduce in organism 1-2 l solutie medicamentoasa in 24 h
– pentru mentinerea constanta a temperaturii solutiei se vor folosi
rezervoare termostat sau se inveleste irigatorul intr-un material
moale vata, perna electrica
– se foloseste in scop anestezic ( cand narcoza prin inhalatie este
contraindicata) eterul putand fi administrat sub forma unei clisme
picatura cu picatura
• pentru efectul local se utilizeaza clismele cu bicarbonate de
Na, infuzie de musetel, cortizon, vitamina A, decoct de usturoi
INTRODUCEREA TUBULUI DE GAZE
• Tubul de gaze este un tub de cauciuc semirigid, de
30 -35 cm lungime si 8-12 mm diametru, cu
marginile extremitatilor rotunjite
Scop: eliminarea gazelor din colon in caz de
meteorism abdominal (imposibilitatea de a elimina
gazele in mod spontan)
Materiale necesare
• materiale – de protectie (musama, aleza,
invelitoare, paravan)
• materiale sterile (tub de gaze, comprese, substanta
lubrifianta)
Pregatirea pacientului
Psihica: se anunta si se explica tehnica
Fizica: se izoleaza patul cu paravan, se protejeaza cu
musamaua si aleza, se dezbraca pacientul si se aseaza in
decubit lateral
Executie:
• asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza
• unge tubul cu vaselina boricata
• departeaza fesele pacientului cu mana stanga, iar cu dreapta
introduce tubul de gaze prin anus in rect si de aici in colon,
prin miscari de ’’rasucire si inaintare ’’ pana la 15-20 cm
• acopera pacientul cu invelitoare mentine tubul maximum 2 h
• se indeparteaza dupa degajare la nevoie se repune dupa 1-2
h (dupa ce se restabileste circulatia la nivelul mucoasei)
Ingrijirea ulterioara a pacientului :
• se efectueaza toaleta regiunii anale
• Se aseaza pacientul comod, se inveleste Se
aeriseste salonul